Linkuri accesibilitate

D. Budianschi: „Sunt o mulțime de domenii în care banii publici nu ajung sau nu ajung suficient”


„Ținta nu trebuie să fie ajutarea unor actori slabi din religie sau din altă parte.”



Organizațiile societății civile, ONG-urile, au fost revoltate zilele acestea la aflarea știrii că Parlamentul a adoptat pe tăcute la sfârșitul anului trecut un amendament la Codul Fiscal, care, în loc să le ajute să obțină donații din partea cetățenilor moldoveni, le poate lipsi de ele încă multă vreme. Timp de peste un deceniu, activiștii societății civile insistaseră pe lângă autorități să le permită firmelor și cetățeniilor care doresc să îndrepte un mic procent din impozitul pe venit nu în haznaua statului, ci către organizațiile neguvernamentale care prestează servicii sociale. Practica este des întâlnită în țările occidentale și bine reglementată ca să nu dea naștere la abuzuri și corupție. Și organizațiile neguvernamentale moldovene au pregătit o lege complexă. Dar, în loc de aceasta, Parlamentul a votat altceva - un amendament la Codul Fiscal care spune că 2% din impozitul pe venit al persoanelor fizice poate fi dat ONG-urilor, precum și organizațiilor religioase, adică Bisericii. Am discutat într-un interviu cu un critic al amendamentului controversat, economistul Dumitru Budianschi de la centrul analitic Expert Grup.

Dumitru Budianschi (Expert-Grup)

Dumitru Budianschi (Expert-Grup)

Dumitru Budianschi: „Ca să fie clar, trebuie să facem o comparație între ceea ce se dorea și ceea ce s-a obținut. În luna noiembrie, nu atât de demult, se discuta despre o lege integră privind sursele din care se vor plăti aceste două procente. Era vorba mai întâi despre impozitul pe venit al persoanelor juridice, iar mai apoi al persoanelor fizice, din cauză că noi avem încă anumite constrângeri privind colectarea impozitelor de la persoanele fizice. Mai departe erau un șir de alte prevederi care desfășurau mecanismul prin care s-ar fi redirecționat cele 2%. De exemplu, era explicit scris că, de fapt, aceste plăți vor fi efectuate, o dată în an, de către instituțiile fiscale”.

Europa Liberă: Cu alte cuvinte, impozitul ar fi fost colectat oricum, dar două la sută, la cererea contribuabilului, ar fi fost redirecționate?

Dumitru Budianschi:
„Da. Atunci când depui declarația pe venit, veneai și indicai că dorești o anumită parte de venit să fie direcționată către o organizație neguvernamentală. Dacă, conform legislației, nu erai obligat să faci declarația fiscală, însă doreai să faci această distribuție directă a venitului din impozitul pe venit, erai obligat să faci totuși această declarație. Deci, într-un fel, mecanismul era destul de complex, dar era și destul de clar.

În ce s-a transformat această idee sau această lege în varianta aprobată acum? Este, de fapt, o modificare la Codul Fiscal, unde se spune că persoanele fizice au posibilitatea să plătească aceste două la sută către organizațiile neguvernamentale sau instituțiile religioase. Ce probleme generează această simplificare?

Aș vrea să atrag atenția, în primul rând, la faptul că acești bani, chiar dacă este la discreția contribuabilului dacă și cum îi redirecțonează, într-o parte sau în alta, totuși trebuie priviți ca bani publici. Aceasta este o obligație fiscală a persoanelor și această redirecționare trebuie până la urmă să vină spre sectoarele care intră în setul de priorități ale acestei țări și de constrângeri financiare. De exemplu, pentru întreținerea caselor de bătrâni sau a persoanelor fără adăpost și așa mai departe.”

Europa Liberă: Altfel spus, eu, locuitor al unei comunități, dacă am mai mare încredere într-o organizație neguvernamentală din acea comunitate decât în autorități că va avea grijă de bătrâni, prefer să redirecționez două la sută din impozitul meu pe venit către organizația neguvernamentală, nu să las la dispoziția autorităților locale cheltuirea acelor bani pentru întreținerea bătrânilor. Nu-i așa?

Dumitru Budianschi:
„Da. Acum care este riscul? Riscul este că acest mecanism va fi utilizat așa ca o bună parte din aceste resurse să meargă la instituțiile de cult, de exemplu, despre care n-aș spune că, la momentul dat, sunt prestatoare de servicii publice și că ele sunt o prioritate a acestei țări.

Mai mult decât atât, aceste procese pot fi influențate astfel încât o persoană, să spunem, să nu facă un act benevol, însă, în anumite împrejurări, să fie forțată să direcționeze acești bani într-o anumită parte. Acest mecanism, dacă nu este adus în conformitate cu regulile de repartizare a banilor publici, poate să fie utilizat foarte ușor de către partide pentru a direcționa întreprinderile pe care le controlează sau anumite domenii pe care le controlează spre anumite activități care, după aceea, să se ransforme în sprijin electoral.

Eu vreau să vă spun un lucru, că societatea din Republica Moldova sau realitățile din Republica Moldova sunt cu mult mai complexe decât cele pe care le-am vedea prin prisma principiilor. Deci acest proces poate fi influențat într-o direcție sau alta și, cu părere de rău, nu cu cele mai bune intenții.”

Europa Liberă: Domnule Budianschi, dar poate totuși s-ar găsi organizații sau scopuri nobile care ar avea de câștigat de pe urma acestei prevederi din Codul Fiscal. De pildă - organizații religioase mici, slabe, pe care nimeni nu le sprijină, dar au dreptul la existență. Excludeți, din start, orice intenție bună?

Dumitru Budianschi:
„Eu aș spune în felul următor: ca să avem un rezultat bun cu această lege, trebuie să selectăm foarte atent activitățile spre care vrem să direcționăm aceste două la sută. Ținta nu trebuie să fie ajutarea unor actori slabi, să spunem, din religie sau din altă parte. Pentru a evita pierderea acestor bani sau irosirea lor, este bine să selectăm activitățile de care este nevoie, dar avem avem probleme cu finanțarea lor, cum este, repet, întreținerea caselor de bătrâni sau a persoanelor fără adăpost.

Sunt o mulțime de domenii în care banii publici nu ajung sau nu ajung suficient. Pentru a crea stimulente ca acești bani să vină în aceste domenii, cred că redirecționarea unui procent din impozit este calea cea mai sigură. Ulterior, atunci când vedem că mecanismul lucrează bine, putem deschide încetișor cale și spre alte domenii, spre anumite activități care în această clipă sunt încă discutabile.”

Europa Liberă: Domnule Budianschi, credeți că de pe urma acestei modificări ar putea avea de câștigat partidele, biserica, organizațiile de cult. Cine altcineva? Numai politicienii și preoții?

Dumitru Budianschi:
„Și asociațiile de business, cele mai importante asociații de business.”

Europa Liberă: În ce fel?

Dumitru Budianschi:
„Asociațiile de business sunt organizații nonguvernamentale. Și ar putea, prin mijloace specifice ca să spunem așa să influențeze angajații din întreprinderile membre să direcționeze aceste două la sută spre aceste asociații.”

Europa Liberă: Spuneați că politicienii ar putea avea de câștigat, mai ales că anul 2014 este an electoral. În altă ordine de idei, impozitul pe venit era colectat sau este în continuare colectat în bugetele locale. Care poate fi impactul?

Dumitru Budianschi:
„Aceasta este o altă controversă, a doua problemă, tehnică mai degrabă. Parlamentul iarăși a redistribuit o sursă de venit care, de fapt, aparține autorităților publice locale. Deci este evident că, dacă s-ar fi mers pe calea dialogului, trebuia să existe mecanisme prin care acești bani, colectați în anumite regiuni, să meargă, într-o formă sau alta, tot în aceleași regiuni.”

Europa Liberă: Ceea ce s-ar putea întâmpla în condițiile noii legi este ca banii pe care îi plătea un agent economic ca impozit pe venit, de exemplu, în bugetul orașului Ungheni să ajungă în haznaua Mitropoliei de la Chișinău, sau la Bălți?

Dumitru Budianschi:
„Exact. Este tot o abordare voluntaristă, fără consultări, se aplică o anumită decizie și gata. Dacă ar fi să concluzionăm, este evident că această lege, în loc să sporească eficiența cheltuirii banilor publici, impozitelor, de fapt, a deschis căi pentru utilizarea lor în domenii care nu sunt nici pe departe prioritare pentru sectorul public din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Revenind la autoritățile locale, ele au avut câștig de cauză marți, la Curtea Constituțională, unde li s-a dat dreptate în altă chestiune controversată, că Parlamentul nu putea să plafoneze taxele locale. Credeți că același lucru se poate întâmpla și cu acest amendament la Codul Fiscal?

Dumitru Budianschi:
„Nu întru totul. Adică nu poate fi declarat neconstituțional cu același argument. În cazul taxelor plafonate s-a spus că, potrivit Constituției, ele aparțin autorităților locale și nu pot fi limitate de Parlament. Iar cazul nostru, impozitul pe venit al persoanelor fizice, de fapt, este un impozit al la latitudinea autorităților centrale, care a fost, prin decizia Parlamentului, transmis să fie încasat integral de autoritățile locale.”
XS
SM
MD
LG