Mihail Hodorkovski: din Karelia pe riviera Lemanului

Fostul magnat al petrolului din Rusia, Mihail Hodorkovski, grațiat de președintele Putin luna trecută, după zece ani de închisoare, și aflat la Berlin de la 20 decembrie, a sosit duminică în Elveția, împreună cu soția sa.

La 24 decembrie, Hodorkovski solicitase autorităților elvețiene o viză Schengen pentru - după spusele sale - „cea de-a două țară unde va putea respira aerul libertății” și unde fiii săi gemeni, Ilia și Gleb, își fac studiile școlare.

Cu acel prilej, fostul oligarh explica și că nu intenționează, pentru moment, să se întoarcă în Rusia, din cauza unei condamnări a tribunalului civil, încă în vigoare, și prin care i se cere să ramburseze 550 de milioane de dolari.

Viza elvețiană i-a fost acordată fără dificultate, valabilă pe trei luni, iar aproape concomitent, presa a înregistrat și o reacție semnificativă din partea autorităților ruse. La 25 decembrie, Tribunalul Suprem al Rusiei a anunțat că dosarele celor două procese ale lui Mihail Hodorkovski și ale asociatului său Platon Lebedev vor fi reexaminate, „în lumina deciziei Curții Europene a Drepturilor omului”. Aceasta din urmă a judecat primul proces, în care Hodorkovski fusese condamnat, în 2005, la opt ani închisoare pentru „escrocherie și fraudă fiscală” drept „inechitabil”, chiar dacă judecătorii de la Strasbourg au admis că acuzațiile formulate „au stat pe baze solide”.

În urma celui de-al doilea proces, din 2010, Hodorkovski fusese condamnat pentru „furt de petrol și spălare de bani” în valoare de 23 de miliarde de dolari, la un total de 14 ani închisoare. Pavel Odințov, purtătorul de cuvînt al Tribunalului Suprem de la Moscova, anunța la 25 decembrie și că președintele Curții ar fi ordonat, de asemenea, revizuirea acestui din urmă proces, la cererea avocaților apărării, care solicitaseră „anularea” condamnării pe motiv că ea fusese „ilegală”. Reexaminarea ar urma să aibă loc în decurs de două luni, dar, potrivit lui Odințov, nu este exclus ca ea „să aibă loc mult mai devreme”.

Între timp Mihail Hodorkovski a dat de înțeles că ar dori să se stabilească pentru viitorul apropiat în Elveția, țara în care, se pare, că deține principalele fonduri salvate după episodul îndelungat al detenției sale în Rusia.

Cum reamintește cotidianul elvețian Le Temps, la data arestării sale, în 2003, oligarhul, împreună cu asociații săi, era proprietarul a cel puțin patru societăți, înregistrate la Geneva sub numele Menatep Finances, GM Services, Behles și Petroval. Tranzacțiile lor petroliere ar fi atins, pînă în 2003, valoarea de 3,5 miliarde de dolari.

În urma declanșării procesului împotriva lui Hodorkovski și a companiei Yukos, elvețienii au blocat, în 2004, 6,2 miliarde de franci elvețieni, depuse în cinci bănci, pe numele a 20 de acționari ai companiei Youkos. După cîteva luni, Elveția ar fi ridicat o parte din sechestru, dezghețînd depozite în valoare de două miliarde de franci. Despre soarta acestor bani nu se știe, oficial, nimic. În cotidianul de limbă germană Sonntags Zeitung s-a afirmat doar că lui Hodorkovski i-ar fi rămasa la ora actuală, în Elveția, „cel puțin 200 de milioane de franci elvețieni”.

După sosirea sa la Bâle, printr-un comunicat de presă, via o agenție din cantonul Zoug, Mihail Hodorkovski a mulțumit autorităților elvețiene pentru că „au luat o poziție principială în favoarea sa de-alungul tuturor acestor ani de detenție nedreaptă ”. Hodorkovski a amintit că îi este în mod special recunoscător consilierului național Andreas Gross, parlamentar socialist de la Zurich, care l-a vizitat la închisoare. Între gesturile „principiale” făcute de elvețieni mai intră decizia Tribunalului suprem împotriva amintitului sechestru, judecat ca o încălcare a principiului proporționalității măsurilor și, în 2007, refuzul de a acorda într-ajutorarea juridică Rusiei, judecătorii elvețieni estimînd că „toate elementele dosarului coroborează în mod clar la suspiciunea că procedura penală deschisă la Moscova ar fi instrumentată de către putere”.

Presa elvețiană, ca și cea franceză, a reacționat astăzi pe larg la știrea că Hodorkovski a ajuns pe riviera lemanică, în vecinătatea imediată a orașului Montreux. „Le Point” îl citează pe parlamentarul deja amintit, Andreas Gross, raportor pentru Rusia al Comisiei de afaceri juridice și pentru drepturile omului din Consiliul Europei, cu afirmația că fostul oligarh are suficienți bani care să-i „permită să nu mai lucreze pînă la sfîrșitul vieții”.

Peter Gysling, ziaristul televiziunii germane elvețiene SRF, care l-a însoțit pe magnat în cursul călătoriei cu trenul, luîndu-i un interviu ce a fost difuzat duminică seară, afirma ulterior, citat de Le Temps, că este probabil ca Hodorkovski să susțină în viitor, „cu ideile sale și, poate, de asemenea, și financiar, noua societate civilă, dar că, probabil, nu va face politică propriuzisă”.



Citîndu-l pe filozoful și eseistul francez Bernard-Henri Lévy, potrivit căruia nu este exclus că Hodorkovski să fi înțeles că va trăi deasupra cu sabia, nu a lui Damocles, ci aceea de polonium, ziariștii de la Le Temps, își încheiau astăzi relatarea cu o întrebare.

„Nu cumva am comis eroarea de a idealiza un personaj în fapt obișnuit, și care acum, cînd a ieșit din infern, nu are alt proiect decît de a-și petrece restul vieții și - de ce nu - să se bucure în familie de ceea ce i-a rămas din avere, după ce i-a redat, prin tîrgul de la Soci, «o față mai umană» puterii lui Putin?