Linkuri accesibilitate

Petru Macovei: „Anul 2013 a adus mai multe minusuri pentru dezvoltarea presei”


Petru Macovei

Petru Macovei

Bilanţuri 2013: directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente (API), în dialog cu Vasile Botnaru.



Europa Liberă: Opoziţia comunistă pretinde că este deosebit de nefavorabilă situaţia privind libertatea presei. Or, aceste lucruri tocmai le spun la posturile de radio, televiziune, pe care le critică, le contestă. Sigur că este o chestie ingrată să ne apucăm să combatem această impresie, care, mai curând, este un discurs propagandistic, dar totuşi, întrebarea generică, a devenit presa mai liberă sub o guvernare care se proclamă democratică?

Petru Macovei: „Categoric da, dacă să vedem lucrurile din 2009 încoace. Dacă facem însă o retrospectivă a anului 2013, mai curând ar fi lucruri care ne duc un pic înapoi, faţă de mersul pe care am sperat că îl avem după 2009 încoace, când s-a produs aşa-numita liberalizare a pieţei media, care a avut ca şi consecinţă crearea, fondarea mai multor instituţii media, parte din care au avut un început foarte promiţător, cu jurnalişti care au dat publicului un produs de calitate, obiectiv şi echidistant. În timp însă acest mers a încetinit, iar anul 2013, în opinia mea, a adus mai multe minusuri pentru dezvoltarea presei, ca şi furnizoare de libertăţi democratice, decât plusuri. Una la mână ar fi că nu s-a produs mult aşteptata, garantata şi promisa asigurare a proprietăţii de media, care, în sine, nu ne-ar fi făcut mai fericiţi. Am fi cunoscut doar, foarte sigur, cine este cel din spatele camerelor de luat vederi şi cine, până la urmă, controlează ceea ce unii prezentatori ne citesc seara în buletinele de ştiri.”

Europa Liberă: Dar toată lumea, ca şi cum se pricepe cine-s marii proprietari.

Petru Macovei: „Tocmai asta spuneam, că asta poate nu ne-ar fi făcut mai mulţumiţi, dar este şi problema concentrării media, pentru că, din păcate, guvernarea necomunistă din 2009, deşi a promis, nu a aprobat nişte măsuri anti concentrare şi avem acum situaţia când pe piaţa media din ţara noastră există, foarte clar, un mega trust de presă care este controlat de omul de afaceri, acum fostul politician, Vladimir Plahotniuc.”

Europa Liberă: Aici întrebarea, sau paranteza, el face totul legal sau profită de faptul că nu este obligat să îşi declare proprietăţile în mass-media?

Petru Macovei: „Atâta vreme cât nu există restricţii legale, omul este în cadrul legii, ca să zic aşa. În acelaşi timp există şi prevederea Codului Audiovizualului, care permite unei persoane fizice să deţină mai multe frecvenţe, modificare care a fost făcută de guvernarea necomunistă, dintr-o greşeală pe care noi la timpul respectiv am semnalat-o, dar care nicidecum nu poate fi reparată, nu înţeleg de ce.”

Europa Liberă: Există bănuiala că puterea încearcă să-şi asigure condiţii favorabile într-o viitoare campanie electorală, din cauza asta nu s-ar grăbi să restricţioneze monopolizarea şi constituirea trusturilor.

Petru Macovei: „Există exponenţi ai unor partide care deţin proprietăţi importante în mass-media, spuneam despre trustul lui Plahotniuc. Pe de altă parte, vorbim despre televiziunile fraţilor Ţopa, Jurnal Trust Media, care tot reprezintă o modalitate prin care anumite persoane, în cazul nostru din business, care au de reglat nişte conturi cu oameni din politic sau din sistemul judiciar, utilizează instituţiile mass-media pentru reglarea acestor conturi. În anul 2012, în special, şi 2013, din punctul meu de vedere, produsul jurnalistic a scăzut foarte mult din calitate, iar manipularea prin intermediul mass-mediei a atins cote mari, în special, după incidentul din Pădurea Domnească, în timpul când acest subiect de interes public major a ajuns în atenţia publică şi după. Iar anul 2014, fiind un an electoral, probabil o să ne aducă surprize şi mai proaste din acest punct de vedere. Dacă e să raportăm situaţia din anul acesta cu ceea ce a fost până în 2009, lucrurile stau un pic mai bine, dar la fel de prost, pentru că politicienii, aşa cum au controlat comuniştii aproape toată mass-media până în 2009, aşa o controlează şi acum alţi politicieni decât comuniştii. Şi poate că unica deosebire este că avem mai multe trusturi, mai multe grupuri de interese care promovează interesele proprietarilor, decât cum era până în 2009.”

Europa Liberă: Jurnalismul de pe internet, a devenit o alternativă, are deja o voce distinctă, este mai descătuşat, mai liber, sau poartă păcatele presei mamă?

Petru Macovei: „Într-o anumită măsură libertăţile sunt exagerate pe internet, pentru că sunt foarte multe exemple când normele elementare de deontologie profesională sunt călcate în picioare de jurnaliştii din presa online. Şi nu vorbesc acum de bloggeri, pentru că bloggerii nu sunt jurnalişti, în esenţă fac jurnale de opinie. Dar foarte grav este că unele instituţii din media online preiau ceea ce scriu bloggerii, asumându-şi într-un fel acest conţinut, cu toate păcatele pe care le are blogging-ul, cu opinia care prevalează asupra faptelor, cu prezumţia nevinovăţiei care este lipsă, cu acuzaţii fără acoperire factologică. Este o normă acceptată în toată lumea că din moment ce o platformă online preia nişte postări de pe nişte bloguri, îşi asumă şi anumite responsabilităţi. În ţara noastră, din păcate, lucrul acesta nu se prea întâmplă.”

Europa Liberă: Consumatorul de informaţie, nu are suficient discernământ ca să deosebească un pamflet, de o ştire, pe bune, cu factologie?

Petru Macovei: „Puţini au acest discernământ, din păcate. Şi asta se întâmplă tocmai pentru că consumatorul de produse media, nu neapărat a fost educat să aleagă grâul de neghină, să înţeleagă ce este un produs jurnalistic de calitate, care prezintă informaţie din mai multe puncte de vedere, şi un produs jurnalistic sau pseudo jurnalistic, care, de fapt, reprezintă un singur punct de vedere.”

Europa Liberă: Managerii de presă spun că au nevoie de audienţă, de vizite, pentru ca să vândă o ştire pe bune. O ştire despre Summit-ul de la Vilnius nu poate fi, în esenţă, vizitabilă, şi atunci ei vând mărfuri mai galbene, mai senzaţionale, ca la al zecelea produs să pună în coş şi o ştire politică serioasă. Părerea dumneavoastră, este acceptabil acest preţ?

Petru Macovei: „Într-o anumită măsură da, dar de cele mai multe ori se exagerează foarte mult, pentru că aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, se vinde produs jurnalistic galben, din asta se fac vizualizări iar mai apoi cu aceste vizualizări merg la agenţiile de publicitate , care şi ele, au nişte criterii şi parametri nu tocmai buni, din punctul meu de vedere, atunci când aleg să încheie contracte de prestare a serviciilor de publicitate. În opinia mea, este falsă ideea că consumatorul de produse mass-media asta cere. Până la urmă, instituţiile mass-media sunt cele care pot să educe gustul telespectatorului, radio ascultătorului, sau cititorului de ziare sau de internet. Noi, cei din ONG-urile de media chiar ne confruntăm cu o problemă foarte serioasă, tot mai puţini jurnalişti îşi doresc să înveţe ceva. Ei consideră că este suficient să te documentezi în internet şi să găseşti ştiri şi să le preiei. De cele mai multe ori tocmai plagiatul s-a răspândit în ţara noastră, în ultimii ani. Pentru că tinerii care au venit să lucreze în mass-media, preferă să preia conţinutul jurnalistic al altora, produsul muncii intelectuale al altor colegi, să facă copy-paste, şi atunci, suntem în situaţia în care suntem, cu materiale care nu sunt suficient de bine documentate , pe de o parte. Pe de altă parte, nu respectă dreptul de autor şi în cele din urmă, poate că şi prezintă informaţia distorsionat.”

Europa Liberă: Vreau să vă întreb şi despre situaţia presei regionale, acolo ce se întâmplă?

Petru Macovei: „O dată cu această politizare excesivă sau a avansării controlului politicienilor asupra instituţiilor mass-media, şi în provincie se resimte această încercare a liderilor politici, tot ei şi proprietari ai unor instituţii mass-media, de a pune mâna pe ziare, posturi de radio sau televiziune locale. Sunt deja câteva situaţii când au fost procurate anumite instituţii mass-media regionale de către persoane din anturajul unor politicieni. Există o situaţie nu tocmai plăcută cu implementarea legii privind dezetatizarea publicaţiilor periodice publice, o lege adoptată în anul 2010, care prevede reorganizarea acelor publicaţii, inclusiv de la nivel regional şi municipal, care erau finanţate din banii publici. Această reformă ar trebui să aducă condiţii de concurenţă loială pentru toate instituţiile mass-media, în ce priveşte accesul la fondurile publice, dacă acestea există. Iată un exemplu când o reformă, aparent benefică, există pericolul să se transforme, să reprezinte încă o piesă în scenariul de acaparare a cât mai multe instituţii mass-media, de către persoane din business sau din politic.”

Europa Liberă: Ioana Avadani, cunoscuta expertă din România, spunea să nu ne facem iluzii că europenii vor insista foarte mult să facem ordine în presă. Ea ne îndemna să fim solidari, să avem grijă de funcţionarea deontologiei, pentru că europenii, dacă e să admitem minunea că Republica Moldova va ajunge în Uniunea Europeană, nu vor avea timp de asta. Şi îi dau dreptate. Măcar din motiv că există priorităţi mult mai dificile, cum ar fi corupţia, reforma justiţiei, etc. Şi atunci, pe dumneavoastră să vă întreb, parcursul european, ar putea avantaja presa care ţine la deontologie sau va pierde meciul cu presa comercializată şi politizată?

Petru Macovei: „Categoric că parcursul european şi aderarea Moldovei la valorile europene va avantaja o presă independentă şi pe cea care prezintă informaţiile obiectiv. Dar în acelaşi timp sunt de acord cu colega Ioana Avadani, că nu putem să sperăm că lucrurile vor fi foarte roz şi nu vor exista implicaţii ale politicului. Ele există în toată lumea însă ele trebuie minimalizate. Noi asta vrem să facem în anul 2014, să determinăm politicienii, tocmai pentru că avem alegeri parlamentare şi politicienii sunt destul de darnici în campania electorală. Vrem, cu ajutorul europenilor, să băgăm presiune pe politicienii din Moldova, cei din guvernarea necomunistă actuală, să-şi îndeplinească, cel puţin promisiunile pe care le-au făcut în 2009. Ceea ce ne dorim este să ne schimbăm puţin tactica de advocacy şi să implicăm foarte mult partenerii de dezvoltare ai Moldovei. Tocmai această oportunitate, o campanie electorală care va fi decisivă pentru partidele care sunt la guvernare şi vor să rămână în actuala formulă sau într-o formulă uşor modificată, la putere, să-i determinăm să adopte nişte modificări legislative. Ceea ce este mai important, nu doar să modifice legislaţia ci să asigure mecanisme de implementare a acesteia, pentru că în mass-media, ca şi în multe alte domenii, poate că avem legi mai mult sau mai puţin bune, însă mecanismele de implementare lipsesc sau ele sunt blocate la nivel regional şi la nivelul agenţiilor guvernamentale.”
XS
SM
MD
LG