Filiala moldoveană a organizației anticorupție, Transparency International analizează cât de vulnerabile sunt în fața mitei instituțiile de stat care fac parte din sistemul de luptă mita. A început cu Parlamentul, Comisia Electorală Centrală și Curtea de Conturi. Astăzi a dat publicității primele concluzii. După cum veți auzi din relatarea Tamarei Grejdeanu, experții Transparecncy International Moldova cred că, în condițiile, actuale mita se poate strecura cu ușurință.
Principalele concluzii pe care le-au formulat experţii după ce au urmărit cadrul legal şi funcţionarea acestor instituţii confirmă percepţia cetăţenilor, surprinsă de sondaje sociologice, că lupta cu corupţia este ineficientă în eşaloanele superioare ale puterii.
Autorii studiului notează că este nevoie de un mecanism viabil de verificare a integrităţii celor care candidează la funcţii de demnitate publică, mai ales atunci când aceştia beneficiază de sprijinul unor formaţiuni politice.
În acest context, experta Mariana Kalughin pledează pentru schimbarea mecanismelor existente de partajare a diverselor demnităţi, astfel încât să se obţină ceea ce mai mulţi lideri de opinie numeau depolitizarea avansării în funcţii. Un exemplu elocvent îl constituie, după părerea Marianei Kalughin, constituirea Comisiei Electorale Centrale.
Membrii acesteia ar trebui să fie aleşi în baza unui concurs deschis şi nu după criterii politice, cutumă perimată în opinia sa:
„Rămâne problema care rezidă în modul de numire a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Potrivit legii sunt nouă membri, opt din aceştia sunt numiţi de către parlament după criteriul proporţionalităţii partidelor politice. Şi bineînţeles că această numire nu poate să nu aibă ca efect un transfer, cel puţin a imaginii politice, asupra membrilor, şi în opinia noastră acest lucru poate să vorbească despre o excesivă politizare propriu-zisă a membrilor.”
Mariana Kalughin notează că deşi CEC este independentă din punct de vedere financiar şi investeşte în instruirea personalului, frecventele schimbări legislative sunt în defavoarea instituţiei, diminuează capacitatea şi motivaţia de a reacţiona la fraudele electorale şi de a verifica integritatea funcţionarilor electorali.
Riscul influenţei politice este semnalat de experţi şi în cazul Curţii de Conturi unde funcţia de membru s-ar obţine nu după criterii de integritate şi profesionalism.
La capitolul transparenţă, instituţia este apreciată pozitiv de experţi. Cu toate acestea Ianina Spinei notează anumite recomandări care ar fi necesare la nivel de independenţă şi aplicare a hotărârilor curţii:
Un salt benefic, în opinia experţilor, îl constituie audierea în parlament a rapoartelor curţii de conturi, numai că, deocamdată fără consecinţele pe care contează curtea atunci când sesizează cheltuirea ineficientă a banilor publici.
Considerat cel mai important pilon al sistemului naţional de integritate, parlamentul, în viziunea experţilor nu are credibilitatea necesară în faţa cetăţenilor.
Mariana Kalughin spune că cei mai mulţi dintre moldoveni cred că această instituţie este profund afectată de corupţie, iată de ce ar fi nevoi de modificări legislative care să aducă un plus de transparenţă în procesul decizional parlamentar:
„Problema lipsei de credibilitate întotdeauna este , de fapt, una conexă acelei perceperi a unui potenţial sporit de corupţie care există în sistem. Prevederile legale privind integritatea deputaţilor sunt insuficiente şi necesită dezvoltare. Deşi regulamentul parlamentului are un capitol separat în ceea ce priveşte comportamentul necorespunzător, care sunt abaterile eventuale ale deputaţilor şi care sunt sancţiunile, totuşi, aceste reglementări nu vin să asigure un comportament adecvat şi integru al deputaţilor.”
Experţii consideră că fiecare instituţie analizată ar trebuie să pună în aplicare şi un sistem intern de conduită şi etică profesională, care să stăvilească luarea de mită sau acoperirea conflictelor de interese. Analiza de funcţionare a sistemul intern anticorupţie urmează să vizeze executivul, judiciarul, poliţia, partidele politice, autorităţile anticorupţie, dar şi sectorul public, privat , societatea civilă şi mass-media.
