Linkuri accesibilitate

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” poate fi Harvardul Moldovei (Adevărul)


Statul alocă, în premieră, bani pentru restaurarea edificiilor de cultură şi a monumentelor de arhitectură de importanţă naţională (Evenimentul zilei).



Ziarul Naţional” anunţă că embargoul rusesc din 2013 a redus cu mai puțin de un procent veniturile din export ale Republica Moldova. „Ceea de ce s-au dezis vecinii din CSI, au cumpărat cei din Uniunea Europeană sau din alte state”, scrie publicaţia. „Ziarul Naţional” mai notează că în pofida impresiei generale, fructele şi legumele nu sunt cel mai important produs de export al Republicii Moldova. În 2013, agenţii economici de locali au vândut mai mult peste hotare îmbrăcăminte şi încălţăminte, în valoare de 270 de milioane de dolari.

Tot săptămânalul „Ziarul Naţional” constată că sute de milioane de lei sunt cheltuite anual în Republica Moldova pentru sfera științei și inovării, însă rezultatele sunt destul de modeste. Urmând practica europeană, statul a ajuns să finanțeze și proiecte private pentru a obține producţie inovaţională, dar adesea afacerile eșuează, iar banii publici se pierd. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, din 64 de proiecte finanțate de stat în anii 2009-2012, opt au fost stopate chiar în prima fază, 13 proiecte sunt realizate cu mari întârzieri, iar altele sunt încă în derulare, fără a se cunoaște cu siguranță câte vor fi finalizate.

Miza Referendumului din Găgăuzia e resuscitarea separatismului în sudul țării”, este titlul articolului semnat de Dorin Galben în „Timpul”. Reporterul a stat de vorbă cu fosta deputată Ecaterina Mardarovici, care crede că iniţiativa de a organiza referendumul nu aparţine locuitorilor din Găgăuzia, ci mai degrabă este o provocare politică din partea Rusiei, „pentru că această autonomie de pe teritoriul R. Moldova permanent a fost influențată de ruşi”. „Chiar dacă această regiune se numeşte Găgăuzia, oricum majoritatea oamenilor de acolo vorbesc limba rusă, sunt de formare și de cultură rusească și, de aceea, majoritatea ar putea să dorească aderarea R. Moldova la Uniunea Vamală. Însă acest referendum sub nicio formă nu poate să schimbe cursul țării sau să prezinte opinia întregii societății”, concluzionează dna Mardarovici.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” poate fi Harvardul Moldovei, anunţă cotidianul „Adevărul”. Ziariştii scriu că instituţia ar putea obţine în curând acreditare internaţională. Experţii străini care au venit la Chişinău într-o vizită de documentare cu acest scop susţin că nivelul instituţiei se apropie de cel al centrelor universitare din Occident. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Şcolilor Medicale din Europa, David Gordon, care a mai vizitat universitatea de medicină din Chişinău şi acum patru ani, prin atribuirea acestor acreditări, absolvenţii USMF vor avea posibilitatea să îşi găsească mai uşor de lucru în afara graniţelor Moldovei.

Pentru că la 17 ianuarie diplomaţii moldoveni îşi sărbătoresc, pentru prima dată, ziua profesională, „Adevărul” i-a întrebat pe câţiva foşti şi actuali ambasadori ce aduce astăzi această funcţie? „Bucurie, nelinişte, speranţă, cam de toate câte puţin”, spune Valeriu Turea, ambasadorul Republicii Moldova în Portugalia din anul 2010. Mărturiseşte că a fost primit călduros la Lisabona, dar este încă nevoit să lupte cu clişeele de percepţie în Portugalia. Publicaţia precizează că în prezent, Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene 38 de misiuni diplomatice, consulare şi reprezentanţe permanente, 19 dintre acestea fiind acreditate prin cumul în alte 33 de state.

Evenimentul Zilei” anunţă că statul alocă, în premieră, bani pentru restaurarea edificiilor de cultură şi a monumentelor de arhitectură de importanţă naţională. În bugetul de stat pentru 2014 în aceste scopuri a fost prevăzută suma de 17 milioane de lei. Pentru anul viitor guvernarea promite investiţii de peste 30 de milioane. Publicaţia o citează pe ministra Culturii, Monica Babuc, care a recunoscut că sumele prevăzute sunt importante, dar totuşi insuficiente pentru a soluţiona problema monumentelor de arhitectură aflate în stare avansată de degradare.

Barometrul profesiilor pentru anul 2014, elaborat de către Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, arată că printre specialiştii cu studii superioare cele mai mari şanse de angajare le vor avea medicii, managerii şi specialiştii din domeniul comerţului. La polul opus sunt cei din domeniul juridic, economic şi unele ramuri ale agriculturii, dar şi medicii veterinari, transmite Agenţia de ştiri „IPN”. Directorul Agenţiei, Ion Holban, a spus că în anul curent vor fi puse la dispoziţie în jur de 40 de mii de locuri de muncă vacante. Totodată, aproape 3 mii dintre şomeri vor absolvi cursuri de formare profesională.
XS
SM
MD
LG