Unul din cele mai prestigioase licee de la Chișinău, liceul Mircea Eliade s-ar putea dovedi și unul dintre cele mai scumpe, dacă se confirmă că o fundație a liceului colectează plăți neoficiale de la părinții elevilor. Colectările dezvăluite de presă au intrat săptămâna aceasta în vizorul Centrului Național Anticorupție. Dar câțiva profesori și manageri ai fundației spun că liceul este victima unei acțiuni de defăimare. Relatează Liliana Barbăroșie.
Centrul Naţional Anticorupţie investighează o presupusă percepere de taxe ilegale de la părinţi în acest liceu după ce mama unei eleve – jurnalista Cornelia Cozonac - a publicat pe o reţea de socializare o enormă notă de plată, de peste 6 mii de lei, care i-a fost înmânată de către reprezentanţii unei fundaţii proaspăt create în instituţie. Totodată, procuratura a anunţat că a primit şi investighează două plângeri de la părinţi, cărora la fel le-ar fi fost cerute taxe ne de aceoficialeeaşi organizaţie.
Mai mulţi profesori ai liceului, unii figurând printre fondatorii fundaţiei, au ieşit vineri în faţa presei reclamând o campanie de denigrare împotriva noului director al instituţiei de învăţământ, menite să pună totodată sub semnul întrebării şi credibilitatea liceului. Profesorii nu au explicat însă de ce s-au implicat personal, unii chiar în calitate de fondatori, în crearea fundaţiei, deşi normele legale interzic implicarea cadrelor didactice în aceste activităţi. Iată cum s-au apărat învăţătorii în faţa pretinsei încălcări:
„Acum doi ani, la o şedinţă a managerilor din municipiu ni s-a explicat cum ar trebui să legiferăm o asociaţie părintească. Cel care ne informa era chiar juristul ministerului educaţiei. Asta s-a făcut şi în instituţia noastră. S-a creat o asociaţie conform regulamentului. Cu ajutorul ei am rezolva un şir de probleme pe care instituţiile cu drept de decizie refuză s-o facă. Răspundeţi vă rog: o şcoală nu trebuie să aibă o sală de sport? Dar o cantină?” a explicat unul dintre ei.
Scandalul s-a amplificat treptat pe măsură ce profesorii au fost citaţi la CNA, mai mulţi actuali şi foşti elevi ai liceului le-au luat apărarea pe reţele de socializare şi bloguri, iar presa, dimpotrivă, jurnalistei ce a adus în atenţie publică problema plăţilor neformale în şcoli şi licee. Se crede că ele există în mai toate instituţiile, mână în mână cu presarea şi discriminarea celor ce se încăpăţânează să se opună. O editorialistă de la Chişinău a comparat situaţia cu tema „sexului în URSS”: toţi ştiau că există, dar se jenau să vorbească.
După ce a comandat şi făcut public un studiu ce a arătat că proporţia taxelor neformale în şcoli este similară cu suma cheltuită de stat pentru învăţământ, Ministerul Educaţiei nu a mai întreprins vreo măsură vizibilă prin care să demonstreze că ar vrea să le combată. L-am întrebat astăzi pe vice-ministrul educaţiei Igor Grosu, cum va reacţiona totuşi instituţia la respectivul scandal:
„Aceste asociaţii au dreptul să existe, atât timp cât părinţii se vor asocia benevol şi vor respecta norma legală. Pornind de la principiul că e o donaţie benevolă, nimeni nu trebui să o impună. Pedagogii nu trebuie să fie implicaţi în aceste asociaţii. Or, cazul dat ne arată că pedagogii nu prea au înţeles că implicarea lor provoacă conflicte de interese. Ei nu au ce căuta acolo. Aşa că eu un pic am să anticipez lucrurile şi voi anunţa că foarte curând vom publica pe un portal toate bugetele instituţiilor, ca oamenii să ştie în ce măsură statul finanţează şcoala. Acelaşi lucru îl vom cere instituţiile – să facă publice toate fluxurile financiare, nevoile, cheltuielile. Şi să raporteze abuzurile.”
Aşa cum am aflat de la factori decizionali din cadrul CNI, şi această instituţie se gândeşte la un mecanism de prevenţie în cazul taxelor neoficiale din instituţiile de învăţământ. O posibilă soluţie la care se gândesc experţii ar fi să profite de proaspăt instituita normă ce permite cetăţenilor să verse 2 la sută din impozitul pe venit în contul unor organizaţii neguvernamentale pentru a substitui mecanismul viciat existent.
