Astăzi, în Republica Moldova , este marcată pentru a doua oară, Ziua Naţională a Culturii. La fel ca şi în România, unde de ziua poetului Mihai Eminescu este marcată ca „Ziua culturii naţionale” - o inversare de cuvinte, care spune multe despre implicaţiile politice ale unei inițiative culturale, despre sensibilităţile care sunt sau nu menajate, în ţări cu o componenţă etnică amestecată.
Iniţial, această zi urma să fie marcată pe 20 mai, după care legislativul a decis ca Ziua culturii să fie sărbătorită pe 15 ianuarie, pe motiv că ziua în care s-a născut Mihai Eminescu are o semnificaţie simbolică pentru cetăţenii Republicii Moldova. Preşedintele Uniunii Teatrale, Sandu Grecu, consideră că această zi a fost numită altfel decât în România, pentru că deputaţii s-ar fi temut de eventuale conflicte de identitate culturală, dar în acest fel contestă un adevăr istoric: că vorbim limba lui Eminescu şi ne asociem aceloraşi valori spirituale şi culturale:
„Noi niciodată nu am avut o demnitate şi o identitate. Problema identităţii naţionale nu este rezolvată în Republica Moldova şi, de aceea, când vorbim de cultură, aici este şi nivelul de înţelegere a culturii noastre. Sigur că a numi cultura, ziua culturii naţionale sau ziua naţională a culturii, numeşte-o cum vrei, dar e o sărbătoare naţională. Ori la noi, iarăşi ca şi cu limba de stat, limba noastră, limba maternă, la noi inventează sute de cuvinte, numai toţi se tem de un singur cuvânt care se numeşte adevărul istoric. Iată cam ce i-a încurcat pe ai noştri? Cu părere de rău, eu rămân pe poziţia că s-a produs o mare greşeală.”
Tot azi, ministra culturii a prezentat un bilanţ al reuşitelor din anul 2013, dar şi obiective de viitor incluse în Strategia „Cultura 2020”. În acest sens, Monica Babuc, a spus că autorităţile vor schimba metode de finanţare a activităţii culturale şi a îndemnat managerii să ţină cont de necesitatea acută de promovare a produsului cultural:
„Trebuie să ne schimbăm viziunea asupra finanţării culturii, care la moment se produce, în mare parte, doar din surse bugetare care se alocă pentru salarizare şi întreţinere. Finanţarea trebuie să se producă conform performanţei. Strategia prevede că managerii culturali, managementul în cultură lipseşte deocamdată cu desăvârşire, trebuie să se preocupe de marketingul produsului cultural, de comunicarea cu opinia publică şi cu mass-media.”
De Ziua Naţională a Culturii, de programe artistice au avut parte nu doar locuitorii capitalei, dar şi cei din provincie. Vadim Pâslaru, de la direcţia cultură a raionului Ungheni, este încrezător că odată cu adoptarea foii de parcurs în domeniul culturii dezvoltarea acestui domeniu nu se va mai baza doar pe entuziaşti:
Zilele culturii vor fi marcate şi la Cahul, inclusiv mâine şi poimâine, cu spectacole de teatru, ale ansamblurilor folclorice şi de dans. Petru Botezatu, şeful direcţiei cultură spune că oferta culturală din regiune depinde de activitatea centrelor culturale, care, în opinia sa, ar trebuie să primească bani nu pentru că există, dar pentru ceea ce fac în realitate:
„Trebuie de pus accentul pe cultură ca şi pe un serviciu care trebuie prestat populaţiei. Casele de cultură din localităţi trebuie să aibă capacitatea să activeze şi finanţarea acestora trebuie să fie în strânsă legătură cu activităţile lor. Să nu se dea bani pentru faptul că există casele de cultură ci pentru faptul că lucrătorii din domeniul culturii produc ceva.”
Ministra culturii a mai spus azi, că şi în acest an vor fi susţinute proiectele culturale care vin din partea organizaţiilor neguvernamentale. Din peste 130 de dosare participante la concurs, au fost selectate 55, pentru care a fost alocat un buget de 2 milioane de lei. După părerea sa, anul 2014 trebuie să fie unul de cotitură şi de schimbare a viziunii faţă de domeniul culturii. Pe lângă continuarea proiectelor de valorificare a patrimoniului cultural, ministerul are de gând să înceapă reabilitarea infrastructurii centrelor culturale, susţinerea mai mare a oamenilor de creaţie şi dezvoltarea unor reţele de finanţare a activităţii culturale.
