Linkuri accesibilitate

Eugen Carpov: „2013 a fost unul suficient de dificil pentru reglementarea conflictului transnistrean”


Vicepremierul pentru reintegrare, în dialog cu Valentina Ursu.


Eugen Carpov: „2013 a fost unul suficient de dificil, marcat de diverse evoluții atât pe plan intern, pe plan regional, dar și pe plan geopolitic european. Pe de o parte, în Republica Moldova, am avut parte de suficiente dificultăți, pe care sper și sunt convins că le-am depășit. Mă refer la crizele politice, constituționale, prin care am trecut, timp de câțiva ani. Pe de altă parte, vedem ce se întâmplă în Ucraina, vedem ce se întâmplă în statele Parteneriatului Estic, care a fost influența summit-ului de la Vilnius asupra regiunilor noastre, percepțiile marilor actori internaționali asupra acestor evoluții. Pe de altă parte, vedem și un dialog care nu tot timpul este ușor între Moscova și Bruxelles, la nivel geopolitic. Și, din punctul acesta de vedere, fiecare aspect influențează situația din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Deci, încă nu s-au copt premisele pentru a găsi o soluție durabilă a conflictului transnistrean?

Eugen Carpov: „Pentru ca să avem premisele respective, în primul rând, trebuie să avem, cel puțin, o coincidență de interese și de voință politică din partea marilor actori, este vorba de Federația Rusă, Ucraina, OSCE, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii și, nu în ultimul rând, Republica Moldova, atât Chișinăul, cât și Tiraspolul. Atunci când va exista o voință să ne așezăm la masă și să nu discutăm orice fel de subiecte, excluzând partea politică și de securitate, și instituțională, adică acel Coș III, cunoscut de toată lumea, atunci noi vom putea să avansăm.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, dar, ani în șir, tot se vorbește că această voință politică nu ar fi caracteristică tuturor actorilor implicați în procesul de soluționare a conflictului transnistrean, inclusiv în acest format de negocieri „5+2”. Credeți că ar putea să existe o altă perioadă mai propice, când cineva va zice: „Uite, o variantă de model pentru regiunea transnistreană e gata să fie pusă pe masă”?

Eugen Carpov: „Noi vedem că așa cum se mișcă procesul de negocieri în formatul „5+2” astăzi rezultat nu aduce. Trebuie să vedem care sunt plusurile și minusurile,
Așa cum se mișcă procesul de negocieri în formatul „5+2” astăzi rezultat nu aduce...
care sunt plusurile și ofertele Chișinăului și care este situația de facto și perspectivele pentru regiunea transnistreană. Astăzi auzim voci diverse din regiunea transnistreană despre divorț civilizat, despre separare, despre o așa-numită egalitate între Chișinău și Tiraspol.

De fapt, trebuie să ne uităm la realități. Iar realitățile, având în vedere că procesul de negocieri este în cadrul unui format internațional, le stabilesc inclusiv actorii care participă atât în calitate de mediatori, cât și observatori.

Pentru mine astăzi fundamentul pe care trebuie să construim reglementarea conflictului transnistrean este poziția statelor membre ale OSCE din care fac parte și Federația Rusă, și Ucraina, ca și mediatori în proces. Ultimii doi ani, reuniunile ministeriale ale miniștrilor de externe OSCE au adoptat declarații referitoare la situația din Republica Moldova și negocierile în formatul „5+2”. Toate statele membre au reconfirmat atât caracterul teritorial integru suveran al Republicii Moldova, cât și necesitatea elaborării unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană ca parte componentă a Republicii Moldova, fapt care corespunde prevederilor constituționale care prevede un statut special pentru raioanele din estul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Tot mai multe voci spun că va fi foarte greu de crezut că veți ajunge să discutați pe marginea unui proiect de statut pentru regiunea transnistreană, din moment ce armata rusă nu a fost retrasă de pe teritoriul Republicii Moldova. Se intersectează aceste două subiecte?

Eugen Carpov: „Parțial, se intersectează. Evident că prezența armatei străine pe teritoriul Republicii Moldova și, în cazul dat, în regiunea transnistreană, nu este un factor care să favorizeze negocierile noastre pentru reglementarea conflictului
Poziția Chișinăului este univocă: trupele ruse, care nu au nicio acoperire, care vin în contradicție cu principiul neutralității Republicii Moldova, trebuie retrase...
transnistrean. Poziția Chișinăului este univocă: trupele ruse, care nu au nicio acoperire, care vin în contradicție cu principiul neutralității Republicii Moldova, trebuie retrase.

Pe de altă parte, există trupele rusești care participă în mecanismul de pacificare și care trebuie să vină cu o contribuție pozitivă procesului de reglementare. Aici noi așteptăm o poziție foarte clară din partea Federației Ruse referitor la rolul acestor trupe care acționează în cadrul acestei misiuni de pacificare, împreună cu militarii de la Chișinău și Tiraspol.

Noi așteptăm imparțialitate, neutralitate și reacții prompte, atunci când este nevoie de o asemenea reacție, când există anumite elemente de neînțelegeri între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului. Atunci rolul mediatorilor este vizibil și deseori sigur că este spațiu pentru mai bine, pentru rolul acestor trupe care trebuie să asigure pacea și liniștea.”

Europa Liberă: Tocmai se împlinește un an de la tragicul caz din Zona de Securitate, împușcarea de către un reprezentant al forțelor de menținere a păcii din partea Federației Ruse a unui tânăr aici, la Nistru, ne referim la cazul Pisari. De ce nu a fost elucidat până la urmă acest caz?

Eugen Carpov: „Pentru că situaţia respectivă se află în aria de responsabilitate a procuraturilor militare, atât de la Chişinău, cât şi din Federaţia Rusă. Dumneavoastră ştiţi cum s-a procedat cu soldatul, parte a unităţii de pacificare rusă, care a fost, de fapt, protagonistul acestui incident. El a fost de urgenţă retras în regiunea Breansk, unde este înregistrată această unitate militară. Şi de acolo procuratura rusă a condus investigaţiile asupra acestui caz. Există o comunicare între procuratura militară din Republica Moldova cu cea din Federaţia Rusă, dar cred că nu este suficientă. Eu vedeam conlucrarea respectivă ca un grup de anchetă comun, care să vină la faţa locului, să prezinte toate detaliile acestui caz şi cele deţinute de Federaţia Rusă, şi cele care sunt la dispoziţia procuraturii moldoveneşti. Şi, în baza unei anchete imparţiale, să fie stabilit adevărul.”

Europa Liberă: Deşi partea rusă învinuieşte organele de justiţie din Republica Moldova, precum că Moscova ar fi prezentat toate dovezile pe care le au ei, dar nu a răspuns procuratura din Moldova.

Eugen Carpov: „Eu pot să vă spun că procuratura din Republica Moldova a făcut toate demersurile care erau necesare în această situaţie şi o reacţie adecvată la aceste demersuri nu a fost primită.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, ce se întâmplă dacă Ucraina se apropie mai mult de Federaţia Rusă? Va fi şi mai dificilă soluţionarea problemei transnistrene?

Eugen Carpov: „Ucraina are un rol foarte important în acest proces. Ucraina este statul vecin cu care avem 1.220 de kilometri de frontieră, dintre care circa 460 este
Ucraina are un rol foarte important în acest proces...
segmentul transnistrean al acestei frontiere. Avem o comunicare pe toate domeniile cu Ucraina. Ucraina a fost preşedintele în exerciţiu al OSCE. A fost un an unde Ucraina s-a manifestat ca un adevărat mediator, încercând să ajute părţile în conflict să apropiem poziţiile noastre şi să găsim un compromis la subiectele care erau incluse pe agendă. Totodată, situaţia de la Kiev astăzi nu este uşoară. Noi vedem ce se întâmplă în piaţa centrală a oraşului.

Noi vedem care este atitudinea Moscovei faţă de procesele care s-au produs la Vilnius. Am fost martorii deciziilor de a renunţa la semnarea documentului de asociere din partea Ucrainei. Evident că suntem îngrijoraţi, pentru că exista o mişcare paralelă dintre Chişinău şi Tiraspol, când negociam aceleaşi acorduri cu Uniunea Europeană. Erau perspective să obţinem regim de călătorii fără vize, atât pentru Chişinău, cât şi pentru Kiev, pentru cetăţenii celor două state. Şi, în acest fel, evoluţiile pe plan de apropiere de Uniunea Europeană pentru ambele state erau mai uşoare.

Acum lucrurile se schimbă şi orientarea geopolitică a Ucrainei cumva este într-o căutare de un vector strategic. Pentru că, dacă până nu demult era integrarea în UE, acum se caută un compromis între structurile care încă nu au apărut din spaţiul euroasiatic şi structurile confirmate şi care oferă o perspectivă foarte clară de la Bruxelles. Sperăm că partenerii noştri de la Kiev vor face o alegere judicioasă, care să corespundă intereselor poporului ucrainean, care merită o perspectivă europeană şi care a făcut un efort enorm pentru ca să ridice standardele, aşa cum o facem şi noi la Chişinău.”

Europa Liberă: Aţi găsit răspuns la întrebarea de ce s-a acutizat situaţia referitor la buna funcţionare a şcolilor cu predare în grafia latină din stânga Nistrului?

Eugen Carpov: „Structurile de la Tiraspol au ales cea mai nepotrivită ţintă pentru atacuri. Când este vorba de elevi, când este vorba de şcoli, de corpul didactic,
Structurile de la Tiraspol au ales cea mai nepotrivită ţintă pentru atacuri, când este vorba de elevi...
profesoral al unor instituţii de învăţământ, în opinia mea, aceste colective sunt cele mai neputincioase pentru ca să îşi apere drepturile legale pe care le au şi libertăţile. S-a găsit modalitatea de a alege unele şcoli, care se află în totalitate în regiunea transnistreană şi care beneficiază mai greu de asistenţa structurilor constituţionale de la Chişinău.

Am adresat mai multe mesaje celor de la Tiraspol să înceteze hărţuirea în raport cu aceste instituţii, să revină la masa de negocieri. Noi avem grupuri de lucru pentru educaţie, care au fost reanimate, doi ani în urmă, şi care au menirea să asigure buna funcţionalitate a acestor şcoli. Am adresat mai multe scrisori şi răspunsuri foarte clare nu sunt, de ce anume aceste şcoli, acum, sunt atacate de structurile de forţă din Transnistria, de aşa-numitele autorităţi de acolo. Se solicită plata unor taxe de pe salarii. Se solicită prezentarea unor rapoarte.

Poziţia noastră este clară. În primul rând, trebuie excluse orice acţiuni unilaterale, orice obstacole care continuă în procesul educaţional pentru aceste şcoli. Doi: să se aşeze experţii responsabili de situaţia în jurul şcolilor, atât de la Chişinău, cât şi de la Tiraspol, la masa de discuţii, să elaboreze anumite soluţii de compromis acceptate de ambele părţi. Noi nu am fi împotriva unei cooperări pentru a asigura o activitate mai bună a acestor şcoli. Dar să o facem împreună, conştientizat că aceste acţiuni vin în interesul şcolilor şi nu vin să obstrucţioneze procesul de învăţământ.”

Europa Liberă: Atunci când se insistă pe ideea „popor transnistrean”, „republică transnistreană”, mă refer la declarațiile pe care le făcea, în ultimul timp, liderul tiraspolean Evgheni Șevciuk, aceasta dă mai mare credibilitate cui? Sau chiar și faptul că au încercat să adopte, în prima lectură, acest proiect de lege privind armonizarea legislației din stânga Nistrului cu cea a Federației Ruse ce semnale dă?

Eugen Carpov: „Sunt elemente de noi provocări, anunțate public pentru a crea mai multă confuzie. Există niște lucruri care nu țin de domeniul politic. Ele țin de domeniul juridic, practic. Astăzi niciun document pe plan internațional nu recunoaște existența unei eventuale republici sau al altei formațiuni la care pretind liderii din Tiraspol. Nu există niciun fel de popor transnistrean, atâta timp cât noi am fost împreună. Există etnici, ruși, ucraineni și pe malul drept, și pe malul stâng. Există reprezentanți ai altor minorități naționale, există moldovenii care sunt locuitorii băștinași și pe malul drept, și pe malul stâng. Eu și părinții mei suntem cu origini din regiunea transnistreană, dar ar fi o inepție totală să spună cineva că Eugen Carpov este parte a unui popor așa-numit „transnistrean”. Suntem reprezentanții Republicii Moldova. Iar Republica Moldova este recunoscută în
Nu există niciun fel de popor transnistrean, atâta timp cât noi am fost împreună. Există etnici, ruși, ucraineni și pe malul drept, și pe malul stâng...
limitele frontierei, împreună cu teritoriul din stânga Nistrului. Misiunea noastră de bază este să negociem un statut pentru regiunea transnistreană. Miniștrii de externe ai OSCE au mandatat, încă o dată, statele participante în cadrul OSCE să negocieze acest statut. ”

Europa Liberă: Ideea federalizării e una cusută cu ață albă? Pentru că și aici anumiți lideri de opinie încearcă să aducă în centrul discuțiilor o eventuală federalizare a Republicii Moldova.

Eugen Carpov: „Ideea federalizării este un concept care există în lume și foarte multe state federale demonstrează că există posibilitatea ca ele să se dezvolte foarte bine și să asigure acele libertăți și drepturi pentru cetățeni, din toate punctele de vedere. Dar referitor la Republica Moldova, această idee apare cu regularitate, în anumite perioade. Și memorandumul Kozak a fost o încercare de a stabili un statut federal, după care a existat și o comisie parlamentară, care elabora documentația, un proiect de nouă Constituție a unui așa-numit stat „federal” Republica Moldova. Dar nici memorandumul Kozak, nici această comisie nu au avut succes. Trebuie să ne punem întrebări de ce s-a întâmplat acest lucru, pe cât de fezabilă pentru Republica Moldova este ideea federalizării? Acum, din nou, apare în spațiul mediatic această idee, promovată de anumite forțe politice. Noi intrăm în anul 2014 care este un an electoral. Vom avea alegeri parlamentare. Și fiecare partid politic își creează o platformă de pe care să încerce să câștige voturile alegătorilor. Ca și responsabil de
Nu putem să discutăm despre un proiect de federalizare la momentul actual...
negocierile în formatul „5+2”, aș lăsa toate aspectele politice, electorale, lansate de anumite partide, și m-aș referi la subiecte legale, pragmatice pe care trebuie să le promovăm. Nu putem să discutăm despre un proiect de federalizare la momentul actual. Noi trebuie să deschidem discuțiile pe Coșul III care înseamnă aspecte instituționale, politice și de securitate pentru reglementarea conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: În relația moldo-rusă, Transnistria rămâne un element de șantaj pe calea eurointegrării Republicii Moldova?

Eugen Carpov: „Faptul că nu se soluționează conflictul transnistrean este un element care frânează procesul de avansare a Republicii Moldova pe toate domeniile, pentru că existența unui conflict din start este un aspect negativ. Un investitor serios dintr-o țară occidentală face o analiză foarte detaliată a situației țării în care vrea să investească și, dacă are garanții de securitate, atunci vine. Și la noi, dacă există conflict, dacă există trupe militare, fără aprobarea guvernului statului respectiv…”

Europa Liberă: Trupe militare rusești?

Eugen Carpov: „Trupe militare străine, rusești care staționează. Evident că, dacă mai există incidente sau situații care tensionează relația între malul stâng și malul drept, evident că avem o anumită doză de instabilitate pe care trebuie să o depășim. Noi în permanență încercăm să promovăm în relația cu cei de la Tiraspol un mesaj constructiv, de apropiere. Noi trebuie să contribuim ca să ridicăm gradul de încredere între cele două maluri. Și aceasta se poate produce, atunci când noi vom exclude
Locuitori din regiunea transnistreană nu au o viziune clară asupra perspectivelor acestei reglementări, când sunt intoxicați în permanență...
liniile de divizare.

Spre regret, la momentul actual, cei de la Tiraspol încearcă să construiască noi bariere, de la adoptarea unor acte, așa-numite normative, cum ar fi despre așa-zisa frontieră a regiunii transnistrene, pe care noi nu o acceptăm și nu o vom accepta, despre utilizarea așa-zisei legislații a altor state, despre posibila utilizare a valutei sau a însemnelor de stat ale altor state.

Vedeți câte idei de promovare apar în Tiraspol și sunt plasate, așa, pentru consumul societății din stânga Nistrului. Și evident că, și cetățenii de acolo, locuitori din regiunea transnistreană, nu au o viziune clară asupra perspectivelor acestei reglementări, când sunt intoxicați în permanență cu informații de genul acesta.”

Europa Liberă: Și atunci ce poate aduce nou anul 2014 în soluționarea conflictului transnistrean? Ce așteptări legați de noul an?

Eugen Carpov: „Avem o conjunctură din partea actorilor internaționali care vin în sprijinul reglementării pe principiile pe care le-am enunțat. Avem un contact foarte strâns cu cei de la OSCE, cu cei ide la Uniunea Europeană, cu Statele Unite ale Americii. Promovăm o relație strânsă și cu partenerii noștri din Federația Rusă pentru că este foarte important să îi apropiem de pozițiile pe care le vedem noi ca posibile pentru soluționarea conflictului. Astăzi nu e secret că pozițiile Tiraspolului foarte des coincid sau sunt apropiate cu viziunile partenerilor de la Moscova. Nu știu dacă este întâmplător sau nu acest lucru, dar oricum semne de întrebare apar. Și atunci trebuie
Promovăm o relație strânsă și cu partenerii noștri din Federația Rusă pentru că este foarte important să îi apropiem de pozițiile pe care le vedem noi ca posibile pentru soluționarea conflictului...
să avem mai multă claritate despre poziția Federației Ruse. Federația Rusă este un sprijinitor al proceselor din regiunea transnistreană, mă refer, în primul rând, la calitatea de donator al unor sume importante de bani care vin de la Moscova pentru a sprijini viața din stânga Nistrului, regiunea transnistreană nu plătește pentru gazul pe care îl consumă și folosește banii pentru necesitățile interne. Federația Rusă acordă un ajutor fiecărui pensionar, lunar în valută. Toate aceste aspecte fac ca influența Federației Ruse, deopotrivă cu participarea în cadrul misiunii de pacificare, cu prezența trupelor militare ale Federației Ruse, evident că, fac ca rolul acestei țări în regiunea transnistreană să fie unul foarte înalt. Probabil, populația are și un nivel de credibilitate pentru poziția Federației Ruse, mai înalt, atâta timp cât ajutorul vine de acolo. Aceasta nu exclude ajutoarele din alte surse care vin și din partea Uniunii Europene, și din partea OSCE-ului. Sunt o mulțime de proiecte care vin în ajutorul populației din stânga Nistrului, nu mă refer la cercurile politice de acolo, dar pentru populație ajutorul umanitar este stimulat în permanență, inclusiv de către noi.”

Europa Liberă: O eventuală decizie a autorităților de la Tiraspol de a se apropia de Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus sau Uniunea Euroasiatică de acest proces integraționist estic, ce impact ar putea să aibă asupra reunificării celor două maluri ale Nistrului?

Eugen Carpov: „Ați menționat: „o decizie a Tiraspolului”, asemenea decizii trebuie luate împreună cu partenerii, spre care tinzi. Nu există decizii unilaterale și să te atașezi unui tren în calitate de garnitură, fără ca să ai liantul necesar din partea partenerului celălalt. Dar, evident că, asemenea mișcări care separă vectorii politicii externe de la Chișinău cu alte posibile variante de alternativă vor complica situația populației din regiune. Vedem o opoziție puternică față de noul regim de comerț cu Uniunea Europeană. Tiraspolul spune nu DCFTA…”

Europa Liberă: …sau spune da unui acord separat între Tiraspol și Bruxelles…

Eugen Carpov: „… care nu este posibil. Știm cu toții că nu este posibil și Bruxellesul a declarat-o foarte tranșant. Dar uitați ce avem până astăzi: toate companiile care doresc să aibă o relație cu piața europeană o au în baza Acordului de preferințe comerciale autonome oferit Republicii Moldova, inclusiv pentru companiile din regiunea transnistreană. Astăzi exporturile pe piața europeană din partea companiilor din regiunea transnistreană este în jur de 50% sau împreună cu exporturile de pe malul drept noi avem circa 70% de exporturi care vin spre Vest, nu
Noi avem studii făcute de experți independenți din partea unor state cu pondere, cum ar fi Germania, care arată foarte clar în cifre și dovezi că Acordul nou de comerț cu Uniunea Europeană va fi benefic companiilor din regiunea transnistreană...
spre Est. Deci, realitățile denotă că oportunități pentru comerț există mai multe în spațiul Uniunii Europene decât pe alte linii. Deci, având rezultatul respectiv pozitiv, la etapa actuală… De ce se consideră că nivelul următor va fi unul în detrimentul regiuni transnistrene? Este o declarație strict politică, lansată de liderii de acolo, fără acoperire juridică și economică. Noi avem studii făcute de experți independenți din partea unor state cu pondere, cum ar fi Germania, care arată foarte clar în cifre și dovezi că Acordul nou de comerț cu Uniunea Europeană va fi benefic companiilor din regiunea transnistreană, doar că trebuie să respectăm aceleași reguli. Și regulile nu sunt îndreptate împotriva companiilor malului stâng sau malului drept. Ele sunt niște reguli normale de conduită, când trebuie să respecți procedurile, după care să poți să corespunzi standardelor internaționale, stabilite nu de un jucător față de alt jucător, ele sunt standardele acceptate de comunitatea internațională.”

Europa Liberă: Cu ce mergeți la următoarea rundă de negocieri, domnule Carpov?

Eugen Carpov: „Următoarea rundă de negocieri, la propunerea președinției noi OSCE, va avea loc în Republica Moldova. Urmează să stabilim detaliile exacte și partea tehnică. La sfârșitul lunii februarie am propus să fie. Vom încerca să readucem acasă negocierile, ca să avem poate o atmosferă mai pozitivă pentru acest format de negocieri. De facto noi vom continua discuțiile în baza agendei care există. Avem declarația miniștrilor de externe ai OSCE din decembrie, aprobată la Kiev. Există un mandat foarte clar al miniștrilor de externe pentru grupurile de negociatori, inclusiv pentru cei din Federația Rusă, cei din Ucraina, pentru misiunea OSCE de la Chișinău, din Republica Moldova și va trebui să continuăm într-o manieră cât se poate de constructivă discuțiile. Noi vedem că axarea pe subiecte sociale și economice a început să stagneze, de fapt, procesul pentru că, fără un impuls din partea aspectelor politice și de securitate, pentru acest proces ne vom bloca.”

Europa Liberă: Observatorii zic că acesta și a fost scopul autorităților de la Tiraspol, să vă împotmolească în acest cerc de probleme sociale ca să nu mai aveți timp să insistați pe ideea coșului politic.

Eugen Carpov: „Realitatea este că, fără o claritate a fundației pe care vrem să construim niște mecanisme economice, sociale, este foarte greu să lucrezi. Experții,
Să încercăm să mergem în paralel cu aspectele politice care să ajute soluționarea problemelor sociale și economice...
care primesc, de fapt, instrucțiuni din partea formatului „5+2”, care este un format politic, să elaboreze aspectele economice, ei nu știu pe care bază să o facă, care este temelia pentru această reglementare. Dacă este un statut special juridic, ne bazăm pe ideea statului special juridic, dar atâta timp cât cei de la Tiraspol neagă acest concept, discuția devine absolut fără sens. Argumentul principal este ca să încercăm să mergem în paralel cu aspectele politice care să ajute soluționarea problemelor sociale și economice cele mai importante pentru cetățeni. Pentru că azi suferă, de fapt, cetățenii din Zona de Securitate, din regiunea transnistreană care își doresc un viitor mai bun.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG