Linkuri accesibilitate

O expoziție originală în cadrul Muzeului de Icoane de la Frankfurt pe Main.



Se vorbește mult zilele acestea în presă despre războaiele dintre facțiunile islamice din Sudan și Sudanul de Sud și despre eforturile țării învecinate, Etiopia, de a readuce la pace, prin negocieri la masa tratativelor, la Addis Abeba, forțele beligerante.

Ceea ce se știe mai puțin este faptul că Etiopia nu este prin definiție o țară musulmană, ci una în care predominantă este religia creștină ortodoxă. Mai mult, că Etiopia a serbat în acest veac două milenii de ortodoxie, fiind, în secolul al patrulea al erei noastre, a doua țară, după Armenia, și prima dintre puterile acelor timpuri, care a trecut la creștinism. În decurs de circa o sută de ani, creștinismul avea să se extindă de la clasa conducătoare la întreaga populație, iar însemnele sale, dovedite de descoperiri numismatice să o ateste peste vremuri: crucea creștină figurează deja pe o monedă a imperiului etiopian în anul 347.

Rezultatul avea să fie o împletire originală între puterea politică imperială și religia creștină răsăriteană, într-un spațiu al umanității ce avea să fie, altfel, dominat de Islam. Odată cu ocuparea musulmană a Egiptului, în secolul al șaptelea, lumea liturgică etiopiană era în mare parte izolată de restul creștinătății și devenea treptat cumva o oază în care aveau să se prezerve tradiții antice și medievale împiedicate practic să evolueze spre modernitate.

Este ceea ce a încercat să pună în lumină o expoziție originală, intitulată pe urmele unui îndemn biblic „Ridică-te și mergi spre Sud. Două mii de ani de creștinism în Etiopia”, organizată de și la „Muzeul de Icoane” din Frankfurt pe Main, grație accesului la o importantă colecție particulară de icoane și de diverse obiecte liturgice etiopiene, toate de mare valoare.

Șansa a făcut ca întreaga colecție, în jurul căreia s-a organizat expoziția de la Frankfurt, să rămînă ulterior ca împrumut permanent, expusă într-o secțiune aparte a „Muzeului de Icoane”. Gestul generos al proprietarilor colecției a fost anunțat de directorul Muzeului amintit, Richard Zaharuk, în paranteză fie spus un cercetător a cărui familie provine de la Cernăuți și care a rămas în continuare atașat acestuia și lumii culturale românești. Și tot în paranteză este de notat că interesul pentru creștinătatea estică și în particular etiopiană la Frankfurt nu este de dată recentă: la descoperirea și explorarea culturală a vechii Etiopii au contribuit doi cetățeni ai orașului, Hiob Ludolf, încă din secolul al XVII-lea, și Eduard Rüppell, în secolul al XIX-lea.

Studiile din catalogul impresionant ce a însoțit expoziția de la Frankfurt semnalează rolul istoric crucial pe care l-a jucat o creștinătate consolidată în prezervarea independenței Etiopiei de-a lungul secolelor. Cum o subliniază un teolog etiopian, Merawi Tebege, astăzi șeful bisericii etiopiene din Germania, „în timp ce devenea treptat din ce în ce mai izolat în ambianța arab- musulmană, Imperiul Creștin al Etiopiei a întîmpinat riscul, asemenea multor altora în secolul al XVI-lea, de a fi cucerit de potentații musulmani.

În 1543, un asalt musulman a fost în cele din urmă respins grație sprijinului unor soldați portughezi, ce au însoțit o misiune de călugări iezuiți trimiși să-i convertească pe etiopieni la credința romano-catolică. Dacă împăratul și șeful Bisericii etiopiene au cedat pentru o vreme, recunoscînd supremația Papei, credincioșii și clerul s-au răsculat forțînd abdicarea împăratului Susenios. Succesorul său avea să expulzeze misionarii catolici, Etiopia rămînînd ortodoxă și supusă doar autorității de consacrare a Patriarhului egiptean al Alexandriei, de rit copt. Peste timp, notează același autor, Biserica Ortodoxă etiopiană a supraviețuit chiar persecutării sub regimul comunist, după 1974, cînd i-au fost expropiate complet toate proprietățile.





Expoziția și studiile catalogului ei au pus în relief cărțile liturgice, monumentele creștine datînd din secolele al VI-lea pînă în al XIII-lea, impresionante picturi murale din aceeași epocă, obiecte liturgice între care domină crucea - în colecția expusă în continuare la „Muzeul de Icoane” din Frankfurt figurînd cîteva cruci de procesiune din bronz, și altele de mînă, adesea adevărate dantelării în metal, obiecte de artă - și, nu pe ultimul loc, icoanele cu figuri deosebit de sugestive și implicit atractive, realizate în maniera a ceea ce astăzi este cunoscut drept pictură naivă și care, multe din ele, duc cu gîndul la icoanele pe sticlă transilvănene (vezi galeria foto).
XS
SM
MD
LG