Linkuri accesibilitate

Jurnal săptămânal la Europa Liberă cu Angela Amorţitu.


Angela Amorţitu s-a născut la 10 noiembrie 1971 în satul Puţuntei, Orhei. A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de Stat din Moldova. În 2011 a făcut un masterat în Biblioteconomie, USM. În prezent, activează în funcţie de şef secţie „Colecţia de Patrimoniu” la Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice. Căsătorită, mamă a doi copii: Sorin şi Adrian. Este pasionată de broderie şi croşetare.

Luni

Afară ninge cu fulgi mari, viscoleşte şi e un frig de minus 10 grade. În sfârşit, a venit iarna în Moldova şi dacă e iarnă cu ninsori mari, atunci se anunţă şi cod galben în ţară.

Ajunsă la serviciu cu dificultate din cauza traficului îngreunat şi timpului de afara, mă încălzesc cu un ceai negru cu lapte. Accesez ştirile on-line şi noutăţile din reţelele de socializare. Găsesc o informaţie mai puţin obişnuită pentru mediul bibliotecar, care mă amuză nespus. În Statele Unite a fost editat un calendar cu bibliotecari tatuaţi şi sexy, fotografiaţi cu cărţi în biblioteci. Citind articolul şi privind pozele, concluzionez că cei care au conceput acest proiect au vrut să-i arate pe bibliotecari în altă lumină. Nu ştiu dacă calendarul cu bibliotecarii fotografiaţi cu tatuaje şi printre cărţi vor schimba ideile preconcepute despre bibliotecari (de tipul: bibliotecari scorţoşi, plictisitori, trişti şi demodaţi), dar cu siguranţă, idea şi curajul de a schimba stereotipurile, sunt de apreciat.

Cine crede că la bibliotecă e linişte, se bea cafea şi bibliotecarul stă cuminte cu cartea în mână, se înşeală. O mulţime de lucru trebuie de făcut, până când încep a veni utilizatorii: de aranjat cărţile folosite înapoi pe rafturi, de efectuat statistica pentru săptămâna trecută, de găsit informaţie despre activele materiale şi nemateriale în bănci pentru un profesor de la catedra de Bănci şi activitate bancară.

După ora 10, unul câte unul încep a veni cititorii la bibliotecă. O domniţă cere informaţie despre Franţa până la integrare în Uniunea Europeană şi performanţele ei după integrare; altă domnişoara doreşte pentru proiectul anual informaţie, despre impozitele indirecte; un student solicită informaţie despre activitatea lui Stive Jobs. Pe toate trebuie să la cunoşti şi rapid să oferi informaţie utilizatorului.


După serviciu fug la sala de fitness. Seara acasă e linişte, luăm cina cu toata familia, discutăm despre cele petrecute pe parcursul zilei.

Afară ninge mult, soţul se echipează bine şi merge să curețe zăpada. La casă pe pămînt nu aştepţi să-ţi vină primarul să curețe zăpada. Nu ştiu de ce acei de la bloc, mereu așteaptă să le facă cineva în locul lor, dar să nu pună ei mîna pe mătură şi lopată şi să facă ordine.

Marţi

Toată noaptea a nins. Ninge în continuare. La serviciu e linişte. Studenţii nu se grăbesc la bibliotecă, au preocupări mai interesante la moment. De pe geam îi privesc cum aruncă unul în altul cu bulgări de zăpadă, râd şi se veselesc. O gaşcă din vreo trei băieți fac un om de zăpadă. E nostim să-i priveşti, sunt mari, dar şi copii în acelaşi timp.

Ajunsă mai devreme acasă, mă apuc să trebăluiesc prin casa, strîng din urma copiilor mei „mici”, dar mai mare ca mine, mereu sunt grăbiţi şi uită, să-şi strângă lucrurile. La bucătărie pregătesc cina. Îi aştept cu drag pe ai mei, cei „trei flăcăi”să vina acasă. Reuşesc să mai şi coc, mi s-a primit un chec cu fructe uscate de minune, care a fost „păpat” până seara. Înainte de culcare iau cartea în mână şi să citesc despre folosirea cât mai eficientă şi strategică a timpului în cartea „Taim-management”. În condiţiile vieţii noastre tumultoase este foarte eficient şi ai ce învăţa cum să-ţi planifici şi să gestionezi, chiar şi timpul.

Miercuri

Trezită de dimineaţă, îmi ordonez gândurile pentru agenda de ziua de azi. Pregătesc dejunul, îl las la călduţ pentru flăcăii mei, care încă mai dorm, învaţă în schimbul doi.

Ajung cu greu la serviciu. Transportul merge anevoios, din cauză ninsorilor de afară, autorităţile nu curăţă drumurile, şoferii nu se stimează reciproc, oamenii sunt trişti. Până ajung la serviciu, reuşesc să îngheţ.

Pe parcursul zilei finisez unele documente ce trebuiau transmise pînă la sfârşitul lunii, discut cu profesorii, care au intrat în sala de lectură. Caut informaţiile cerute de ei.

După serviciu, acasă merg împreună cu băiţei mei. Pe drum glumim, rîdem, dar şi ne indignăm, din cauza drumurilor necurăţate.

La ştiri se relatează doar noutăţi triste. Oamenii parcă au pierdut orientarea, nu au nimic pozitiv şi bun, spre ce să tindă. Toţi se gândesc să schimbe lumea, dar nimeni nu se gândește să se schimbe pe sine.
Vorbesc cu părinţii de la ţară. Cîndva, cînd eram mici, ei îşi făceau griji pentru noi, acu eu îi întreb, dacă le este cald în casă, sunt sănătoşi şi totul e bine.

Soţul ajunge târziu acasă. Lucrând în sistemul termoenergetic din oraş, au foarte mult de lucru, în deosebi acum, în perioada rece a anului, când trebuie să fie cald în casele oamenilor.

După ce mi-am făcut datoriile de mamă, toţi sunt sătui şi fiecare îşi vede de interesele sale, pot şi eu să mă ocup de pasiunile mele, brodez în linişte. Lucrez la o lucrare, se numeşte „Albăstrele” şi se coase cu mărgele de nisip. Cos în timpul liber, seara. Astăzi, poate, cu ajutorul Domului, reuşesc să termin lucrarea. Am lucrat la ea patru săptămâni şi este o lucrare foarte frumoasă, la părerea mea.

Joi

Frig. Atât de frig, pentru mine care sunt o friguroasă, încât atunci când termometrele arată minus 11, eu mă bucur de parcă ar fi plus 10, luând în calcul faptul că temperaturile care s-au abătut peste noi nu sunt deloc blânde. Meteorologii anunţă ninsori până la sfârşitul săptămânii şi cod galben de ninsori în întreagă ţară. În România e instaurat cod roşu de vijelii şi ninsori, Cu natura mamă nu te pui…

Fiind răspunzător de activităţile culturale şi de promovare a Bibliotecii Ştiinţifice ASEM, merg la o întâlnire cu studenţii din Senatul Studenţesc, pentru a pune în discuţie şi a elabora un plan comun, ce va include activităţi şi manifestări publice. Convenim că în luna februarie vom organiza mai multe activităţi. Se vor organiza manifestări dedicate Zilei Îndrăgostiţilor şi un cenaclu literar de sărbătoarea Dragobetelor.

După o zi de muncă împlinită, reuşesc să merg la salonul de rame, pentru a da la înrămare lucrarea cusută. Mă întâlnesc cu Corina, o doamnă drăguţă, creativă şi cu bun gust artistic, din salon. Cu ea ne cunoaştem de câţiva ani, la ea mă adresez, pentru a înrăma lucrările mele.

Acasă am ajuns cu greu, din cauza ninsorilor mari, dar cu sufletul liniștit şi împlinit că astăzi am reuşit multe.

Vineri

Săptămâna care a trecut pot să o asociez cu un evantai de culori asemeni unui caleidoscop multicolor, deoarece în viaţa mea s-au perindat toate culorile din el: Alb - toată săptămâna a nins şi a tot nins, iar în jur totul e alb şi multă zăpadă; Roşu - am purtat în această săptămână pe frigul de afară o broboadă groasă din lână, de culoare roşie, înflorată, dăruită cu mult drag de mama-soacră; Oranj - pentru că produsul cel mai solicitat în această săptămână a fost plăcinţele din bostan şi seminţele din el; Galben - acasă, pe geam, mi-a înflorit o frumuseţe de orhidee de culoare galbenă, Verde – cu gîndul şi speranţa că până în primăvară a mai rămas doar o lună ; Albastru - am terminat lucrarea cusută cu mărgele de nisip „Albăstrele”, Negru – şi ea este o culoare, fără de ea nu am putea să preţuim atât de bine viaţa noastră.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG