Linkuri accesibilitate

Unii experţi susţin că responsabili de această situaţie ar fi atât Guvernul de la Chişinău, cât şi consorţiul de companii care efectuează lucrările.


În timp ce autorităţile de la Bucureşti anunţă că lucrările principale la conducta Iaşi-Ungheni pe teritoriul României s-au încheiat în termen, adică până la finele anului trecut, funcţionari de la Chişinău lasă să se înţeleagă că darea în exploatare a magistralei pe segmentul moldovean, ar putea fi alta decât cea anunţată anterior, adică 31 martie. Detalii are Diana Răileanu:


Lucrările gazoductului Iaşi-Ungheni, cel mai probabil, se vor finaliza în această vară, deşi anterior autorităţile de la Chişinău au anunţat data limită pentru darea în exploatare a magistralei - 31 martie. De această părere este preşedintele raionului Ungheni, Iurie Toma, care vorbeşte despre nepotriviri între standardele cu care operează legislaţia moldovenească şi cea europeană:

„Eu am asistat la o şedinţă la Ministerul Economiei şi a fost făcut public şi un raport despre cum derulează realizarea lucrărilor. Am înţeles că sunt nişte divergenţe la proiectare, pentru că reprezentanţii care construiesc gazoductul au întâmpinat nişte probleme.”

Europa Liberă: Să înţeleg că legislaţia nu ar fi tocmai perfectă?

„Nu ar fi la standardele europene, corect. Asta este o problemă. De asemenea, e o altă problemă în ceea ce priveşte traversarea râului Prut – conectarea la ţeava construită pe teritoriul României şi cea de pe teritoriul Republicii Moldova. Încă din partea României nu este selectat operatorul câştigător. Eu am o presimţire că nu o să intrăm în termenul stabilit, de 31 martie. Poate prin luna iunie, dacă se munceşte bine şi frumos.”

Despre întârzierea lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni a discutat astăzi ministrul Economiei de la Chişinău, Valeriu Lazăr, cu cel al Energiei din România, Constantin Niţă, eveniment care a fost ţinut departe de ochii presei.

Pentru expertul în probleme energetice, Ion Muntean, tergiversarea lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni pe segmentul moldovean, din motive de neconcordanţă legislativă pare, cel puţin, surprinzătoare şi iată de ce:

„Pentru ce există Departament de Standardizare, care este în subordinea Ministerului Economiei şi în ce a constat pregătirea tenderului pentru identificarea Companiei care să facă lucrările de construcţie? Nu este o noutate că există divergenţe între standardele sovietice şi cele europene pe alocuri. La noi, problema contradicţiilor este mai mult artificială, după părerea mea, şi mai presus sunt angajamentele oficiale pe care şi le-a asumat Republica Moldova de transpunere a legislaţiei internaţionale, a standardelor internaţionale, în baza regulatorie moldovenească, decât standardul propriu-zis. Prin urmare, odată ce există acest angajament şi acele acte internaţionale semnate de către Republica Moldova, atunci problema de incompatibilitate trebuie să fie evitată.”

Ion Muntean sugerează că responsabili de această situaţie ar fi atât Guvernul de la Chişinău, care urma să prevadă nepotrivirile legislative, cât şi consorţiul de companii care efectuează lucrările, care trebuia să ştie clar ce angajamente îşi asumă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG