Linkuri accesibilitate

Tobias Wunschik: „Marfă din puşcării pentru duşmanul de clasă. Munca deţinuţilor din RDG, comerţul est-vest şi Securitatea Statului. 1970-1989”.



Numeroase firme vestgermane au profitat în urma unor importuri de mărfuri din Germania răsăriteană. Potrivit unui studiu realizat de Oficiul Federal pentru administrarea arhivelor fostei Securităţi est-germane, Stasi (BStU), prezentat de televiziunea germană ARD (Report Mainz), mărfurile, cumpărate la un preţ foarte ieftin, au fost produse de către deţinuţi.

Tranzacţiile s-au derulat în anii 1970 şi 1980. În această perioadă, deţinuţii est-germani au fost obligaţi să lucreze în diverse întreprinderi de stat care-şi exportau produsele în vest.

Printre cei care au prestat muncă obligatorie s-au aflat şi numeroşi deţinuţi politici. Firmele vest-germane nominalizate în studiul citat au importat atît bunuri de larg consum, cît şi materiale necesare producţiei de autoturisme sau necesare pentru producţia de oţel. Tranzacţiile amintite s-au desfăşurat în perioada cînd s-a aflat la putere Erich Honecker, lider de partid şi de stat din RDG, debarcat în toamna anului 1989.

Studiul, intitulat „Marfă din puşcării pentru duşmanul de clasă. Munca deţinuţilor din RDG, comerţul est-vest şi Securitatea Statului. 1970-1989” („Knastware für den Klassenfeind. Häftlingsarbeit in der DDR, der Ost-West-Handel und die Staatssicherheit. 1970-1989)”, a fost realizat de către Tobias Wunschik, istoric din cadrul Oficiului (BstU). Wunschik a cercetat atît documente din arhiva Stasi, cît şi din alte arhive federale. Preşedintele Oficiului pentru administrarea arhivelor Stasi, Roland Jahn, a subliniat într-un interviu acordat televiziunii, că studiul a dezvăluit faptul că „afacerea IKEA a fost doar vîrful unui aisberg”.

În urmă cu trei ani, presa a dezvăluit că întreprinderea suedeză de mobilă Ikea a importat mărfuri din RDG, produse de către deţinuţi în condiţii inumane.

Deoarece cheltuielile de achiziţionare au fost extrem de ispititoare, firmele implicate au folosit RDG-ul ca pe o ţară în care costurile de producţie erau minimale în comparaţie cu cele occidentale. Istoricul Wunschik a descoperit cîteva sute de firme implicate în tranzacţii cu Germania răsăriteană. Se estimează că profitul realizat doar în urma muncii forţate de deţinuţi ar însuma circa 200 de milioane de mărci anual.

Din arhivele Stasi rezultă că printre profitorii principali s-a aflat lanţul de magazine ALDI (care a importat ciorapi-pantaloni produse de deţinute din penitenciarul Hoheneck). Conducerea concernului a confirmat televiziunii importul de bunuri est-germane, precizînd, însă, că nu s-a ştiut nimic despre faptul că în procesul de producţie au fost implicaţi deţinuţi.

În studiul amintit se mai vorbeşte şi despre concernul Volkswagen care, de asemenea, a importat materiale produse de deţinuţi.

Studiul mai dezvăluie şi practici ilegale la care au fost supuşi deţinuţii obligaţi să doneze sînge. Sîngele „donat” a fost vîndut unor clinici din vest, ca de pildă spitalului orăşenesc (Städtisches Klinikum) din Karlsruhe sau Crucii Roşii din Bavaria.

Directorul Oficiului Federal pentru administrarea arhivelor Stasi, Roland Jahn, a cerut acum factorilor implicaţi să-şi deschidă arhivele şi să contribuie astfel la finanţarea muncii de cercetare şi prelucrare ştiinţifică a trecutului comunist.

În urma dezvăluirilor, Fundaţia pentru studierea trecutului comunist a cerut ridicarea pensiilor pentru foştii deţinuţi obligaţi să presteze muncă forţată.
XS
SM
MD
LG