Linkuri accesibilitate

2014 – anul schimbărilor la vârf în UE


Drapelele UE în faţa Comisiei Europene la Bruxelles

Drapelele UE în faţa Comisiei Europene la Bruxelles

Anul acesta vor fi schimbați președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European, președintele Parlamentului European și Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate cărora le expiră mandatul.


Autoritățile de la Chișinău ar dori să semneze anul acesta acordul de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană. Parafat în noiembrie la Vilnius, acordul urmează a fi semnat până în august 2014, adică înainte de alegerile parlamentare în termen din Republica Moldova și înainte de schimbările la vârf în toate instituțiile Uniunii Europene așteptate în toamna lui 2014. Vor fi schimbați președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European, președintele Parlamentului European și Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate cărora le expiră mandatul. Corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak s-a interesat cine le poate lua locul.


Comisia Europeană este condusă încă din 2004 de Jose Manuel Barroso, iar mandatul lui expiră la 31 octombrie anul acesta. Supranumită executivul Uniunii Europene, Comisia veghează la respectarea și aplicarea tratatelor Uniunii Europene de către țările membre și are un cuvânt greu de spus la pregătirea legislației europene în toate domeniile. Numirile în comisie se fac de către Consiliul European compus din țările membre și de către Parlamentul European, care a căpătat un rol sporit prin Tratatul de la Lisabona.

Va fi prima dată când șefii instituțiilor europene sunt aleși pe baza acestui tratat despre funcționarea Uniunii Europene, intrat în vigoare în 2009.

Cu alte cuvinte, alegerea va fi un compromis în trei etape: între țările membre, care fac propunerea, între forțele politice din Parlamentul European, care va fi compus după alegerile din luna mai, iar apoi între aceste forțe politice și țările membre.

Este greu de anticipat cum va decurge acest proces, spune Sonia Piedrafita de la Centrul de Studiu al Politicilor Europene de la Bruxelles.

„Nu știm cum va interpreta consiliul pentru prima dată conținutul Tratatului de la Lisabona care spune numai că trebuie să „ia în considerare majoritatea din Parlamentul European”. Dar această prevedere poate fi interpretată în multe feluri”.

Cel puțin una din forțele cele mai importante din Parlamentul European, socialiștii, au și început să-și anunțe preferințele. În caz că obțin cele mai multe locuri la alegerile din mai, l-ar dori în fruntea Comisiei Europene fie pe actualul președinte al Parlamentului European, germanul Martin Schulz, fie pe actuala șefă a guvernului danez, Helle Thorning-Schmidt.

Dacă președinte al Comisiei Europene devine un politician de stânga, atunci postul de președinte al Consiliului European, instituția țărilor membre, trebuie să revină cuiva de dreapta. Însă cuiva care să poată obține consensul, cum estre actualul președinte Herman Van Rompuy. Dar mai ales cuiva care să nu eclipseze liderii țărilor membre, spune expertul Janis Emmanouilidis de la Centrul de Politici Europene.

„Ce vor guvernele țărilor membre? Am văzut că în trecut au fost tentate și au luat până la urmă decizia de a nu alege candidați potențial puternici, dar au căutat candidați capabili de obținerea compromisului, candidați care pot fi influențați, mai ales de către principalele țări membre”.

Printre potențialii candidați sunt vehiculați fostul premier italian și comisar european Mario Monti și fostul premier al Luxemburgului, Jean-Claude Juncker care tocmai s-a retras după 18 ani în fruntea guvernului.

Cea mai simplă pare alegerea președintelui Parlamentului European. Mandatul de cinci ani este împărțit de obicei în două perioade de câte doi ani și jumătate între principalele grupuri politice: Partidul Popular European de centru-dreapta și Socialiștii și Democrații, de centru-stânga. Situația se poate complica numai dacă alegerile din mai aduc în număr mare în Parlamentul European politicieni eurosceptici și extremiști de dreapta.

În fine, tot anul acesta mai trebuie ales Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, funcție deținută din 2009 de Catherine Ashton din Marea Britanie. La fel ca în cazul președintelui Consiliului European, liderii țărilor membre ar dori o personalitate înclinată spre compromis. Cu toate acestea, este vehiculată candidatura ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski. Unul din promotorii Parteneriatului Estic Sikorski ar deveni, dacă ar fi ales primul politician din noile țări membre ale Europei Centrale și de Est care ar ocupa una din principalele funcții din instituțiile europene.
XS
SM
MD
LG