Linkuri accesibilitate

Această gândire arhaică se înscrie într-un trend mai larg al statelor est-europene, care sub presiunea spaimelor istorice și a reflexelor naționaliste întorc încet-încet spatele filosofiei europene.



Ideile naționaliste, exprimate pe diverse paliere de diverși oficiali români, par tot mai pronunțate în ultima perioadă. După ce doi consilieri ai premierului au spus că România „nu e colonia” Statelor Unite și că Washingtonul nu trebuie „să ne verifice dacă avem unghiuțele tăiate”, senatorul socialist Mircea Geoană a cerut Consiliului Suprem de Apărare a Țării să ia de „urgență” în discuție implicarea Ungariei în achiziția de terenuri din România. Fostul ministru de Externe, care, după cum a recunoscut, aspiră să candideze pentru funcția de secretar general al NATO a explicat că vânzarea excesivă a terenurilor agricole către cetățeni străini, mai ales în contextul unor „inițiative dubioase” este un „risc” pe care România trebuie să-l controleze foarte bine, fiind o problemă de interes național.

Panica fostului diplomat român vine după ce atașatul pe probleme agricole al Ambasadei Ungariei la București, Szabo Josef, a vorbit la o masă rotundă despre posibilitatea ca etnicii maghiari care vor să-și vândă pământul „să poată încheia un contract cu statul ungar în temeiul căruia să poată primi o rentă viageră”, în așa fel încât terenul să rămână în proprietatea acestora”. Ministerul de Externe de la Budapesta a explicat că a fost vorba „doar despre o idee”, nu despre un program.

Un val de declarații naționaliste ale politicienilor români de toate culorile au invadat televiziunile după ce această idee a fost lansată de atașatul Ambasadei Ungare. Este un pretext pe care deja premierul Victor Ponta vrea să-l folosească pentru a impune restricții pentru vânzarea terenurilor către străini printr-o lege, care tocmai a fost respinsă de președintele Traian Băsescu. Legea va fi însă reluată în Parlament, după cum a dat asigurări primul ministru, iar șeful statului român va fi nevoit să o promulge data viitoare, fiindcă așa prevede Constituția.

Totuși, conform angajamentelor luate față de Uniunea Europeană, România era obligată de la 1 ianuarie 2014 să liberalizeze piața funciară și să permită persoanelor fizice străine care sunt rezidente în statele comunitare să achiziționeze terenuri în țară. Legea dorită de guvernul de la București și care s-a întors în Parlament impune dreptul de preemțiune pentru cetățenii români și înființarea unei Autorități de Administrare și Reglementare a Pieței funciare, care să funcționeze în subordinea primului ministru, care să administreze toate tranzacțiile cu terenuri extravilane și care să poată cumpăra în numele statului pământuri agricole.

Fostul ministru de externe Mircea Geoană susține că președintele era „deplin informat despre gravitatea subiectului” și a „riscurilor aferente” referitoare la siguranța alimentară și că nu ar fi trebuit să respingă această lege. Liderul socialist care-și dorește să candideze pentru cea mai înaltă funcție din NATO consideră, deci, că România trebuie să-și încalce obligațiile asumate față de Uniunea Europeană. Argumentul fostului diplomat român pornește de la faptul că românii nu au posibilități similare cu străinii doritori să facă agricultură în România. În același timp, însă, din cauza acestor posibilități reduse, România este obligată să cumpere din import majoritatea produselor alimentare, pe care altminteri le-ar putea produce aici.

Vechea lozincă de la începutul anilor 1990: „nu ne vindem țara”, rămâne la fel de actuală și astăzi pentru socialiștii români, care preferă agricultura de subzistență și implicit sărăcia, în defavoarea investițiilor străine. Mai bine să rămână pământul românilor, chiar dacă nu au suficiente mijloace pentru a-l face să producă, decât să ajungă în mâinile unor străini, care pot profita de el, chiar dacă acest profit înseamnă în mod explicit locuri de muncă și ieftinirea alimentelor.

Această gândire arhaică se înscrie, pe de altă parte, într-un trend mai larg al statelor est-europene, care sub presiunea spaimelor istorice și a reflexelor naționaliste întorc încet-încet spatele filosofiei europene.
XS
SM
MD
LG