Linkuri accesibilitate

Lucruri dezgustătoare mi-au zdruncinat încrederea în viitorul luminos pe care, chipurile, îl vor făuri tinerii.



Am văzut zilele astea nişte lucruri dezgustătoare care mi-au zdruncinat temeinic încrederea în viitorul luminos pe care, chipurile, îl vor făuri tinerii.

Să încep cu primul episod. Pe 30 decembrie, eram la o staţie de troleu, în centrul capitalei noastre europene, pe bulevardul Ştefan cel Mare, cînd am văzut o maşină impozantă din a cărei portieră se iţea o jumătate de corp a unui tînăr. Mi-am dat seama, cînd automobilul a ajuns în dreptul staţiei, că un alt reprezentant al generaţiei twitter îl ţinea de picioare pe individul care, ieşit prin portieră, urla ca un descreierat, împungînd aerul cu degetele răşchirate ale mîinilor fluturate isteric. Avea ochii bulbucaţi, părea beat sau drogat, şi urla ca o sirenă! Mulţi dintre oamenii care aşteptau troleul la staţie au rămas tablou. Şi eu am rămas o vreme cu privirea pierdută în gol, încercînd să găsesc o explicaţie pentru ceea ce văzusem…

Al doliea episod. Merg, într-o seară, pe lîngă un bloc de locuinţe din sectorul Botanica. Întunericul deja se aşternuse cînd am văzut un tînăr care se agita sub ferestrele primului etaj. Tînărul s-a uitat de jur împrejur, a aprins un chibrit, a aruncat ceva sub o fereastră, chicotind satisfăcut, apoi a luat-o la sănătoasa.

M-am apropiat să văd ce aruncase el lîngă bloc şi imediat am regretat. O explozie asurzitoare, urmată de un un fum înecăcios, m-a ţintuit locului. Era o petardă. De undeva departe a ajuns pînă la mine rîsul nechezat-prostesc al făptaşului. Am fost din nou stupefiat de gestul unui reprezentant al generaţiei new power.

Episoadele sus-pomenite sunt însă floare la ureche în raport cu ceea ce urmează. Văd, într-o altă seară, lîngă blocul meu, un tînăr care îi cară pumni în cap unei tinere. Tînăra aia încerca să se ascundă după copilul pe care îl ţinea în braţe. Era o scenă înfiorătoare-halucinantă. Am înţeles, într-o fracţiune de secundă, că un soţ tînăr îşi snopeşte tînăra soţie.

„Dar ce faci, omule?!” am strigat, încercînd să-l responsabilizez. Tînărul beat criţă s-a întors spre mine, după care a urmat un dialog pe care nu pot să-l reproduc aici din motive uşor de ghicit. Apoi şi-a luat soţia, care, în ciuda pumnilor încasaţi, nu mi s-a părut foarte stresată, şi au plecat, clătinîndu-se.

Ciudată e tinereţea care mi s-a înfăţişat în aceste trei episoade, stimaţi ascultători, foarte ciudată… Şi ce fac părinţii, şcoala şi statul nostru ocrotitor dacă există asemenea tineri?
XS
SM
MD
LG