Linkuri accesibilitate

Sentința în cazul fostei ministre a Tineretului și Sporturilor nu este definitivă. Preşedintele i-a acuzat pe procurori că distrug cariere politice.


Primul înalt demnitar al fostei guvernări de dreapta din România a fost condamnat astăzi la 5 ani de închisoare cu executare. Au existat și până acum deputați, primari, consilieri locali sau județeni din Partidul Democrat Liberal care au ajuns după gratii, dar principalul reproș adus de oponenții președintelui Traian Băsescu este că favoriții lui ar fi fost protejați de procurorii anticorupție.

Ancheta în cazul fostei ministre a Tineretului, Monica Iacob Ridzi, contrazice astfel de ipoteze, deși anii trecuți când partidul său se afla la putere și era afectat de acuzațiile de corupție, Traian Băsescu a criticat deschis și pe față Direcția Națională Anticorupție, acuzându-i pe procurori că distrug cariere politice.

Monica Iacob Ridzi are 37 de ani, este deputată din partea populiștilor, partid la care a trecut după ce a devenit inculpată și a primit 5 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Cercetarea penală a început în urma anchetei publicate de Gazeta Sporturilor în iunie 2009. Potrivit investigațiilor jurnaliștilor de la acest cotidian sportiv, festivitățile organizate cu ocazia Zilei Tineretului de către ministerul de resort au costat 600.000 de euro și au fost încredințate fără licitație unor companii private.

Monica Iacob Ridzi a făcut parte din cercul tinerelor promovate și susținute de Traian Băsescu în guvernarea democrat-liberalilor din perioada 2008-2012. Alături de ea, președintele român a propulsat-o pe Roberta Anastase în fruntea Camerei Deputaților, pe Elena Udrea la ministerul Dezvoltării și pe Anca Boagiu la ministerul Transporturilor. Feminismul lui Traian Băsescu s-a dovedit, însă, destul de selectiv, iar unitatea lui de măsură a fost dată de vechimea și loialitatea față de partid, nu neapărat de capacitatea mangerială a acestor tinere doamne, care cu excepția fostei ministre a Transporturilor, au eșuat în scandaluri nesfârșite.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată pentru felul în care a organizat un eveniment cultural de care a beneficiat și Elena Băsescu, fiica președintelui aflată la data organizării Zilei Tineretului, adică pe1 și 2 mai 2009, în campanie electorală pentru Parlamentul European. Elena Băsescu a decis să candideze independent, dar firește că fără aparatul de partid n-ar fi avut nicio șansă. Potrivit monitorizărilor media, din cele peste 300 de știri și reportaje care au apărut la televiziuni în cele două zile ale galei tineretului, 20 la sută au fost dedicate fiicei președintelui. Apoi pentru a strânge voturile necesare Elena Băsescu s-a bazat pe toate organizațiile PDL, dar a fost ajutată mai ales de cea din Petroșani, unde familia Iacob-Ridzi controlează lucrurile, soțul ca primar, soția ca deputată.

Sentința în cazul fostei ministre a Tineretului și Sporturilor dată de Înalta Curte de la București nu este definitivă, urmează verdictul completului de 5 judecători, care de cele mai multe ori confirmă sentința anterioară sau chiar o transformă într-una mai dură.

Totuși la sfârșitul săptămânii trecute, un dosar în care prejudiciul adus statului a fost calculate la peste 8 milioane de euro, doi fost miniștri au primit pedepse cu suspendare. Este vorba despre fostul ministru liberal al Justiției, Tudor Chiuariu (3 ani și 6 luni) și despre fostul ministru al Comunităților din partea formațiunii maghiare, Zsolt Nagy (4 ani). Procurorii anticorupție au constatat că în perioada 2005-2007, printr-un șir de acte nelegale, reprezentanții Poștei și cei doi miniștri au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statul în proprietatea unei firme prietene. Potrivit sentinței cei doi nu au voie să ocupe în următorii ani, pe durata pedepsei de închisoare cu suspendare, funcții publice, nici în aparatul executive, nici în parlament.

Săptămâna trecută Raportul Comisiei Europene privind monitorizarea Justiției critica România din cauză că infracțiunile de corupție nu sunt considerate foarte grave și că judecătorii prefer adesea pedepsele cu suspendare. Potrivit datelor existente la Direcția Națională Anticorupție, anul trecut au fost condamnate la închisoare 853 de persoane, dintre care doar 189 au primit pedeapsa cu executare. Cele mai multe suspendări au fost pronunțate la Curtea de Apel (88 la sută), dar și la Înalta Curte s-au dat sentințe cu suspendare în 75 la sută din cazuri. O creștere a pedepselor cu executare i-ar putea speria pe cei care ocupă funcții de decizie, dar deocamdată tendința generală în lupta antico-corupție din România pare mai degrabă de relaxare, în ciuda verdictului dat astăzi fostei ministre a Tineretului.
XS
SM
MD
LG