Linkuri accesibilitate

Interviul matinal la Europa Liberă, cu sociologul Olga Găgăuz, coautoarea unui nou studiu despre calitatea vieţii copiilor.


Este Republica Moldova o ţară în care e bine să fii copil? Şi dacă este, de ce numărul copiilor este tot mai mic, iar şansele lor de a reuşi în viaţă par a fi tot mai dezamăgitoare? Vom încerca să vedem cât de justificate sunt aceste şi alte întrebări şi ce răspunsuri pot exista, din convorbirea cu doamna doctor în sociologie Olga Gagauz, şefa Centrului de cercetări demografice al Institutului Naţional de cercetări economice al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova, coautoare la un studiu despre calitatea vieţii copiilor, elaborat sub auspiciile institutului „Viitorul”.

Europa Liberă: Aşadar, o nouă ediţie a Monitorului social realizat de Institutul „Viitorul”, de data aceasta conţinând un studiu întitulat „Calitatea vieţii copiilor – un factor de impact în dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova. Dumneavoastră sunteţi una dintre autoarele acestui studiu. Pentru început, de ce puneţi accentul pe calitatea vieţii copiilor, în condiţiile în care, din cauza problemelor grave demografice, cel mai la îndemână şi mai firesc îndemn pare a fi: cetăţeni faceţi mai mulţi copii!?

Olga Gagauz: „Am abordat această problemă din perspectiva că nu doar cantitatea populaţiei determină dezvoltarea socio-economică durabilă a unei ţări, ci şi calitatea potenţialului uman. În ultimii ani de mai multe ori s-a abordat problema demografică, în special problema reducerii numărului populaţiei, îmbătrânirea populaţiei, dar totodată noi uităm de calitatea potenţialului uman. Ţările europene înregistrează scăderi ale populaţiei de mai mulţi ani şi au un proces de îmbătrânire mai profund, dar totodată dezvoltarea socio-economică este pe o scară ascendentă. Din această perspectivă am considerat că calitatea vieţii copiilor este o problemă foarte importantă şi într-adevăr studiul nostru a arătat un şir de probleme pe care trebuie să le rezolvăm cât mai repede, aşa încât populaţia care în prezent este în vârstă de copilărie în viitorul apropiat să fie o bază solidă pentru dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova şi pentru dezvoltarea demografică.”

Europa Liberă: Am citit cu foarte mult interes studiul şi am văzut despre ce fel de probleme este vorba. Dar dacă ar fi să ne referim la cele mai acute probleme raportate la copii, care ar fi cea mai gravă dintre ele, din punctul Dvs. de vedere?

Olga Gagauz: „În primul rând, sărăcia. Sărăcia determină mai multe aspecte ale calităţii vieţii copiilor – accesul la educaţie, accesul la servicii de sănătate, riscuri comportamentale, bunăstarea şi chiar poziţia de start a copilului, posibilităţile de dezvoltare ale copilului pentru viitor. Deşi se înregistrează o dinamică pozitivă în ce priveşte sărăcia, dar deocamdată se înregistrează şi un nivel destul de înalt al sărăciei în rândurile copiilor. Circa 20 de procente din copii trăiesc în sărăcie şi cea mai mare problemă a societăţii noastre este inegalitatea socială. Constatăm că copii Republicii Moldova au poziţii din start foarte diferite şi bunăstarea familiei în mare parte determină posibilităţile copilului de dezvoltare.”

Europa Liberă: La ce vă referiţi atunci când vorbiţi despre această discrepanţă de poziţie socială, de posibilităţi sociale: la cei cu reşedinţă în oraşe şi, respectiv, sate, sau acest contrast se observă şi în interiorul localităţilor?

Olga Gagauz (stînga)

Olga Gagauz (stînga)

Olga Gagauz: „Inegalitatea socială desigur că mai mult se accentuează în mediul rural. Şi nivelul de sărăcie este mai înalt în mediul rural, şi accesul copiilor la serviciile de sănătate. În sate avem şi subdezvoltarea serviciilor extrafamiliale, infrastructura socială. Toate acestea pun în condiţii inegale copii din mediul urban şi mediul rural, dar totodată din familiile cu un nivel diferit de bunăstare. În prezent consider că statutul copiilor în societate nu este cel care trebuie. Societatea şi instituţiile de stat, deşi asigură toate cele necesare dacă putem să spunem aşa, dar totodată în mai multe cazuri familia poartă responsabilitatea pentru educaţia copiilor. Ştim foarte bine despre toate plăţile pe care trebuie familia să le achite pentru serviciile extra-familiale, pentru plăţi suplimentare în şcoli, educaţia profesională deci în mare parte depinde de posibilitatea familiei de a achita studiile. La fel e şi cu serviciile de sănătate. Deşi ele se oferă gratuit pentru copii, dar începând cu vârsta de cinci ani, medicamentele trebuie să fie achitate de familie şi în multe cazuri acest lucru este destul de dificil pentru familiile sărace. Toate acestea se reflectă şi asupra sănătăţii copiilor. Avem copii cu retard fizic, avem cazuri de malnutriţie etc.”

Europa Liberă: Vorbeaţi de sărăcie şi mă gândea la faptul că populaţia Moldovei ar fi aproape înjumătăţită pe criterii de migraţiune în condiţii deseori dificile şi cu urmări grave pentru familii… Să înţelegem că în pofida acestei migraţiuni după surse de existenţă, nici problema sărăciei nu s-a rezolvat, dar în schimb au apărut alte probleme grave legate de situaţia în care se află familiile?

Olga Gagauz: „Da, aşa este. Consecinţele şi costurile sociale ale migraţiei de muncă sunt destul de mari şi pentru societate, şi pentru familie. În familiile migranţilor de muncă se înregistrează diferite riscuri comportamentale ale copiilor, sunt şi probleme psihologice. O treime din copii au rămas fără ambii părinţi, o bună parte – fără mamă sau fără tată şi toate acestea au un impact în multe cazuri negativ asupra copiilor. Deci, este vorba şi despre abandonul şcolar, şi reuşita şcolară, şi diferite comportamente deviante, precum abuzul de alcool, infracţiuni în vârsta de adolescenţă etc.”

Europa Liberă: Ca să schimbăm un pic registrul discuţiei, câtă pricepere, pe lângă presupusa dorinţă, există în societatea moldovenească de a face investiţii în fiecare copil? Este grija pentru copii, pentru sănătatea şi educaţia lui, o prioritate la modul practic a celor care-şi declară scopul, în îndeletnicirea lor politică, de modernizare a ţării?

Olga Gagauz: „Cu toate că s-au făcut foarte multe în direcţia de ameliorare a situaţiei copiilor, deci a fost adoptat un şir de legi, inclusiv legea cu privire la protecţia drepturilor copiilor, dezvoltate serviciile sociale… deci s-au făcut foarte multe şi dinamica unor indicatori este pozitivă. Dar totodată cred că ar trebui schimbate un pic accentele. Numărul beneficiarilor de prestaţii sociale în ultimii ani creşte constant. Pe mine personal m-a impresionat foarte mult faptul că o treime din gospodăriile casnice primesc prestaţii sociale. Problema principală, după cum eu o văd ca sociolog, ca demograf este totuşi că accentul trebuie pus nu pe protecţia socială a familiilor social-vulnerabile, dar pe dezvoltarea pieţei muncii, pe creşterea accesului populaţiei la locurile de muncă, creşterea salariilor care sunt la noi destul de mici şi multe familii nu pot să-şi asigure nivelul decent de trai. Aceasta este problema. Şi totuşi trebuie să crească responsabilitatea instituţiilor sociale pentru calitatea vieţii copiilor. De exemplu, problema alimentaţiei copiilor este tot destul de alarmantă pentru secolul 21. Calitatea şi accesul la alimentaţia calitativă. Aş propune să trecem la standardele europene, să fie adoptat un standard unic pentru alimentaţia copiilor în instituţiile preşcolare şi şcolare şi multe servicii pentru copii trebuie să fie gratuite. Şi acest lucru poate avea şi un impact pozitiv în ceea ce priveşte sănătatea copiilor. Deci, copilul trebuie să fie pus pe primul loc. Sunt foarte multe probleme legate şi de familie, în special familiile în care părinţii fac abuz de alcool, înregistrăm multe cazuri de violenţa asupra copiilor, cu părere de rău înregistrăm şi suicid, şi mortalitatea copiilor prin accidente rutiere, traume, leziuni menajere tot este destul de înaltă. Deci, sunt rezerve care trebuie rezolvate.”

Europa Liberă: Pe măsura ce aţi lucrat asupra acestui studiu, a fost şi ceva îmbucurător referitor la calitatea vieţii copiilor sau este vorba doar de perspective din ce în ce mai… triste?

Olga Gagauz: „Desigur că la sfârşitul studiului noi am propus un şir de recomandări şi această problemă a fost discutată cu reprezentanţii ministerelor – a Sănătăţii, Educaţiei, Muncii – şi trebuie să accentuez că se conştientizează existenţa acestei probleme şi trebuie să depunem efort - toate instituţiile de stat, societatea civilă, familiile – ca totuşi să schimbăm această situaţie.”

Europa Liberă: Mai multe amănunte ar fi util de aflat lecturând acest studiu pe site-ul IDIS Viitorul unde este plasat. Acum, dnă Gagauz, vă mulţumim pentru intervenţia Dvs. în emisiunea noastră matinală.
XS
SM
MD
LG