Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții despre situația raporturilor dintre Chișinău și Comrat prin prisma referendumului pregătit în Autonomia găgăuză.



Deşi justiţia a spus că plebiscitele intenţionate de administraţia Autonomiei Găgăuze în data de 2 februarie ar fi ilegale, aleşii locali de la Comrat par decişi să nu dea înapoi. Ei au constituit o comisie specială pentru organizarea acestora şi au rezervat bani în buget în acest scop. Procuratura Generală de la Chişinău spune că va urmări penal această pretinsă „samavolnicie”, pentru că ar reprezenta o încălcare a Constituţiei şi Codului Electoral. Un punct de vedere avizat despre această dispută şi posibilele evoluţii într-o convorbire cu analistul politic şi editorialistul de la Ziarul Naţional, Nicolae Negru.

Europa Liberă: Dle Negru, între Chişinău şi Comrat niciodată nu au fost relaţii de prietenie profundă şi dragoste până la moarte, cum s-ar spune, dar acum se pare ca s-a ajuns la un fel de stare de pre-divorţ. Pe 2 februarie, găgăuzii ar fi trebuit să aleagă, pe de-o parte, dacă vor să adere la Uniunea Europeană sau la Uniunea Vamală şi, de cealaltă parte, să decidă privind independenţa Autonomiei. Aşa îşi doresc aleşii locali din autonomie, dar, potrivit judecătorilor, ar fi vorba despre o depăşire de atribuţii această hotărâre de a se organiza cele două referendumuri în unul. Întâi de toate, ce s-a întâmplat, de unde atâta fervoare şi împotrivire la autorităţile de la Comrat împotriva centrului cum ar veni?

Nicolae Negru:
„Lucrurile trebuie privite din două puncte de vedere: în primul rând ceea ce se întâmplă în afara Republicii Moldova în legătură cu parafarea Acordului de asociere cu UE, acum cu semnarea Acordului de asociere cu UE şi ceea ce întreprinde Moscova împotriva acestui proces, ceea ce a întreprins Moscova în Ucraina.

Şi desigur că Moscova stimulează anumite elemente, să zicem aşa, destabilizatoare din Republica Moldova. Chiar zilele trecute domnul ambasador al Rusiei, Farit Muhametşin, a spus că urmăreşte procesele, sau că Moscova va acorda atenţie sporită raioanelor din sudul republicii Moldova, că acolo există exemple de urmat şi pentru alte raioane din Republica Moldova. Am putea să credem că aceste mişcări de destabilizare sunt pe placul ruşilor, dacă domnul Muhametşin nu ne dă altă interpretare. Deocamdată nu ne-a dat cel puţin o altă interpretare.

Şi lucrurile pot fi privite şi din interior. În autonomia găgăuză urmează să aibă loc alegerea başcanului, a guvernatorului Găgăuziei şi desigur că acest lucru iarăşi influenţează starea de spirit între găgăuzi. Probabil principalele forţe politice consideră că făcând pe plac Moscovei vor fi mai multe pe plac alegătorilor din autonomie. Şi cred că aceşti doi factori sunt determinanţi în comportamentul liderilor de acolo.”

Europa Liberă: Aţi menţionat ceea ce spunea ambasadorul rus zilele trecute despre o atenţie sporită pe care ar avea de gând Moscova să o acorde acestor raioane. Mai devreme vicepremierul rus, binecunoscut pentru ameninţările la adresa Chişinăului, Dmitri Rogozin, vorbea despre vagoanele care s-ar putea desprinde de la trenul moldovenesc cu destinaţia UE. este aproape limpede la ce se referea şi domnia sa. Ce motive are Federaţia Rusa sa încălzească astfel de dispoziţii separatiste este clar. Dar de ce cei din Găgăuzia prefera separarea, supărarea, războiul, şi nu pacea cu Chişinăul? Este atât de mare nedorinţa de a merge în UE, sau e o acţiune pur propagandistica în dorinţa de a fi pe placul Moscovei?

Nicolae Negru:
„Eu cred că unii lideri de acolo din autonomie sunt concomitent şi pârghii de influenţă, dar şi ostateci ai unei anumite situaţii. Şi în cazul de faţă eu îi văd mai mult ca ostateci. Nu sunt convins că toţi cei care au votat pentru acest referendum chiar şi-l doresc şi nu-şi dau seama că destabilizarea situaţiei, că acest conflict nu este nici în interesul Republicii Moldova, dar nici al Autonomiei găgăuze, a găgăuzilor înşişi. Faptul că ei cred că majoritatea găgăuzilor s-ar orienta spre Rusia, în loc de UE, acest lucru îi face să comită acţiuni care, din punctul meu de vedere, sunt suicidale din punct de vedere politic.

Eu nu cred că un lider găgăuz are mari şanse atâta timp cât el se va opune de exemplu legilor, nu va îndeplini hotărârea judecătorească de exemplu cu privire la referendum. Faptul că unii lideri de acolo de la Comrat sunt decişi să nu execute această hotărâre vorbeşte despre gradul lor de iresponsabilitate. Fiindcă oriunde în lume au loc anumite neînţelegeri între autorităţile centrale şi unele autorităţi autonome, lucrurile se rezolvă în albia legală. Şi există şi în relaţia dintre Chişinău şi Comrat anumite legi care pot fi folosite.

În articolul 1 al statutului unităţii teritoriale autonome, paragraful 4 spune că „în caz dacă Republica Moldova îşi pierde independenţa, Autonomia Găgăuză poate să-şi câştige independenţa. Deci, e pur şi simplu un referendum care vrea cu orice preţ să destabilizeze situaţia, să sfideze legislaţia Republicii Moldova şi altfel nu putem gândi despre ei decât că sunt nişte provocători pur şi simplu.”

Europa Liberă: Dar aceste dispoziţii anti-Chişinău sunt împărtăşite deopotrivă de toţi actorii publici din Comrat sau exista şi forţe mai binevoitoare Chişinăului, din ce cunoaşteţi?

Nicolae Negru:
„Eu cred că există oameni raţionali acolo şi se încearcă desigur să se echilibreze situaţia. Dar, repet, această aţâţare a spiritelor vine şi din exterior şi, probabil, această presiune este atât de puternică încât forţele raţionale nu pot întreprinde aproape nimic.

Din punctul meu de vedere Chişinăul comite o greşeală atunci când merge pe această linie a confruntării. Eu nu văd nimic grav dacă acest referendum va avea loc şi cetăţenii vor fi întrebaţi în ce direcţie doresc ei să meargă. Va fi un referendum consultativ; desigur că e jenant pentru Chişinău că, iată, luând anumite decizii de integrare europeană, o parte a populaţiei nu doreşte acest lucru. Dar eu cred că va fi şi mai jenant pentru Chişinău atunci când găgăuzii nu vor îndeplini deciziile justiţiei Republicii Moldova şi vom avea cu toţii impresia că autorităţile de la Chişinău nu controlează încă o parte, alături de cea transnistreană, a teritoriului Republicii Moldova.

Chişinăul trebuie în cazul de faţă, cred eu, dacă chiar se insistă pe referendum şi dacă până acum nu am putut cumva opri acest proces, să se includă în această campanie, să vorbească cu populaţia, să-i explice care sunt avantajele integrării europene şi care ar fi dezavantajele unui curs conflictual în relaţiile dintre Chişinău şi Comrat.”

Europa Liberă: Am auzit voci nemulţumite de faptul că ar lipsi reacţiile partidelor parlamentare de la Chişinău. Ce credeţi despre această lipsă de reacţii?

Nicolae Negru:
„Nu de declaraţii avem noi nevoie. Mie mi se pare că aceste observaţii nu sunt binevenite. Ce-ar da aceste declaraţii? Ar fi ca gazul pe foc? Nu cred că asta ne lipseşte. Eu cred că ne lipseşte dialogul. Cred că trebuie să dialogheze Chişinăul cu Comratul, să dăm supărarea la o parte.

Atunci când vorbeşti cu omul, când vorbeşti cu anumite persoane, lucrurile se clarifică, poate că situaţia nu este atât de gravă cum pare. Poate că această poziţie a Comratului, ei spun că Chişinăul nu respectă autonomia, nu respectă statutul Autonomiei găgăuze. Bine, hai să ne aşezăm şi să vedem dacă este într-adevăr aşa. Şi hai să spunem oamenilor că nu este aşa, că respectăm totul, că cei care spun asta sunt nişte demagogi.

Chişinăul tace şi populaţia găgăuză are această impresie că într-adevăr cei care zic că Chişinăul nu respectă legile autonom iei, sau nu le respectă statutul pe care Chişinăul l-a probat şi de care se mândrea şi se mândreşte încă domnul Formuzal, de exemplu, care raporta la conferinţe despre modelul moldovenesc al rezolvării problemei găgăuze. Lasă Chişinăul să se includă nu în această luptă, dar în acest proces de informare a cetăţenilor din Republica Moldova care sunt şi găgăuzii. ”

Europa Liberă: Deputaţii din Adunarea populară insistă asupra desfăşurării plebiscitului, în pofida tuturor opreliştilor cu care încearcă să intervină autorităţile de la Chişinău, pe motiv că astfel cetăţenii din Autonomia găgăuză îşi vor realiza dreptul lor la autodeterminare care se extinde, după părerea deputaţilor de la Comrat, şi asupra vectorului de politică externă. Există totuşi în legislaţia ce se referă la funcţionarea Autonomiei lucruri neclarificate care permit astfel de aprecieri neunivoce?

Nicolae Negru:
„Repet: poate să se expună punctul de vedere, dacă e nevoie să se expună, dar nu e tocmai cazul acum. Când va veni vremea referendumului de intrare, să zicem, în UE, toată populaţia Republicii Moldova îşi va expune punctul de vedere. Interesant e cum aflându-ne într-o barcă, o parte poate să meargă într-o direcţie şi alta – în altă direcţie.

Coaliţia de guvernare pro-europeană a fost aleasă de populaţia Republicii Moldova cu majoritatea voturilor şi politica externă se află în competenţa acestei coaliţii, deci este totul legal, este totul constituţional. Faptul că o parte a găgăuzilor a votat altfel, e dreptul lor, dar legislaţia nu le oferă această posibilitate de a merge în altă parte decât cea în care merge întreaga populaţie a Republicii Moldova. Şi acest referendum nu dă absolut nimic.

A propos, chiar se aud anumite voci la Comrat, mă uit pe anumite forumuri şi acolo unii spun: bine, vom participa la acest referendum care nu are absolut nici o relevanţă decât că strică dispoziţia autorităţilor de la Chişinău. Şi atunci care e rostul acestui referendum? Poate dacă o asemenea abordare le-ar fi prezentată găgăuzilor, ei ar înţelege mai bine acest lucru decât liderii lor.”
XS
SM
MD
LG