Linkuri accesibilitate

Anneli Ute Gabanyi: Discursul unionist este contraproductiv atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova


Anneli Ute Gabanyi

Anneli Ute Gabanyi



Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, ce semnal a dat această vizită la București a adjunctei secretarului de stat american?

Anneli Ute Gabanyi: „Semnalul a fost intenționat să fie de altă natură. Am impresia după cel puțin cele relatate în presă că era programat să fie o vizită de lucru care se ocupa de probleme speciale, probabil, regionale, probabil, și legate de colaborarea militară și așa mai departe. Dar faptul că președintele României a ținut să o vadă pe dna Victoria Nuland i-a prilejuit și o discuție despre atitudinea domniei sale - unionistă, și despre controversa, ca să spunem așa, care a fost destul de stranie și nemaiîntâlnită între România și, cel puțin, președintele României și Republica Moldova. Iar aici, Statele Unite, ca și Uniunea Europeană, de altfel, și Germania s-au situat foarte clar în această controversă de partea Republicii Moldova. Și președintele a rămas puțin, cum se spune în limba germană, „în ploaie”.

Europa Liberă: Rămânând „în ploaie” înseamnă că nu a fost susținut în declarațiile pe care le face referitor la unirea celor două maluri ale Prutului?

Anneli Ute Gabanyi: „Aș spune chiar că a rămas cu o critică mai mult decât indirectă pentru că doamna Nuland a susținut foarte clar care este atitudinea Statelor Unite și anume recunoașterea suveranității și integrității Republicii Moldova și dreptul ei de a-și alege propriul drum. Este interesantă această formulare pentru că a fost formularea pe care a folosit-o, la un moment dat, în 1988, Mihail Gorbaciov, când vorbea de statele Pactului de la Varșovia de a-și alege propria lor doctrină, adică doctrina Sinatra: „I do it my way”. Foarte interesant că declarația a fost făcută într-un mod foarte politicos și foarte diplomatic, spunând că, bineînțeles, și România susține aceste valori, dar a fost foarte clar care a fost subtextul acestei declarații.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, totuși, a lăudat eforturile României de a sprijini Republica Moldova pe calea eurointegrării, apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Anneli Ute Gabanyi: „Bine, România nu este președintele Băsescu. Au existat lideri politici înaintea domniei sale și există și acum. Și, de altfel, acest lucru ar trebui să fie înțeles de către toată lumea. Nu este vorba de eforturile făcute de o persoană la vârful României de a sprijini drumul Moldovei. Este vorba de efortul societății românești, a liderilor politici români, este un efort național, nu personal.”

Europa Liberă: Și atunci de ce premierul de la București, domnul Ponta, nu a rămas să discute cu adjuncta secretarului de stat american, aflându-se în această vizită importantă la București?

Anneli Ute Gabanyi: „Pot să explic numai pe baza celor pe care le-am citit în presa românească. Se pare că vizita a fost programată a fi numai la nivelul Ministerului de Externe. Și nu a fost programată, se pare, nici primirea de către președinte și nicio întâlnire cu primul ministru. Și atunci programarea agendei primului ministru făcându-se, bineînțeles, cu mult înainte, era clar că nu era în țară.”

Europa Liberă: Aceasta înseamnă cumva că domnul Ponta nu vrea o relație bună cu Washingtonul?

Anneli Ute Gabanyi: „Nu, dimpotrivă. Acest lucru se tot presupune, dar nu este adevărat. Discutăm aici niște lucruri serioase, nu e vorba de a pretinde că cutare este omul Moscovei și cutare este omul Uniunii Europene sau al Washingtonului, omul Axei și așa mai departe. Acestea sunt lucruri neserioase și îmi pare așa de rău că presa din România a ajuns atât de neserioasă, încât se poticnește în astfel de discuții. Nu aceasta e problema.”

Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, de ce, de la caz la caz, sau uneori mai insistent totuși apare acest factor unionist, în relația dintre Chișinău și București? Cine are de câștigat și cine are de pierdut?

Anneli Ute Gabanyi: „Este foarte interesant și ar merita o analiză chiar științifică pe care, într-un fel, am făcut-o, dar nu am adunat-o într-o cercetare, ca să zic așa, publicată. Însă este foarte clar că aici s-a produs o evoluție. Cert este că singurul moment în care ar fi fost posibilă unirea României cu Republica Moldova, rămasă după destrămarea, dar imediat după destrămarea Uniunii Sovietice, ar fi fost chiar momentul august 1991, momentul în care Republica Moldova ar fi putut să adere, fiind într-un vacuum politic, să adere la România, dar exact acest lucru nu s-a făcut, în acel moment. Pentru că, în acel moment, noua putere din România, ieșită din revoluția română din 1989, a fost adusă acolo de Est și de către Vest, exact pentru ca să nu se pună problema Basarabiei, să nu se pună problema unirii. Și România, după cum știm, acel guvern de atunci, guvernul FSN, FSN-ul din care făcea, de altfel, parte și actualul președinte…”

Europa Liberă: Frontul Salvării Naționale…

Anneli Ute Gabanyi: „…Frontul Salvării Naționale, care a hotărât ca România să fie chiar prima țară din lume care să recunoască independența unei părți a fostei Românii, dar nu aceasta este problema. După aceea însă guvernele care au urmat niciodată nu au formulat un proiect național, așa cum, de exemplu, a făcut Germania Federală, după cel de-al doilea război mondial, în Constituția Germaniei incluzându-se comandamentul unificării cu RDG-ul. Deci, situația este complet alta. În momentul de față însă nu are rost și nu avem nici voie să ne uităm în urmă și să spunem cine a greșit, cine nu a greșit. În momentul de față, astfel de discuții fac rău, în primul rând, guvernului de astăzi din Republica Moldova și celor din Republica Moldova, statului moldovenesc al cărui obiectiv primar și cel mai important este acela de a-și continua nestingherit drumul către o apropiere mai mare de Uniunea Europeană, de semnarea Acordului de Asociere și, în general, de primirea dreptului de a călători în Uniunea Europeană, etc. Cui servește? De fapt, celor care în Republica Moldova sunt inamicii apropierii de Uniunea Europeană, sunt cei care concep o apropiere mai mare a Republicii Moldova de Rusia, este vorba despre comuniști, deci, exact cei care, cică, președintele român nu ar vrea să îi servească, dar, de facto, acest lucru, de altfel, se și vede - mișcările la Moscova, mișcările de la Tiraspol arată foarte clar că se simt încurajați.”

Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, dar o relație bună moldo-română înseamnă o cooperare pe toate dimensiunile: politică, economică, socială. Pe de altă parte, de ce există voci care spun că această cooperare dintre Chișinău și București nu e la înălțime?

Anneli Ute Gabanyi: „Peste tot există persoane cu vederi care eventual merg contra intereselor celor două state. Dar important este ca liderii de la vârf și în Republica Moldova s-a văzut foarte clar că, de exemplu, Iurie Leancă și cu Igor Corman, care aparțin unor partide diferite și în concurență, au niște poziții absolut consonante și absolut în folosul Republicii Moldova. În România însă se pare că președintele, care mai are un an de petrecut în oficiul său, își continuă drumul, ca să spun așa, personal și de interes personal și ignoră părerile altor jucători importanți, în perimetrul românesc, care vor să facă o politică care să fie atât în interesul Republicii Moldova, dar, mai ales, în interesul României. Pentru că România, prin această atitudine a președintelui, se prezintă ca o putere regională instabilă, ca o putere care nu vorbește cu voce, o putere care nu poate fi credibilă în tot ce face. Este un lucru foarte periculos pentru statutul și pentru imaginea României atât în Uniunea Europeană, cât și dincolo de Atlantic.”

Europa Liberă: Ce trebuie să cuprindă agenda bilaterală moldo-română, ca acest dialog la nivel înalt să fie unul pe așteptările Republicii Moldova și ale României, Uniunii Europene, Americii și Rusiei?

Anneli Ute Gabanyi: „Sigur că politica nu este un lucru foarte simplu și la îndemâna oricui. Totuși în acest caz este foarte limpede, România ar trebui să susțină, prin toate forțele, drumul Republicii Moldova către modernizare, democratizare, deci, către Uniunea Europeană, să nu îi facă greșeli suplimentare și, în general, să o ajute cu ceea ce poate. Și multe lucruri s-au făcut, și se fac, de două decenii, adică susținere culturală, susținere economică, susținere în domeniul electricității. Se știe cam care sunt drumurile de ajutor, sigur, după puterile României. Însă subliniez, încă o dată, această factură nu se trimite numai de către o persoană din România. Este factura României, este ajutorul României ca țară. Și România trebuie să aibă o politică credibilă, previzibilă și, în general, europeană. Vedeți că un aspect în ceea ce a spus în declarație doamna Nuland este susținerea foarte clară și foarte explicită a politicii europene a Parteneriatului Estic. Iar, după Vilnius, domnul președinte Băsescu a criticat această politică, cel puțin, în ceea ce privește Ucraina, deși România, ca să spunem așa, a susținut-o înainte. Deci America spune: „Noi susținem această politică, este o politică bună”. Și aici președintele, cred că, a trebuit să fie chemat la ordine prin aceste cuvinte diplomatic formulate ale doamnei Nuland.”

Europa Liberă: Credeți că, în asemenea situație, Berlinul, Bruxellesul, Washingtonul vor lua atitudine față de declarațiile domnului Băsescu?

Anneli Ute Gabanyi: „Sper că nu, totuși, cel puțin nu în public, pentru că imaginea României și prin discuțiile care se duc în momentul de față, în legătură cu cei care presupun că nu vor veni, dar despre care se spune că vor veni să lucreze în Germania și să colecteze niște plăți sociale, imaginea României nu este bună și câteodată, într-adevăr, este explicat pentru că politica României, politica externă, politica regională este contradictorie. Cum să înțelegem noi, de exemplu, politica României de respingere a eforturilor Ungariei de a încerca să influențeze soarta minorității, într-un fel, care este clar inacceptabil, din punct de vedere european, din punct de vedere al dreptului internațional? Cum să înțelegem atitudinea luată de România în problema Kosovo? Când, în același timp, România are o politică, cel puțin, la nivelul șefului de stat care pentru mulți seamănă foarte tare a revizionism. Nu se poate.”

Europa Liberă: Și atunci marile cancelarii vor cere socoteală?

Anneli Ute Gabanyi: „Probabil, au cerut deja. Probabil, și-au făcut deja remarcile. Însă ați văzut că singura atitudine care a fost luată în public a fost cea a ambasadorului Uniunii Europene la Chișinău. Dar sunt sigură că această poziționare a României - discursul unionist care, de altfel, pentru prima dată, a fost ținut înaintea unui mare eveniment politic internațional, summitul de la Vilnius, - atitudinea nu putea să treacă neobservată și, din păcate, confirmă anumite temeri sau anumite prejudicii chiar care au circulat în Uniunea Europeană împotriva României, spunându-se: „Dar lăsați că știm noi că România a vrut întotdeauna, după 1989, să se unească cu Republica Moldova”. Aceste presupuneri pe care noi am încercat să le combatem, spunând că nu este adevărat, România vrea numai să ajute Republica Moldova să avanseze pe parcursul ei european, dar nu are interese proprii de unificare. Iar această nouă politică la vârf a României, într-un fel, dezminte ceea ce unii dintre noi am tot încercat să tot dovedim în Occident. Și pot să vă spun, din proprie experiență, că nu face bine în ochii Occidentului, dacă astfel de poziții sunt afirmate, pe drept sau pe nedrept, în România. Eu cred că este, în orice caz, contraproductiv atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova ceea ce se întâmplă cu aceste declarații.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG