Linkuri accesibilitate


Presiunile asupra justiției din România cresc, pe măsură ce marile dosare de corupție se apropie de final în 2014, după ani lungi de anchete și tergiversări.

Chiar premierul Victor Ponta este acuzat de secția de procurori din interiorul Consiliului Superior al Magistraturii CSM), instituție menită să apere independența justiției, că prin declarațiile făcute - după condamnarea fostului premier Adrian Năstase la închisoare a doua oară - ar urmări „decredibilizarea profesională și instituțională a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție”, precum și „acreditarea ideii unei comenzi politice în legătură cu anumite anchete penale aflate în derulare”.

Premierul român a spus după decizia instanței supreme de condamnare a lui Adrian Năstase la închisoare pentru fapte de corupție că fostul premier este un „condamnat politic” și că, din punctul său de vedere, „cazul Adrian Năstase este perfect compatibil cu cazul Iulia Timoșenko”. Opiniile șefului guvernului de la București sunt, pe de o parte, hilare, fiindcă ministrul justiției a fost numit de el, iar procurorul general este o propunere făcută chiar de premier într-o negociere de acum un an cu președintele Traian Băsescu, iar, pe de altă parte, acuzațiile de justiție politică ar putea fi interpretate intenție de intimidare a magistraților.

În plus, nu există nici un termen de comparație între foștii premieri, român și ucrainean. Adrian Năstase este doar o victimă a propriei lăcomii, în vreme ce în celălalt caz, Iulia Timoșenko a fost condamnată pentru o decizie politică: semnarea contractului de furnizare de gaze între Ucraina și Rusia, considerată de tribunalul de la Kiev un abuz de putere. Fosta prim-ministră a Ucrainei nu a fost acuzată de trafic de influență, de dare sau luare de mită și nici de vreo altă faptă de corupție, de aceea procesul ei a fost considerat politic de comunitatea internațională. În ceea ce-l privește pe fostul premier român, lucrurile sunt cât se poate de clare, el a fost acuzat și condamnat că a primit bunuri și foloase necuvenite, iar în dosarul Zambaccian, în urma căruia a fost trimis la închisoare pentru a doua oară, apar informații despre banii din „valiza diplomatică” folosiți de Dana Năstase pentru „cumpărături” în China. Soții Năstase au construit un bloc, pe un teren cumpărat la o sumă modică de la un subaltern politic (Gabriel Bivolaru), dar nu și-au folosit propriile venituri în această investiție, fiindcă nici nu le-ar fi avut, câtă vreme fostul premier a lucrat toată viața lui la stat cu un salariu modest, de circa 1000 de dolari pe lună în perioada în care devenise premier, în vreme ce soția sa nu părea să aibă venituri suplimentare.

Comparația Adrian Năstase - Iulia Timoșenko a fost făcută de premierul român pentru a le demonstra fruntașilor socialiști că nu-i lasă la greu, dar din afară lucrurile s-ar putea să fie văzute în defavoarea lui Victor Ponta, mai cu seamă că în cancelariile occidentale sunt cunoscute dosarele de inculpate ale fostului prim ministru.

Dacă în cazul ucrainean reacţiile internaţionale au criticat unanim procedurile judiciare, fiind sprijinite şi de o decizie a CEDO, în cazul Adrian Năstase nu a existat niciun fel de ecou.

Procesul lui Adrian Năstase nu poate fi considerat unul politic, fiindcă partidul său se află la putere, fiindcă procesul în urma căruia a fost condamnat a durat 7 ani și fiindcă dovezile de corupție au fost atent documentate. Spre deosebire de el, Iulia Timoșenko este liderul opoziției, a fost încarcerată după un proces care nu a durat nici 7 luni, iar acuzațiile care i s-au adus au fost mai degrabă de natură politică.

Secția de procurori a CSM consideră că declarațiile lui Victor Ponta, inclusiv cele prin care îl compară pe Năstase cu Timoșenko duc la „un scenariu cu potențial major de afectare a independenței sistemului judiciar în ansamblul său, cât și a magistraților care instrumentează anumite cauze penale, creând de asemenea o presiune, care are drept scop intimidarea și decredibilizarea instituțiilor din justiție și a corpului magistraților români, inacceptabilă într-un stat de drept”. Inspecția judiciară, care este brațul investigator al CSM, urmează să dea un verdict acestei sesizări, însă declarațiile premierului român ar putea afecta inclusiv Raportul anual de țară, așa numitul Mecanism de Cooperare și Verificare, în funcție de care se face acum evaluarea României pentru acceptarea în Spațiul de Liberă Circulație Schengen.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG