Linkuri accesibilitate

Aliona Grossu: „Prevenirea traficului de fiinţe umane este mult mai eficientă decât combaterea”


Interviu cu directoarea Centrului Internaţional „La Strada”.


Europa Liberă: Mai întâi, vreau să vă întreb ce servicii au fost dezvoltate în ultimul an, care să asigure protecţia şi reabilitarea persoanelor care au devenit victime ale traficului de fiinţe umane?

Aliona Grossu: „Nu este vorba doar de ultimul an, după cum cunoaşteţi, sistemul naţional de referire funcţionează deja de mai mulţi ani şi anume prin intermediul acestui sistem se oferă asistenţă nu doar victimelor dar şi grupurilor vulnerabile care, de fapt, constituie potenţiale victime ale traficului de fiinţe umane. Este o abordare multidisciplinară care este prevăzută în cadrul acestui sistem. Noi, în cadrului Centrului Internaţional „La Strada” oferim informare tuturor celor interesaţi, fie de plecare peste hotare, când este vorba de unele oferte dubioase de muncă, sau, inclusiv, primim şi apeluri SOS, de la persoanele, sau rudele şi cunoştinţele persoanelor care se găsesc într-o situaţie de dificultate peste hotare.”

Europa Liberă: Dar se schimbă profilul celor care ajung victime ale traficului de fiinţe umane?

Aliona Grossu: „Însăşi fenomenul este foarte schimbător şi este important să ţinem mâna pe puls, urmărind, care sunt tendinţele şi trendurile de ultimă oră. Şi anume schimbarea fenomenului determină şi schimbarea profilului victimelor. Comparativ cu mai mulţi ani în urmă, când, de fapt, victimele traficului de fiinţe umane mai mult ajungeau persoane originare din localităţile rurale, cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani, de exemplu, acum întâlnim victime şi de 30, 40 de ani sau peste 40 de ani. Nu vorbim doar de victime ale exploatării sexuale, vorbim şi de victimele exploatării prin muncă, şi aceasta este una din tendinţele recente ale acestui fenomen.”

Europa Liberă: Am auzit experţi care trag un semnal de alarmă că tot mai des copiii ar deveni victime ale traficului, ei fiind racolaţi pe internet.

Aliona Grossu: „De mai mulţi ani deja ne preocupăm de prevenirea şi combaterea fenomenului exploatării sexuale şi comerciale a copilului, inclusiv prin intermediul internetului. Dar anul acesta, comparativ cu alţi ani, am reuşit deja să implementăm şi nişte acţiuni. Am lansat un portal web, este vorba de siguronline.md . Este o pagină de informare nu doar pentru copii, dar şi pentru părinţi, pentru profesori, pentru utilizatorii activi de internet, unde fiecare poate să afle mai multă informaţie despre modalităţile de securizare a profilului pe reţelele de socializare, dar totodată, cea mai importantă, în opinia noastră, este aplicaţia „Raportează Abuz”, care este încadrată pe acest portal. Prin intermediul ei, fiecare persoană care este martoră sau a dat de informaţii cu caracter ilegal, cum ar putea să fie pornografia infantilă pe internet, poate să raporteze. Şi noi, prin intermediul cooperării bune pe care o avem cu structurile de forţă, raportăm, de asemenea, aceste cazuri.”

Europa Liberă: Sunt în Republica Moldova programe menite să prevină traficul de fiinţe umane, care să funcţioneze eficient?

Aliona Grossu: „În mai multe ţări, nu doar în Republica Moldova, una din modalităţile de prevenire sigur că este informarea şi tot timpul vorbim că prevenirea este mult mai eficientă decât combaterea. Este şi mult mai ieftină, dacă vorbim în termeni economici, dar şi din punct de vedere a prevenirii încălcării drepturilor omului. Organizăm seminare şi pentru profesionişti, este vorba de reprezentanţii organelor de forţă, judecători, procurori şi avocaţi, dar şi asistenţi sociali, psihologi din teritoriu, cei care lucrează cu victimele şi potenţialele victime, anume ca să-i instruim şi ca să putem, cât mai bine preveni fenomenul. Pe de altă parte, prin intermediul sistemului naţional de referire, asistenţa este oferită şi potenţialelor victime. Considerăm că aceasta este o modalitate de prevenire, care, o dată ce va fi dezvoltată la nivelul la care ne aşteptăm noi, fiindcă totuşi, infrastructura în regiuni şi deseori pregătirea specialiştilor sau insuficienţa specialiştilor în anumite localităţi este încă o problemă la care trebuie să lucrăm cu toţii, dar în sine mecanismul, este direcţionat anume spre prevenirea acestui fenomen.”

Europa Liberă: Cum sunt identificate potenţialele victime şi cum se lucrează cu ele, presupun că sunt grupuri de risc?

Aliona Grossu: „De obicei, grupurile de risc sunt păturile social vulnerabile, vorbim şi de familii în care se abuzează cu alcoolul, în care există violenţă. Asemenea persoane sunt mult mai mult expuse riscului de a deveni victime ale traficului, fiindcă până la urmă, orice persoană, fie că este migrant şi se găseşte într-o situaţie de dificultate, un migrant iregular sau o victimă a traficului, până la urmă, dorinţa ambilor este de a merge undeva peste hotare şi a câştiga bani, de a se angaja în câmpul muncii. Şi anume dificultăţile economice care există la noi în ţară, în continuare, de fapt şi devin una dintre cauze, din care aceşti oameni devin vulnerabili, şi respectiv, pleacă.”

Europa Liberă: Dacă e să ne referim la protecţia victimelor, specialiştii din domeniu notează că mai este nevoie şi de îmbunătăţirea cadrului legal, dumneavoastră ce părere aveţi, unde mai sunt lacune, de înţelegere, de aplicare?

Aliona Grossu: „Într-adevăr, în ultimii ani, Republica Moldova a întreprins eforturi considerabile la nivel legislativ, este dezvoltat un cadru legal destul de bun în acest domeniu, dar odată ce însuşi fenomenul este schimbător, trebuie mereu să ajustăm legislaţia pentru ca ea să corespundă cu necesităţile timpului în care trăim. Anul acesta am venit cu propuneri pentru modificarea legii 241şi sperăm că aceste modificări, care nu erau doar ale noastre, dar şi a tuturor actorilor, a comunităţii anti-trafic din Republica Moldova, vor fi operate foarte curând şi legea va fi adoptată cu modificările de rigoare.”

Europa Liberă: Dar ce îmbunătăţiri ar trebui să aducă aceste modificări legislative?

Aliona Grossu: „Pot să vă dau un exemplu. Legea 241 acum prevede că victimele traficului de fiinţe umane au dreptul la asistenţă medicală, dar, din păcate, nu se concretizează despre ce volum de servicii medicale este vorba. Este vorba doar de consultaţia medicului de familie sau vorbim despre un spectru mult mai larg de servicii de care persoana are nevoie. Şi atunci, noi credem că aceste precizări, de fapt şi ar trebui să constituie îmbunătăţiri legislative, pentru ca persoanele să fie mai bine protejate iar drepturile lor să fie respectate.”

Europa Liberă: Aceleaşi rapoarte internaţionale prezintă constatări că RepublicaMoldova este încă o ţară de origine a victimelor. Pe teritoriul Moldovei este întâlnit fenomenul traficului sau exploatării prin muncă?

Aliona Grossu: „Republica Moldova a început să atragă tot mai multă atenţie nu doar fenomenului de trafic exterior, adică când persoanele noastre devin victime ale traficului, dar şi a celui de tranzit şi a celui interior. Şi în realitate, putem să zicem că la moment Republica Moldova nu este doar o ţară de origine ci şi o ţară de tranzit a traficului de fiinţe umane. Se regăsesc şi victime care au fost exploatate în interiorul statului nostru sau victime care au fost traficate prin teritoriul Republicii Moldova, ajungând la o ţară de destinaţie.”

Europa Liberă: Să vă mai întreb dacă sunt date sau statistici care ar putea vorbi despre o anumită evoluţie, la nivel de pedepsire a traficanţilor şi prevenire a traficului?

Aliona Grossu: „Din punctul nostru de vedere, din păcate, nu tot timpul cifrele sunt cele care ar putea să ne vorbească exhaustiv despre evoluţia fenomenului, fiindcă cunoaştem că victimele, fostele victime ale traficului de fiinţe umane nu tot timpul merg la cooperare cu organele de forţă şi nu tot timpul declară despre situaţiile în care s-au regăsit. Şi atunci, considerăm că aceste cifre, cu toate că ele vorbesc despre nişte dosare penale care au fost pornite, despre nişte sentinţe care au fost pronunţate, dar totodată considerăm că o parte din aceste cazuri nu se regăsesc în această statistică. Noi, în Centrul Internaţional „La Strada”, spre exemplu, anul acesta am primit în jur de 5000 de apeluri la linia fierbinte, din care aproximativ 10 procente erau informare cu privire la cazuri sau potenţiale cazuri de trafic de persoane sau exploatare prin muncă.”
XS
SM
MD
LG