Linkuri accesibilitate

Pregătirile pentru sărbătorirea Crăciunului pe stil vechi în R. Moldova


Timbrul „Colindătorii” din seria dedicată Crăciunului de „Poşta Moldovei” (Pictor - Oleg Cojocari)
Timbrul „Colindătorii” din seria dedicată Crăciunului de „Poşta Moldovei” (Pictor - Oleg Cojocari)

An de an tot mai puţini moldoveni tradiţiile.



Majoritatea creştinilor ortodocşi din Republica Moldova sărbătoresc Naşterea Domnului pe rit vechi, adică pe 7 ianuarie. Cel mai bine atmosfera sărbătorii se simte la sate, unde gospodinele pregătesc „Crăciunei” din aluat de cozonac, iar gospodarii se întrec la „dres” porci pentru friptură. An de an însă tot mai puţini moldoveni urmează aceste tradiţii a constatat corespondenta Europei Libere, Diana Răileanu:

Pentru majoritatea moldovenilor sărbătorile de Crăciun şi Revelion sunt cele mai însemnate. Tradiţional, în aceste zile cete de flăcăi şi fete se întrec la colinde şi urături, iar pe uliţele satelor adie miros de cozonac.

Pe Maria Balan, o gospodină Călăraşi, am găsit-o punând la dospit aluatul pentru crăciunei:

„Crăciuneii sunt din aluat. Se coc în formă de opt, numai într-o parte nu se unesc şi apoi se ung cu ou, se dau la cuptor şi apoi, când îi scoţi, îi pui la icoană şi îi ţii până în ziua de Sfântul Ion. În acea zi îi înmoi în agheazmă şi îi dai la păsări.”

Europa Liberă: Ca să fie „roada” de păsări mai bună?

„Aşa am apucat obiceiul de la bunica, de la mama mea.”

Europa Liberă: Şi gospodinele în ziua de azi continuă să pregătească crăciunei?

„Numaidecât. Care nu-i coc, îi cumpără de la magazin şi îi pun la icoane. În zilele noastre magazinul a înlocuit grijele gospodinei.”

An de an crăciuneii de fabrică i-au înlocuit pe cei de casă, friptura de găină i-a luat locul celei din carne de purcel, iar tinerii preferă cluburile de noapte horelor din centrul satului, constată cu mâhnire gospodina: „Rar chiar şi în sate care ţin porci. Mai mult se ţin păsări, raţe, gâşte.”

Europa Liberă: De ce?

„Pur şi simplu lumea mănâncă mai puţină carne de porc pentru că e cam greoaie şi de aceea cam puţin se aude prin sate coviţăit de purcei. Şi tradiţia înainte era că în a doua zi de Crăciun se făcea Hora satului. În ziua de Crăciun se organiza înaintea Bisericii, a doua zi de Crăciun în Centrul satului, acum însă aceste tradiţii lipsesc. Tineretul e dus peste hotare şi practic nici nu are cine să se ducă la hora satului. Era frumos înainte. Ne ducem şi noi, gospodarii, şi dansam până la o bucată de noapte. Tradiţiile de odinioară erau foarte frumoase, iar acum dispar şi ne pare foarte rău.”

Angela Uşurelu, o gospodină între două vârste din Costuleni, Ungheni, ridică din umeri atunci când o întreb despre bucatele tradiţionale de Crăciun.

Recunoaşte că multe din obiceiurile pe care le-a prins de la părinţi şi bunici s-au pierdut odată cu trecerea anilor:

„Dacă mama nu-i, nici tata nu-i, iar eu porci nu ţin, merg an de an la piaţă să cumpăr carne. Nu fac nici cârnaţ de casă, nici „şhighiri” de casă, nici nu prea coc. Mama, Dumnezeu să o ierte, cocea câte 25 de kg de copturi. Se treazea la trei dimineaţa şi frământa aluatul, ş-apoi îmi spunea „Uite, dragul mamei şi învaţă”...”

Încetul cu încetul urăturile şi colindele sunt auzite doar la radio sau televizor, iar mirosul de crăciunei îi însoţesc pe săteni doar în amintiri, spun cele două femei. În goana după comoditate şi modern, sărbătorile, altădată de suflet, astăzi devin tot mai comerciale.
Previous Next

XS
SM
MD
LG