Linkuri accesibilitate

Despre așteptări și mize în societatea moldovenească cu Valentina Ursu și invitații săi de la Ciorești și Mileni.



Se zice că un început de an nou este un moment potrivit pentru reflecție. M-am gândit că nu strică să reflectăm puțin la ceea ce a fost și la ce ar vrea moldovenii să fie în 2014. Despre așteptări și mize în societatea moldovenească vorbim la acest sfârșit de săptămână.

Multe dintre gândurile de la început de an merg către soarta Moldovei și a liderilor care o conduc. Moldovenii își doresc schimbări pentru ei și familiile lor. Unii sunt plini de optimism, alții se tem de noul an, dar cei mai mulți locuitori de la Ciorești, Nisporeni, cu care am reușit să stau de vorbă, speră că 2014 va aduce multe schimbări în bine, mai multă minte și responsabilitate, dar, mai ales, mai multă împăcare.

- „Mie mi-ar plăcea între lume să fie înțelegere.”

Europa Liberă: Dar nu există această înțelegere?

- „Nu. Poporul se mănâncă unul pe altul.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Și de ce se dușmănește?

- „Nu avem o lege oarecare. Aceasta tot depinde de sus. Cum fac ei de sus – poporul se duce mai departe.”

Europa Liberă: Cine conduce azi?

- „Nu pot să spun. Îmi cer scuze, nu pot să vă spun cine conduce pentru că eu cu politica nu stau bine.”

Europa Liberă: Și nu știți cine stă la cârma acestei țări?

- „Nu, că eu am trei luni de zile de când sunt venit în țară.”

Europa Liberă: Dar unde ați fost?

- „Am fost în Spania.”

Europa Liberă: Și de ce v-ați întors la Ciorești?

- „M-am întors pentru că am aici părinții și le este greu. Am venit să îi văd. În 2004 am plecat și am venit în 2013 acasă.”

Europa Liberă: Ați câștigat bani în Spania?

- „Ceea ce am vrut – am.”

Europa Liberă: Ce părere aveți despre această luptă crâncenă între două tabere: cei care vor cu Uniunea Europeană și cei care vor cu Federația Rusă? E un criteriu care a scindat populația, a dezbinat societatea?

- „Poporul se mănâncă ca dușmanul.”

Europa Liberă: Unde ați vrea să meargă Moldova: cu Uniunea Europeană sau cu Federația Rusă?

- „Cu Uniunea Europeană e mai bine.”

Europa Liberă: De ce?

- „Așa, că e mai bine.”

Europa Liberă: Dar de unde știți că e mai bine?

- „Dacă e cu Europa, vom merge în toate țările deschis, dar dacă vom fi numai cu Rusia…”

Europa Liberă: Moldova are șanse să ajungă în Uniunea Europeană?

- „Da, este șansă să intre în Europa. La noi ce se face? La noi e multă huligănie, e mult furt, corupția aceasta, furtul acesta.”

Europa Liberă: Spuneți, vă rog, cum vreți să fie anul acesta? Ce așteptați de la 2014?

- „Sănătate, principalul. Și ceva tot pe viitor mai bun să fie.”

Europa Liberă: Ce înseamnă viitor mai bun? Cine face viitorul mai bun?

- „Parlamentul, guvernul ne fac un viitor frumos pentru copii, pentru noi.”

Europa Liberă: Anul acesta vor fi alegeri. Veți merge să votați?

- „Desigur.”

Europa Liberă: Pentru ce votați? Pentru cine votați?

- „Încă nu sunt la curent cu toate acestea.”

Europa Liberă: Ce așteptați de la acest an?

- „Stabilitate în țară.”

- „Să se îmbunătățească viața oamenilor.”

Europa Liberă: Cine trebuie să îmbunătățească viața omului?

- „Noi. Nu așteptăm să vină cineva să ne îmbunătățească ceva, dacă nu facem noi. Populația va face ceea ce ne vor arăta cei de sus.”

Europa Liberă: Dar mai aveți nevoie să vă arate cei de sus ce trebuie să faceți?

- „Mă rog, este un Parlament care hotărăște, adoptă legi.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă că e greu să câștigi votul cetățeanului sau e ușor?

- „În primul rând, încrederea oamenilor.”

Europa Liberă: Pentru ce votați?

- „Pentru mine, pentru familia mea, pentru satul meu.”

Europa Liberă: V-a părut rău vreodată pentru cine ați dat votul?

- „Știți că nu.”

Europa Liberă: Nu ați greșit niciodată?

- „Poate și am greșit, dar nu mi-a părut rău. Am crezut în continuare că lucrurile se îndreaptă, că vom obține aceea pentru ce am votat.”

Europa Liberă: Ce așteptați de la anul 2014? Ce trebuie să aducă acest an pentru societatea moldavă?

- „Să se îndeplinească hotărârile de la Vilnius. Viitorul nostru este spre Europa.”

Europa Liberă: Și aici, în mediul rural, toată lumea gândește ca dumneavoastră?

- „Nu toți, dar sunt predispuși să creadă, fiindcă aceste sunt schimbări care se fac acum, munca pe care o depune guvernul.”

Europa Liberă: Ce transformări sunt vizibile?

- „În domeniul economic sunt probleme, fără doar și poate privitor la participarea la muncă, forța de muncă, renovare, agricultură și așa mai departe, însă lucrul acesta nu se face într-o zi-două. Și, dacă proiectele acestea și toate hotărârile de guvern vor fi luate, într-adevăr, executate și vor duce control și ne-om uni și noi, acești de jos, să avem nu numai credință, dar să fim și suflecați la mâneci, vom reuși...”

Europa Liberă: Actualul Parlament, puterea și opoziția, v-a insuflat încredere, v-a dezamăgit, pe parcursul acestor ani?

- „Îmi pare rău că opoziția ca atare nu înțelege că trebuie să fie unire în rezolvarea problemelor.”

Europa Liberă: Nici coaliția de guvernare nu a ocolit certurile.

- „Da. Am vrea să fie o majoritate ca să fie decizii privitor la schimbarea în Constituție a unor articole, acolo…”

Europa Liberă: Ce articole?

- „Articolul 13…”

Europa Liberă: Cel care oferă statut limbii?

- „Da, limbii noastre, limba română…”

Europa Liberă: Altceva ce mai vreți să se schimbe? Președintele să fie ales de cetățeni?

- „Președintele să fie ales de cetățeni. Și parlamentarii aș vrea măcar 50% să fie aleși prin vot uninominal. Aș vrea lucrul acesta. Fiindcă ei nimeresc pe listă… se pun acei care se mai înghesuie acolo după niște interese personale. Și, atunci când e vorba despre rezolvarea problemelor, se dispersează părerile și nu este…”

Europa Liberă: Deci, anul electoral 2014 va limpezi lucrurile?

- „Eu socot că va un an cu probleme. Pentru că partidele acestea, chiar democratice ale noastre, nu înțeleg că noi avem un singur punct, să rezolvăm întrebarea. Toți suntem de aceeași credință și cred că împreună vom scoate carul din glod.”

Europa Liberă: Ce așteptați de la 2014?

- „Sănătate, să fie un an bogat, să avem parte de ceea ce ne punem în plan și avem planuri…”

Europa Liberă: Dar ce vă propuneți?

- „Dar ce să își mai propună un sătean? Să fie înțelegere între săteni, să fie omenie. Oamenii să aibă un post de muncă.”

Europa Liberă: Dar e greu cu locul de muncă?

- „E cam puțin plătit. ”

Europa Liberă: Ce salariu ar trebui să primească un om la țară?

- „4000 lei, cel puțin, un salariu normal care să...”

Europa Liberă: Și aici, la Ciorești, sunt locuri de muncă unde se dă un salariu de 4000 lei?

- „Nu am găsit.”

Europa Liberă: Și atunci lumea ce face? Pleacă din sat?

- „Pleacă. Munca de la sat nu e prețuită.”

Europa Liberă: Vă mai gândiți acum că ați putea să mergeți să câștigați bucata de pâine în altă parte decât aici, la Ciorești sau în Moldova?

- „E de gândit pentru că, dacă plecăm toți, nu rămâne nimeni. Și, iată, au mai rămas 2-3 bătrâni…”

Europa Liberă: Anul acesta e și un an electoral. Ce zice lumea despre politică? Merge la vot?

- „Merge lumea la vot, merge. D-apoi trebuie să voteze, pentru binele lor.”

Europa Liberă: Vă insuflă încredere clasa politică?

- „Eu în politică nu cred.”

Europa Liberă: Trebuie să mergeți să votați pentru un politician.

- „În ceea ce spune unul și spune altul eu nu cred, așa… Până ce nu pun mâna să muncesc – nimeni nu îmi va da de mâncare.”

Europa Liberă: Bine, dar în Parlament trebuie să ajungă cineva.

- „Votăm unul, mă rog, mai bun mai rău, cum va fi acolo, nu știu, că politica nu o înțeleg…”

Europa Liberă: De unde veți ști că îl votați pe cel care merită să ajungă în fotoliul de deputat?

- „Sunt oameni care se ocupă cu așa ceva, care știu…”

Europa Liberă: Păi, în locul dumneavoastră, nimeni nu poate să decidă.

- „Deci, care știe ne va da o explicație că, iată, acela e bun, acela e rău…”

Europa Liberă: Cine e omul cel care vă dă o explicație?

- „Mai învățat, mai cu studii.”

Europa Liberă: Dar vă văd destul de învățat.

- „Nu se pot da multe răspunsuri, sunt multe întrebări…”

Europa Liberă: Votați pentru persoană, votați pentru promisiuni, votați partidul? Ce votați?

- „Pentru binele nostru vom vota.”

Europa Liberă: Și binele dumneavoastră cum îl înțelegeți? Să fie făcut de cineva?

- „Persoana care să fie la conducere. Omul care va face – acela să fie votat și să fie primit de toți sătenii, de tot poporul…”

***

Și pentru că mulți localnici de la Ciorești au vorbit despre anul așteptărilor, pensionara Maria Romanovici, care mai este încă profesoară, a ținut să spună la microfonul Europei Libere ce nu dorește pentru acest an: nicio urmă de tristețe, nici un moment de regret și nicio supărare pentru că lumea, așa cum spune ea, mai este încă tare necăjită.

Maria Romanovici: „La sat, cetăţeanul se confruntă cu sărăcia. Oamenii în vârstă, majoritatea, sunt lipsiţi de ajutorul copiilor plecaţi peste hotare. Pensiile sunt mici. Pământurile la noi sunt foarte puţin prelucrate, fiindcă tehnica se află în mâna câtorva lideri. Nu s-a organizat ca să fie consolidate terenurile şi ele sunt foarte puternic parcelate, şi este foarte greu de lucrat cu tehnica. Oamenii mai mult lucrează cu sapa şi plugul cu calul. Şi rezultatele nu sunt cele aşteptate. Apoi, la sat, familiile tinere nu au locuri de muncă, unde să fie asiguraţi cu un salariu permanent.”

Europa Liberă: Ce locuri de muncă pot fi deschise în mediul rural?

Maria Romanovici:
„S-ar putea, dar numai cu susţinerea unor sponsori din afara satului.”

Europa Liberă: Deci, ar trebui cineva să vină să facă investiţii aici, la Cioreşti?

Maria Romanovici:
„Da. Dar pentru aceasta, probabil că, principalul este să fie finalizat drumul de acces. Noi avem clădiri, avem imobile – fosta şcoală de opt ani, fosta şcoală medie – sunt două clădiri care stau degeaba. Aceste clădiri ar putea să fie reprofilate. Acuma, în şcoala în care ne aflăm, este şi grădiniţa, şi şcoala. Numărul de copii s-a micşorat. Dacă în 1984 erau 1170 de copii, astăzi sunt în jur de 300 de copii. În sat au rămas mai mult oamenii în vârstă, neputincioşi şi tinerii care nu au posibilitate să-şi lase copiii, dar majoritatea sunt plecaţi peste hotare.”

Europa Liberă: Ce trebuie să aducă acest an pentru societatea moldavă?

Maria Romanovici:
„Cea mai mare aşteptare, probabil, anul acesta am vrea să se finalizeze ceea ce s-a pornit de la summit-ul de la Vilnius. Noi avem copiii peste hotare şi am vrea să ne întâlnim, am vrea să vină ei mai des acasă, am vrea noi să ne ducem fără viză, fără greutăţi să putem să ne ducem, să-i vedem. Practic, noi suntem în Europa, neoficial, fiindcă copiii noştri toţi sunt acolo… Când stai de vorbă cu populaţia din Cioreşti, vorbeşti despre Grecia, Spania, Portugalia, Italia – iată unde sunt copiii noştri...”

Europa Liberă: Acest an este şi un an electoral. Va fi o confruntare politică între cei care se vor antrena în această cursă electorală. Populaţia e dezmeticită pentru cine să voteze, pentru ce să voteze, cu cine să voteze?

Maria Romanovici: „Sper că populaţia va înţelege, va judeca, va cântări, va analiza şi va face alegerea cuvenită.”

Europa Liberă: Aţi judecat vreodată comportamentul deputaţilor? Cei din Legislativ pun pe prim-plan problema cetăţeanului?

Maria Romanovici:
„Nu aş zice. Nu pun pe primul plan problemele oamenilor. Am oleacă de ani trăiţi şi mă ia tocmai groaza, când văd că ei nu-şi dau seama că oamenii vor să înveţe nişte lucruri frumoase din Parlament, de la oamenii care ne dau legi, care ne învaţă cum să respectăm legile... Şi, dacă se confruntă, până la pumni, în Parlament, atunci ce să aşteptăm noi? Reiese că parcă ar trebui şi noi să facem ceea ce fac şi ei. Ce se va primi, dacă toată ţara se va lua la bătaie? Cum ar privi ei, dacă ar ieşi în mijlocul satului şi s-ar lua luat toţi la bătaie, ca să vadă cine dovedeşte?! Dar nu trebuie să rezolvăm problemele cu pumnii!”

Europa Liberă: Contează această cultură politică?

Maria Romanovici:
„Probabil că, nu există cultură politică. Dar eu altceva am vrut să spun. Probabil că, nu au patriotism în ei, nu îi doare sufletul pentru oameni, nu îi doare sufletul pentru patrie, pentru ţară. Îmi pare că ar trebui, odată ce ştiu că sunt aleşi pentru patru ani, să se jertfească, să uite de toate problemele personale pe care le au şi să spună: „Noi suntem aleşi de oameni. Să ne jertfim patru ani. Şi, după acea, ne vom ocupa şi de problemele noastre. Dar acum să rezolvăm problemele ţării'.”

Europa Liberă: V-a părut vreodată rău pentru votul pe care l-aţi dat?

Maria Romanovici:
„Mie nu. Întotdeauna am votat ceea ce mi-a dictat inima. Şi mie nu îmi pare rău.”

Europa Liberă: Şi nu v-au dezamăgit cei pe care ia-ţi votat?

Maria Romanovici:
„Până acum nu m-au dezamăgit. Dar au greşeli toţi. Confruntarea aceasta, de la dânşii, de sus, se simte foarte puternic şi la noi în sat. Fiindcă sunt lideri dintr-un partid şi din alt partid şi se încep deja confruntările între ei. Chiar vine vremea că se ajunge la ură între rude, între fraţi. Prea tare au politizat şi satele.”

Europa Liberă: Cine sunt modele de politicieni în Moldova?

Maria Romanovici:
„Nu fac parte din niciun partid. Eu simpatizez pe cei care sunt pentru oameni. Fiecare om are şi părţi pozitive, şi greşeli, dar atunci când prevalează lucrurile frumoase, trebuie să le vedem şi se iartă. Dumnezeu tot aşa spune.”

Europa Liberă: Numiți două reforme care vi se pare că dau rezultate. De dimineaţă până seara, se vorbeşte că reformele vor da rezultate, în interesul cetăţeanului sunt promovate reformele.

Maria Romanovici:
„Se vorbeşte cel mai mult despre reformele în învăţământ şi în justiţie. În învăţământ se văd, parcă, primii paşi. Iată, îmi place consolidarea şcolilor.”

Europa Liberă: Optimizarea lor...

Maria Romanovici: „Optimizarea, da. Parcă îmi pare că deja este un pas spre bine. Dar, când trecem la reforma în justiţie, nu văd eu acolo nimic, până acum.”

Europa Liberă: Dar ce aţi vrea să vedeţi?

Maria Romanovici:
„Să nu există corupţie. De acolo se începe corupţia. Mai tare ne îmbolnăveşte pe noi, când ei fac atâta reclamă la toate lucrurile care le fac în reformarea justiţiei... Dar ei nu-şi dau seama că oamenii se îmbolnăvesc, când aud despre reforme, căci ei vorbesc numai despre salarii în justiţie... Şi, când analizăm ce schimbări fac ei în justiţie, se schimbă, dintr-un loc în altul: îl ia pe naş şi îl pune în alt loc, pe finul de dincolo îl ia şi îl pune dincolo... Parcă îmi pare că reformele în justiţie sunt numai schimbarea omului, dintr-un loc în altul... În primul rând, ar trebui legile să funcţioneze pentru toţi egal. S-au certat doi vecini şi au fost amendaţi cu câte două mii de lei. Sau a furat un cocoş şi a fost condamnat la trei ani de închisoare. Au furat milioane, se împuşcă ş.a.m.d. şi nimeni nu-i trage la răspundere, nu se mai aude să fie judecaţi, până la urmă, şi să fie pedepsiţi... La noi nu funcţionează legile. Şi legile nu sunt egale pentru toţi.”

Europa Liberă: Dumneavoastră lăsaţi să se înţeleagă că, dacă ar fi tras la răspundere un ministru, un deputat care a încălcat legea, ar fi de învăţătură pentru societate?

Maria Romanovici:
„Mie îmi pare că lumea ar înţelege că ei, într-adevăr, vor să facă schimbări în justiţie. Atunci când vom vedea că li se ridică imunitatea, că ei sunt oameni ca şi noi, dacă au greşit, să fie pedepsiţi, ca fiecare om. După părerea mea, ei nu au dreptul să greşească. Dar, dacă au greşit, trebuie să răspundă pentru fiecare greşeală făcută.”

Europa Liberă: Ce înseamnă europenizarea comunităţii?

Maria Romanovici:
„Ar trebui să învăţăm de acolo şi puţină cultură, comportament, legi respectate. Am vrea să avem drumuri bune, ceea ce se face. Să avem medici de familie în sat – Casa Sănătăţii. Tot ce s-a făcut, s-a făcut pe proiecte, dar proiectele sunt susţinute pe bani europeni.”

***

Anul trecut a fost unul plin de provocări pentru Petru Leucă, primarul de la Milești, Nisporeni care a încercat, așa cum spune el, să europenizeze satul.

Petru Leucă: „UE înseamnă viitor pentru orice localitate, în primul rând, în proiectele pe care noi le vom avea, la moment, în drumurile care încep a se face prin raion, cum e drumul Milești-Nisporeni, se planifică a face drumul de la Milești la Pârlița care să unească raionul Nisporeni și satul Milești cu punctul vamal Sculeni. Adică este o cale înspre Europa.”

Europa Liberă: Alte proiecte ați elaborat, ca să atrageți fonduri europene aici, la Milești?

Petru Leucă: „Avem depuse pentru anul 2014 trei proiecte la Ambasada Poloniei pentru dotarea grădiniței cu utilaj și reparația ospătăriei, instalarea unui teren de joacă pentru copii, reparația stadionului mare și mai este un monument de arhitectură peisagistică, parcul din satul Milești care este proiectul elaborat. Pregătim anume acest proiect, fondurile vor fi de la Uniunea Europeană pentru a arăta că, într-adevăr, la Milești sunt locuri turistice, mai ales, că satul Milești se află sub cea mai mare înălțime. Avem obeliscul lui Potiomkin. Satul este situat între două rezervații naturale, rezervația naturală Plaiul Fagului și monumentul de arhitectură peisagistică Cazimir-Milești, alături de moșia Milești se pornește și râul Bâc.”

Europa Liberă: Aceste proiecte le estimați la câți bani?

Petru Leucă:
„În jurul a 20 milioane de lei. Cam toate proiectele care sunt planificate pe viitor pentru satul Milești.”

Europa Liberă: Puțin peste 1 milion de euro.

Petru Leucă:
„Corect.”

Europa Liberă: De ce totuși la sat lumea e divizată: între cei care vor să meargă Moldova către UE și cei care vor ca Moldova să rămână cu Rusia sau cu această Uniune Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan?

Petru Leucă:
„Conștiința omului, dacă el, 70 de ani, a fost învățat să se ducă la lucru, să vina cu traista plină, el acum are pământul lui, are cota lui, el se duce noaptea și ia de la dânsul de pe cotă și vine acasă, că e învățat ceva să ia, ceva să ducă acasă. În al doilea rând, informația ar trebui să vină și de la consiliile locale, de la consiliile raionale, mai ales, de la guvern.”

Europa Liberă: Cei care au îmbrățișat opțiunea pro-estică, au argumente mai multe să zică că Moldova trebuie să meargă cu Moscova, spre Moscova?

Petru Leucă: „Nu. Eu cred că iarăși ne întoarcem la conștiință. Dacă el a fost învățat, 70 de ani, să se uite într-o parte, e necesar, din nou, un timp oarecare, 4-5 ani, să îl întoarcem să se uite în altă parte. Chiar dacă se implementează o sumedenie de proiecte: și drum, și casă de cultură, și liceu, și grădiniță, omul e învățat pentru dânsul mai mult. Adică dacă cuiva i se dă ajutor social și lui nu i se dă, înseamnă că e rău, că înainte era mai bine. Într-un sat ca Milești, pentru indemnizații, asistență socială vin 2 milioane 800 mii lei de la stat și bugetul primăriei e de 2 milioane 700 mii lei. Problema e alta, că oamenii s-au dezvățat a munci, că la 100 de oameni dau ajutor social și ceilalți nu vor să lucreze: „Aa, lor le-au dat, înseamnă că e rău, că înainte era mai bine”.

Europa Liberă: Și se stimulează acest parazitism, adică lenevia? Se ucide spiritul de gospodar, prin aceste ajutoare venite de la stat?

Petru Leucă:
„Corect. În majoritatea cazurilor, gospodarii văd că banii se duc la trântori, alcoolici și la oameni care nu vor să facă nimic. Și ei spun: „Dar pentru ce eu trebuie să ajut? Pentru ce eu trebuie să fac?”

Europa Liberă: Bine, dar dumneavoastră ca reprezentant al administrației publice locale, puteți să sesizați mai sus instanțele, ministerele?

Petru Leucă:
„Am fost chiar și am discutat, în cadrul CALM-ului, problemele de a pune pe oamenii care primesc ajutor social să lucreze în beneficiul statului, în folosul localității. Acest proiect în Parlament nu a trecut și așteptăm. Chiar ar fi benefic pentru că nu e corect să ai niște lucruri bune, nefăcând nimic.”

Europa Liberă: Acum stau și mă gândesc: se intră într-un an electoral, va fi mai ușor de soluționat problemele cetățenilor? Sau, din contra, această confruntare politică ar putea să discrediteze și mai mult mersul reformelor, îmbunătățirea vieții cetățenilor?

Petru Leucă: „Reformele, care s-au pornit, înapoi nu pot fi întoarse. Chiar dacă mulți oameni nu vor să participe la aceste reforme, e benefic 30 la sută să meargă consecvent înainte, ca să se pornească și ceilalți din urmă.”

Europa Liberă: Ce s-ar întâmpla, dacă s-ar schimba vectorul politicii externe?

Petru Leucă:
„În primul rând, nu dea Domnul! Și administrația publică locală la Milești nu e de părerea ceea și eu cred că totul va fi înspre Europa.”

Europa Liberă: Dar în sat ajutor din partea Rusiei vine?

Petru Leucă:
„Nu am avut, timp de 7 ani de zile de când sunt primar, nu am avut niciun proiect legat de finanțările din Rusia. Dar, din câte știu, ele nici nu sunt în Moldova.”

Europa Liberă: Oamenii din sat, care muncesc, câștigă bucata de pâine în Rusia, aveți?

Petru Leucă:
„Avem vreo 200 de persoane. 3 luni sunt acolo, vin acasă, se mai duc iar. Ei puțin influențează cetățenii din jur, îi atrag de partea Rusiei.”

Europa Liberă: Și dacă 200 de cetățeni din Milești câștigă bucata de pâine în Rusia, în UE câți ar fi?

Petru Leucă:
„Vreo 370 de persoane din sat care lucrează în Europa. De la Milești, în ultimii 3-4 ani de zile, au plecat în jur de 17 elevi cu părinții. Și aceasta e migrarea copiilor. Se nasc copii în Italia…”

Europa Liberă: Domnule primar, cât timp îi trebuie satului, Mileștiului să ajungă o localitate europenizată?

Petru Leucă:
„În 10 ani, dacă rezolvăm toate problemele de infrastructură, se poate de discutat că suntem pregătiți pentru a intra.”

Europa Liberă: Vă rog, numiți-mi o reformă, despre care lumea vorbește de bine.

Petru Leucă: „Principala, ca să se înceapă de la sat, e problema educației, justiției.”

Europa Liberă: Cât de des vorbește lumea despre fenomenul corupției?

Petru Leucă:
„Oamenii de la sat vorbesc despre corupție în toate convorbirile.”

Europa Liberă: Vă întrebam, într-un an electoral, va fi liniște și pace? La ce vă așteptați?

Petru Leucă:
„Mă bazez pe conștiința cetățenilor care văd și înțeleg. Chiar dacă jumate din cetățeni nu prea înțeleg unde ne ducem noi, buna jumătate care, într-adevăr, sunt oameni mai activi, îi va atrage pe toți.”

Europa Liberă: În electorală vine politicianul iar cu promisiuni. Mai crede lumea în vorbe mărețe?

Petru Leucă:
„La Milești eu cred că anul electoral va fi așa: ce ai făcut până acum? Acea promisiune care va fi – se va vedea peste 3-4 ani de zile.”

Europa Liberă: Problema locurilor de muncă e una vitală pentru sat?

Petru Leucă:
„Da. Avem în jur de 1300 de gospodării țărănești care își lucrează pământul, avem agenți economici foarte puțini care angajează lucrători, un singur agent economic, fabrica de vin, că lucrează nu în măsura posibilităților.”

Europa Liberă: Dar mai sunteți satul cu cele mai multe baruri?

Petru Leucă:
„Nu am numărat în alte sate, dar avem.”

Europa Liberă: Câte aveți la Milești?

Petru Leucă:
„Vreo 15. E o problemă că trebuie micșorat consumul de alcool.”

Europa Liberă: Domnule primar, cine e euro-optimistul și euro-scepticul la țară?

Petru Leucă:
„Fabula „Racul, știuca și o broască” pentru Milești nu e aplicabilă.”

Europa Liberă: Dar cum e? Toți trag în același jug?

Petru Leucă:
„Trag în jug activii și îi tragem din urmă pe ceilalți.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG