O nouă cercetare sociologică în Republica Moldova, finanțată de guvernul Slovaciei, sugerează că cetățenii moldoveni sunt mai puțini siguri decât în 2009 că și-ar dori aderarea țării lor la Uniunea Europeană. Aceasta „rămâne atractivă pentru Moldova, dar nu este o opțiune de la sine înțeleasă pentru cetățenii moldoveni”, se spune într-un rezumat dat publicității de Centrul de Politici Central Europene de la Bratislava, care derulează proiectul de cercetare împreună cu o altă organizație neguvernamentală, Comisia Atlantică Slovacă.
Concluziile cercetării sociologice efectuate în octombrie – noiembrie 2013 mai arată că „viziunea despre modelul Uniunii Europene trebuie întărită constant în țara care se confruntă cu influența continuă a Rusiei, pe fundalul nemulțumirii publice față de coaliția de guvernare pro-europeană”.
Corespondentul Europei Libere, Robert Coalson, a discutat cu autoarea
„Sprijinul public pentru Uniunea Europeană și politicile acesteia, în special Parteneriatul Estic la care ne gândim, s-a erodat puțin, în comparație cu 2009”.
Elena Korosteleva, care a lucrat în Moldova și acum și în 2009 cu Serviciul Independent de Sociologie și Informație Opinia, spune că felul în care percept moldovenii Uniunea Europeană nu s-a schimbat.
„Uniunea Europeană era asociată cu un model de democrație liberală. Valorile democratice, în primul rând, apoi respectul pentru drepturile omului, lipsa corupției, economia de piață compun setul de valori pe care oamenii tind să le asocieze cu Uniunea Europeană. Acesta a fost tabloul în 2009 și s-a repetat în 2013”.
Ce s-a schimbat? Între altele, a avansat proiectul Uniunii Vamale Eurasiatice. Spre deosebire de Uniunea Europeană și oferta ei, Uniunea Eurasiatică este înțeles mai bine de mulți moldoveni, care văd în aceasta o soluție rapidă pentru stabilitate, prosperitate și securitate. Elena Korosteleva:
„Printre lucrurile cu care asociază Uniunea Vamală Eurasiatică numesc de exemplu economia de piață, prosperitatea și securitatea. Aceasta ne vorbește despre predilecția pentru un sistem ierarhic, patriarhal de guvernare, pe care îl asociază cu Rusia”.
Rezultatele cercetării confirmă alte sondaje de opinie și arată că 44% dintre moldoveni ar sprijini ideea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce 40% – la Uniunea Vamală Eurasiatică.
Moldovenii nu doar că sunt divizați în legătură cu cele două opțiuni, dar sunt mai nesiguri în legătură cu propria identitate, spune Elena Korosteleva: „Dacă în 2009 aveau o idee destul de limpede despre valorile cu care-și asociază propria țară – în primul rând ideea de pace, de democrație, respect pentru cultură și religie, toleranța, drepturile omului – atunci în 2013 tabloul a fost foarte ambiguu. Toate valorile pe care le-am menționat au pierdut din aderență. Iar peste o cincime dintre respondenți n-au putut identifica nici un set închegat de valori cu propria țară”.
Ea crede că politicienii moldoveni de la guvernare au făcut prea puțin în ultimii ani pentru a explica oamenilor Uniunea Europeană, iar aceasta poate fi o a doua cauză a erodării sprijinului pentru integrarea europeană.
„Eșecul guvernului actual de a comunica cu publicul larg – de a spune oamenilor ce se întâmplă – poate fi explicat desigur prin faptul că autoritățile mai ales la momentul efectuării sondajului nostru au fost foarte ocupate cu pregătirile de parafarea acordului de asociere. Toate aceste lucruri tehnice sunt greu de tradus în limbaj normal pe înțelesul publicului larg. Dar puteau face măcar un efort să explice mai bine ce să întâmplă, de ce se întâmplă și care este direcție generală. Aceasta a lipsit. În percepția oamenilor, negocierile între Moldova și Uniunea Europeană au stagnat. În general, nu aveau idee ce se întâmplă și în ce direcție e mai bine pentru ei să meargă”.
Elena Korosteleva crede pe de altă parte că Uniunea Europeană a greșit accentuând prea tare nevoia respectării drepturilor omului în cazul minorităților sexuale, ciocnind în felul acesta propriile valori de prejudecățile moldovenilor.
„Cred că punerea lor în capul agendei poate diminua șansele Uniunii Europene de a influența crearea identității. La urma urmei, aceste valori sunt străine și se ciocnesc cu valorile tradiționale ale populației moldovene. Cred că pentru a promova acest nou set de valori, trebuie luate mai multe măsuri diplomatice și este nevoie de mai mult timp. Pentru că valorile nu pot fi impuse, ele pot fi cultivate, întreținute și lăsate să crească din interior ca să fie trainice și să dureze. În loc să fie presate de sus, trebuie să fie integrate, asimilate și înțelese cum trebuie de oameni prin diferite practici”.
În acest efort de propagare și explicare a valorilor, autoarea studiului sociologic crede că Uniunea Europeană și guvernul pro-european s-a ciocnit în Republica Moldova de un adversar redutabil: televiziunile rusești.
„Ele au o pondere mult mai mare decât canalele din Uniunea Europeană sau din România învecinată. Așa a fost în mod tradițional. Nu cred că prezența presei ruse a sporit în mod deosebit în ultimii ani în Republica Moldova. Ea a fost acolo mereu. În timp ce influența mediatică a Uniunii Europene a rămas modestă, nu a crescut în vreun fel. Vizibilitatea Uniunii Europene în presă și pe teren nu a crescut îndeajuns. Aceasta cred că este problema”, i-a spus în încheiere corespondentului Europei Libere, Robert Coalson profesoara Elena Korosteleva de la Universitatea Kent din Marea Britanie.
