Linkuri accesibilitate

Liberalii, autorii sesizării, îi acuză pe majoritarii din parlament că ar fi oferit protecţie proprietarilor de cazinouri şi altor mari agenţi economici privaţi, într-un an electoral.


Curtea Constituţională a anulat astăzi ca fiind contrar Legii Supreme plafonul la taxele locale instituit la sfârşitul anului 2013 de Parlament şi extrem de criticat de autorităţile publice locale. Norma legală ar fi urmat, în spusele parlamentarilor, să curme practica unor taxe arbitrare, în funcţie de culoarea politică a agentului economic, pe care le-ar fi creat unele primării. După ce magistraţii le-au dat dreptate, liberalii care au adus subiectul la Curtea Constituţională, au declarat că au mai multe motive de satisfacţie. Liliana Barbăroşie relatează:

Unul dintre deputaţii liberali care au sesizat curtea, Valeriu Munteanu, îi suspectează de rea-credinţă pe majoritarii care au promovat, la închiderea cortinei, înainte de vacanta de Crăciun plafonarea ce a stârnit buclucul:

„Eu cred că a existat rea-credinţă pentru că municipiul Chişinău are litigii cu cel puţin 80 de agenţi economici mari, dintre care cele mai nemulţumite sunt cazinourile, care au datorii pe anul trecut la taxele locale de aproximativ 90 de milioane de lei. Iată că aceşti agenţi economici nu au dorit să plătească taxele pe care le considerau mari, absolut întâmplător a venit această lege care le-a stabilit nişte taxe modice, iar Codul fiscal spune că dacă vine o lege fiscală mai blândă, ea are şi efect retroactiv. De aceea, ne duce la gândul că există o interacţiune şi o înţelegere între parlamentari şi cazinouri. Dacă legea rămânea constituţională, atunci aceşti agenţi economici nu ar mai fi întors 90 de milioane bugetului municipiului Chişinău şi pentru anul acesta bugetul mai pierdea 50 de milioane. Dar aşa ei au să achite şi cele 90 de milioane, şi pe acestea 50.”

Pentru că ar fi lovit în primul rând în primarul liberal al municipiului Chişinău, aşa cum se declară convins Valeriu Munteanu, plafonul ar fi avut şi o importantă miză electorală, este de părere deputatul:

„Da, există şi alţi perdanţi, ca de exemplu primăria Orhei sau Ungheni, unde primari sunt liberal-democraţi. Dar situaţia ar fi fost următoarea: la jumătate de an, la rectificarea bugetară la aceştia li s-ar fi dat bani din alte părţi şi sub altă formă: nu-ţi ajunge la iluminat, poftim 3 milioane şi soluţionează-ţi problema. Dar municipiul Chişinău ar fi ajuns într-o dificultate foarte mare, iar înainte de alegeri s-ar fi spus: uite, Chirtoacă nu a fost în stare să se descurce şi atunci ar fi fost foarte greu să le explici alegătorilor de ce.”

Însuşi primarul, care a asistat astăzi la dezbaterea de la Curte, deşi nu ar fi fost obligat, ne spunea anterior într-un interviu că îi suspectează pe majoritari de protecţia proprietarilor de cazinouri care refuză să plătească taxele majorate de primărie şi contraataca cu litigii judiciare. Autorităţile neagă aceste acuzaţii şi spun că au gândit de fapt norma pentru a descuraja arbitrariul la fixarea mărimii taxelor, soldat adesea cu discriminarea agenţilor economici pe criterii politice sau din raţiuni clientelare. Iată cum a apărat astăzi în dezbaterea de la Curte plafonul - un plafon de altfel la care aceleaşi autorităţi renunţaseră cu doar doi ani în urmă - vice-ministrul finanţelor, Victor Barbăneagră:

„În lipsa plafonului, au de suferit agenţii economici. Dar în final, tot autorităţile publice locale vor pierde. Fiindcă punând taxe destul de mari, nu vor incasa acele surse pe care şi le planifică. Va pierde comunitatea. Noi credem că trebuie să fie plafon, dar ne vom conforma deciziei CC.”

Dincolo de divergentele conceptuale, a ieşit la iveala si o problemă procedurală care cel mai probabil le-a jucat festa majoritarilor. Ei au adoptat o normă cu impact bugetar fără un aviz prealabil al guvernului. Executivul a formulat unul, însă post factum, adică deja după votul din parlament, iar magistraţii curţii au observat şi au insistat astăzi asupra acestei circumstanţă. Iată comentariul preşedintelui CC, Alexandru Tănase:

„Dvs. consideraţi că guvernul poate accepta post-factum orice doreşte parlamentul în materie bugetară? Da cum e cu dreptul la veto al guvernului în aceste chestiuni? Cum să dea el ulterior hotărâre şi să valideze ce a făcut parlamentul? Nu am mai auzit aşa ceva. E o speţă total nouă. Autorii constituţiei nu întâmplător au instituit acest drept special al executivului. Parlamentul, apriori, este o instituţie populistă. Aşa e peste tot. Iar executivul este cel care are capul rece şi picioarele pe pământ – şi el trebuie să-i tempereze pe legiuitori dacă nu sunt bani.”

Autorităţile publice locale, care prin organizaţia lor reprezentativă - Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, pe scurt CALM, au criticat în termeni duri plafonul reintrodus de parlament, au calculat că acesta va aduce, doar într-un an, pierderi în valoare de 200 de milioane de lei primăriilor din localităţi. Cel mai solid argument al acestora ar fi că, dacă ar fi rămas constituţional, plafonul ar fi egalat povara fiscală în cazul unui moll întins pe sute de metri pătraţi cu cea atribuită unui simplu proprietar de gheretă. Criticile primăriilor au bruiat vocile timide ale unor oameni de afaceri, care au sprijinit plafonarea pe motiv ca alteori autorităţile locale ar folosi cotele de impozitare de o maniera arbitrara. Deputaţii se vor vedea siliţi să examineze acum punctual cazurile stridente si sa găsească alte remedii.
XS
SM
MD
LG