Linkuri accesibilitate

Eufrosinia Crețu: Leova, un raion în plină dezvoltare grație atragerii investiţiilor și prin proiecte europene


Bilanțuri în Moldova profundă unde „Priorităţile sunt în continuare reparaţia drumurilor, apeductele, canalizare în localităţi – aceasta aşteaptă cetăţenii.”



Conducătoare de raion, Eufrosinia Creţu îşi pregăteşte echipa pentru realizarea unor proiecte de infrastructură transfrontaliere extrem de importante pentru localitatea sa. Banii vor veni din fonduri europene, iar autorităţilor locale nu le rămâne decât să adaoge şi ele nişte fonduri şi să facă tot ce le stă în puteri ca proiectele să fie realizate cu succes. Prima dată când a făcut asta, a reconstruit şi echipat cu calculatoare o bibliotecă din oraşul său, Leova, iar de atunci încoace lucrurile au mers din bine în mai bine. Într-un interviu în biroul Europei Libere, unde am invitat-o pentru a împărtăşi tuturor această importantă experienţă, am discutat mai întâi despre cum a început aventura:

Eufrosinia Creţu: „Este foarte greu de scris proiecte. Pentru aceasta este nevoie de o echipă bine pregătită. Adică, factorul uman joacă un rol foarte important în scrierea, înaintarea, câştigarea proiectelor, şi mai greu este la implementare. Dar oricum dacă doreşti, izbuteşti.”

Europa Liberă: Iată Dvs. cum aţi procedat, aţi învăţat nişte oameni anume să elaboreze proiecte sau cum?

Eufrosinia Creţu:
„Prin intermediul Consiliului judeţean Vaslui, cu care suntem înfrăţiţi. Noi mai avem relaţii de colaborare şi înfrăţire cu judeţul Prahova, şi cu judeţul Iaşi, dar cele mai multe proiecte transfrontaliere le-am implementat pe bani europeni cu Consiliul judeţean Vaslui.

Până în 2007 am avut două proiecte prin intermediul cărora am reparat
biblioteca raională şi în incinta bibliotecii am deschis un centru de informare şi documentare pentru tineret. Acesta a fost primul proiect cu care, într-adevăr, noi am simţit ce înseamnă bani europeni – am creat condiţii pentru tineri, internet fără de plată, calculatoare atunci am procurat, unele le-am procurat noi, Consiliul raional, ca aplicant, pentru că am avut această condiţie – să procurăm şi noi. Şi astăzi acest centru funcţionează, avem patru angajaţi. După terminarea proiectului noi am preluat activitatea lui şi îl finanţăm în continuare.

Din 2007 până în 2011 am fost parteneri în paisprezece proiecte din care nu am beneficiat cu surse financiare, dar aceste proiecte au fost şi mai importante pentru noi pentru că am avut posibilitatea să ne promovăm oamenii noştri din domeniul cultural, educaţional şi asistenţa socială…”

Europa Liberă: Ce presupunea această promovare – instruire, altceva?

Eufrosinia Creţu:
„Proiectele respective în condiţiile din 2007 până în 2011 aplicantul folosea suma de bani, dar partenerul participa la activităţile din proiect. Mergeam în schimb de experienţă, vedeam ce au realizat consiliile judeţean Vaslui şi Iaşi prin intermediul acestor proiecte europene.
Am văzut centre de zi pentru copii, am văzut centre maternale, am văzut centre pentru copii cu dizabilităţi.

Eu personal am rămas foarte impresionată de ceea ce am văzut în România şi mi-am dorit să realizam la noi acelaşi lucru. Am ţinut să fim parteneri de nădejde pentru colegii noştri din România ca să mergem împreună în proiecte. Pentru că în Republica Moldova sunt multe raioane, şi dacă nu am fi fost parteneri de nădejde pentru Consiliul judeţean Vaslui sau Iaşi, nu aveau să ne solicite în alte proiecte.

Prin proiectele din domeniul culturii am avut posibilitate ca în teritoriul raionului Leova să găsim în jur de 48 de meşteri în tradiţie naţională, croşetat, împletit de lozie, lucru în lemn, ţesutul covoarelor. Am mers în expediţie cu experţi din judeţul Vaslui şi Iaşi pe acasă la gospodine care ne arătau toate lucrurile acestea. Am organizat şi participat la trei expoziţii cu vânzare în România cu meşterii noştri din raion. Asta a fost foarte important pentru ei, ca am reuşit să-i promovăm, am făcut o bază de date pe care o cunoşteau de acum şi în România şi au participat şi ei şi au vândut mărfuri. Asta era foarte bine că veneau acasă cu banii obţinuţi din vânzări.”

Europa Liberă: Ziceaţi că aţi văzut în România centre de tot felul pentru persoane cu nevoi speciale. Aţi deschis ceva similar şi în Leova ?

Eufrosinia Creţu:
„Da, fireşte. Am rămas foarte impresionată de ceea ce văzusem. Fapt că aceste centre nu funcţionau ca instituţii rezidenţiale, dar erau centre de zi, copilaşii ziua veneau în centrele respective, unde de ei aveau grijă angajaţii, iar seara mergeau în familie. Şi copilul era alături de familie, ceea ce este foarte important. Copilul nu era izolat de societate, ci integrat în societatea.

Astfel, în 2008, am înaintat proiectul „O familie pentru fiecare copil” şi am câştigat acest proiect. Am fost la fel sprijiniţi de Consiliul judeţean Vaslui, ei ne-au fost parteneri şi am implementat cu succes proiectul în sumă de 220 de mii de euro. Cu aceşti bani am renovat o grădiniţă care nu era funcţională în oraş şi degrada din an în an. Am renovat-o, am creat condiţii foarte bune pentru copii şi 30 de copii în vârstă de 7-12 ani din familii defavorizate au posibilitatea ca trei luni de zile să se afle în centrul respective. Dimineaţa el merge în şcoala din comunitate, iar la prânz, cu microbuzul pe care l-am procurat tot din proiectul respectiv şi aducem copii de la 12 Km. de oraşul Leova, din satele Sărata Nouă, Cazancic, Sârma copilaşii vin prin rotaţie pe parcursul la trei luni de zile se află la noi în centru după ore. Până la prânz stă la ore în comunitate, la prânz îi aducem în centru, îi hrănim, după asta au activităţi, centre pe interese, pregătesc temele împreună cu cadrele didactice, că avem acolo şi psiholog, şi asistent social, şi pedagog… Seara iarăşi în hrănim şi îi deplasăm în localitate.”

Europa Liberă: Acum se finanţează deja din banii bugetului?

Eufrosinia Creţu: „Da, în aprilie 2010 am terminat proiectul şi a rămas la balanţa Consiliului raional, îl finanţăm şi ne bucurăm foarte mult. Pentru că prin intermediul acestui centru şi al Comisiei raionale „Copil aflat în dificultate”, chiar dacă în raion am avut trei instituţii rezidenţiale, din 2007 până în prezent nu am plasat nici un copil în instituţii rezidenţiale. Dar am luptat foarte mult. Pentru că până acum era caracteristic raionului nostru să avem părinţi care să vrea să dea copii la şcoala internat. Şi îl întrebai de ce? Păi, nu am posibilitate, nu pot pregăti orele cu el, nu am bani… După ce discutam cu părintele, aflam că mămica sau tăticul copilului tot în internat a crescut, sau bunica lor. Era o tradiţie din tată în fiu, precum se zice în popor, ca neapărat copilul să se educe în şcoala internat. E clar că acolo o parte din cheltuieli le prelua statul.”

Europa Liberă: E o reminiscenţă din sistemul sovietic, că atunci se încuraja aşa ceva?

Eufrosinia Creţu:
„Da, se încuraja. Dar era şi o sperietoare. Eu îmi amintesc că în familie se spunea: dacă nu vei asculta, te vom duce la şcoala internat. Şi copii care aveau o educaţie bună, ori o familie bună, clar că nu vroiau la şcoala internat.”

Europa Liberă: Dvs. povestiţi despre un centru de acest fel. Iar eu am fost nu demult în SUA şi am văzut că acolo sunt peste tot astfel de centre. Pentru că oamenii au cultul şi obişnuinţa de a dona bani, se adună bani din donaţii şi se întreţin aceste centre. Aveţi de gând să extindeţi acest tip de serviciu social?

Eufrosinia Creţu:
„Da, am şi extins. Centrul despre care vă spuneam a fost deschis prin proiect transfrontalier. Dar cu ajutorul donatorilor din Marea Britanie, am deschis un astfel de centru în Iargara. La fel copii vin acolo după ore, numărul de copii este mai mare, în jur de 100 de copii zilnic, avem stadion acolo construit, capacităţile din interior sunt foarte bune, calculatoare…”

Europa Liberă: Deci, e vorba de copii care există un risc mare să fie instituţionalizaţi, iar prin aceste servicii îi păstraţi în familie?

Eufrosinia Creţu:
„Exact. Şi asta este foarte bine. După aceasta şi părinţii înţeleg şi zic: vai, ce bine că la moment aţi intervenit, m-aţi convins că copilul trebuie să fie alături de noi.”

Europa Liberă: Totuşi, cum aţi aprecia Dvs., pe unde sunteţi în domeniul acesta social – la început, la mijloc, pe final?

Eufrosinia Creţu:
„Nu. S-a făcut foarte mult în domeniul respectiv. Tot prin proiecte europene, sprijiniţi de UNICEF, CCF Moldova (Copil, Comunitate, Familie) noi în raion am dezvoltat 12 servicii sociale. Nu toate merg aşa cum am fi dorit, dar o bună parte merg bine şi oferă sprijin copilului şi familiei. Rezultatul e că se pot menţine copii în familie, sunt sprijinite familiile respective să-şi îndeplinească obligaţiunea de părinte. Le-am procurat lemne, le-am procurat şi mobilă la unii, şi capre le-am cumpărat, şi văcuţă, şi fântână le-am construit. Pentru că părintele când vrea să plaseze copilul în internat începe să-ţi înainteze condiţii: că nu am, nu pot. Şi noi căutam iată la întrebările acestea răspuns. Şi fiind sprijiniţi de ong-urile respective, societatea civilă, era păcat să nu întreprindem măsuri. Faptul că din 2007 până 2011 am fost vice-preşedinte de raion pe probleme sociale, iar din 2011 am devenit preşedinte, este foarte bine: că am mers etapă cu etapă, nu am venit deodată preşedinte, necunoscând sistemul…”

Europa Liberă: Bine, proiectele nu le scrieţi Dvs.?

Eufrosinia Creţu:
„Păi nu. La Consiliul raional avem doi funcţionari – unul pe atragerea investiţiilor, iar altul – pe relaţii transfrontaliere. Ambii scriu proiecte…

Europa Liberă: Din ce bani îi plătiţi?

Eufrosinia Creţu:
„Din banii noştri, a consiliului. Sunt angajaţi, funcţionari publici.”

Europa Liberă: Vă permite centrul?

Eufrosinia Creţu:
„Da, permite. Ba chiar se încurajează aceste lucruri la nivel de guvern. Şi ne orientează să avem echipă mai mare. Mai rău e că salariile nu-i încurajează să rămână. Şi iată am avut o echipă care a plecat de la noi, unii în America la studii. Am avut alţii doi, buni de tot, la fel au plecat, unul în Germania, domnişoara s-a căsătorit şi a plecat din raionul nostru, dar acolo sunt mulţumiţi de ea şi eu mă bucur, pentru că a crescut cu noi împreună. Acum am angajat alţii doi. Dar ne sprijină foarte mult Consiliul judeţean Vaslui. Şi Iaşul. Iată am avut vara instruire la funcţionarii respectivi. Instruirile acestea sunt mai mult în scrierea şi implementarea proiectelor pe bani europeni.”

Europa Liberă: Să ne referim la un alt subiect. Potenţialul economic al raionului cum s-a schimbat? Economia care există în acest raion ar fi ceea ce e astăzi dacă nu erau aceste proiecte?

Eufrosinia Creţu:
„Economic mult eu aş zice că nu a crescut raionul. Dar faptul că avem posibilitatea prin intermediul acestor proiecte să îmbunătăţim condiţiile de activitate, condiţiile de instruire a copiilor, să le dovedim că poţi creşte şi te educa în alte condiţii… Avem astăzi aceste centre comunitare, dar tot prin proiecte europene, nu transfrontaliere, dar prin donatori, am reparat instituţii de învăţământ.

Eu cu mândrie astăzi pot să vă spun că noi nu avem nici o instituţie, nici preşcolară, nici preuniversitară în care să curgă acoperişul cum era cândva. Noi am scos acel albastru închis din instituţii, care se dădea ca să nu se murdărească, şi am trecut la culori frumoase. Poate nu-s reparate chiar toate instituţiile conform standardelor europene, dar culorile sunt mai vioaie, mai atractive pentru copii, ca ei să vadă că în afară de condiţiile pe care le vede poate în familie, uite în instituţii sunt aşa condiţii care fac instituţiile atractive pentru el. Să vină la şcoală, să facă carte. Şi asta doar datorită proiectelor respectivă. Pentru că cu bugetul pe care îl avem, dintre care peste 70% sunt dotaţii de la stat pentru salarizare în sectorul bugetar, prea puţin rămâne la dezvoltare.

Numai prin atragerea investiţiilor, prin proiectele acestea europene, şi trebuie să fim acum pregătiţi în deosebi, vorbim despre asta foarte mult şi la nivel de primării, că este necesar să avem oamenii pregătiţi să scrie proiecte, să fim gata cu ideile de proiect la începerea Programului 2014-2020, numai să le aducem în concordanţă cu ghidul aplicantului şi să le putem înainta spre finanţare. La fel vor fi proiecte bilaterale România-republica Moldova şi ar fi foarte bine să beneficiem.

În proiectele de eficienţă energetică cam greu a mers anul acesta – rezultatele au venit cam greu, selectare, etape…, dar, oricum, este greu de scris, le-am spus şi la primari, dar fără a scrie proiecte nu suntem capabili să dezvoltăm localităţile şi sistemul social.”

Europa Liberă: Aveţi vreo primărie campioană la atragere de fonduri europene?

Eufrosinia Creţu:
„Avem primarul din Cazangic. Este cel mai tânăr primar ales de cetăţeni în 2011. Din 2011 până în 2013 a adus în jur de 4 milioane de lei în localitate.”

Europa Liberă: Şi de ce unul poate, iar altul-nu. E vorba totuşi de factorul uman până la urmă?

Eufrosinia Creţu:
„Corect. Este vorba de responsabilitatea celui care conduce, celui pe care l-au ales cetăţenii şi de a lui responsabilitate faţă
Unul din proiectele în curs la Leova
Unul din proiectele în curs la Leova
de alegători. Acest primar prin proiecte de eficienţă energetică, prin PNUD, a construit centrale termice pe bază de biomasă la două grădiniţe, că are trei localităţi în componenţa comunei. Prin FISM (Fondul de Investiţii Sociale din Moldova) din 1 milion şi vreo 200 de mii a reparat grădiniţa care era într-o stare deplorabilă, pentru că sunt trei sate într-o comună şi bugetul nu permitea să repare. Pe urmă prin Fondul ecologic a adus încă vreo 4 milioane anul acesta deja. Dacă el are bugetul propriu al primăriei în jur de 330 de mii şi dacă a adus în jur de 4 milioane pe an, vă imaginaţi că el a adus vreo 10 bugete ale propriei primării. Banul din buget l-a folosit în alte scopuri, iar prin proiecte şi-a reparat instituţiile.”

Europa Liberă: ce v-aţi dori în continuare să realizaţi? Pe partea socială nu ajunge probabil niciodată, acolo probabil o să continuaţi. Dar pe partea economică – aici se concentrează de acum încolo efortul?

Eufrosinia Creţu:
„Priorităţile sunt în continuare reparaţia drumurilor, apeductele, canalizare în localităţi – aceasta aşteaptă şi cetăţenii. O parte din localităţile noastre se află chiar pe malul Prutului. Să ai localităţi la 500 de metri, la 1000 de metri de Prut şi cetăţeanul să aducă apa din fântână, este o ruşine pentru noi astăzi. Dar o aduce pentru că nu are apeduct. Şi astăzi noi lucrăm în acest domeniu. Avem elaborată schema de aprovizionare cu apă potabilă a localităţilor din raionul Leova, avem un proiect de execuţie pe care l-am înaintat la Agenţia de dezvoltare Sud de unde facem parte. A fost unul din cel mai frumos proiect din regiunea noastră şi Agenţia de cooperare germană s-a interesat de proiectul respectiv - în jur de 47 de milioane de lei ne trebuie ca să-l implementăm.

Prin proiectul respectiv noi rezolvăm următoarea problemă – construim apeductul magistral Leova-Iargara, care ajungând la Sărata Nouă, putem duce apa din Prut în partea de nord a raionului în localităţile Borogani, Tigheci, Baiuş şi astfel noi am intrigat chiar şi primarii. 10-12 primării avem care de acum îşi elaborează proiectele interne pentru construcţia reţelei interne de apeduct. Este interes, cetăţeanul doreşte, primarul a înţeles de la cetăţeni că doresc să aibă apă potabilă.

Dar, ce e cel mai important, prin Banca Mondială noi am construit două
apeducte, unul în Sărata Nouă şi altul în Beştemac. Să vedeţi că la început cetăţeanul zicea: vai, voi plăti pentru metru cub de apă, iar la început trebuia să plătească şi o contribuţie. Nu erau informaţi, dar cei care nu au dorit de la bun început să fie uniţi la apeductul respectiv când au văzut că vecinul are apă în ogradă, nu trebuie să se ducă la fântână, să stea în rând, că suntem în zonă secetoasă, nu mai puneau problema de bani. Sunt de acord să se majoreze chiar şi tariful, doar ca să aibă apă în ogradă. Cetăţeanul s-a convins că dacă vrea serviciu de calitate, trebuie să plătească.”

Europa Liberă: Vreau să verific ceva: din câte am înţeles, se construiesc apeducte, dar nu se prea construiesc sisteme de scurgere. Aşa este?

Eufrosinia Creţu:
„Acuma nu. Acum există Strategia de aprovizionare cu apă potabilă a localităţilor care pune problema în felul următor: localitatea care îşi construieşte apeduct trebuie să aibă neapărat şi proiect de execuţie pentru construcţia canalizării. Noi lucrul acesta îl respectăm. Am îndemnat toţi primarii să facă asta. Îi şi sprijinim.

Din soldul disponibil pe care la început de an îl repartizăm, în februarie, sprijinim primăriile care nu au bani de ajuns pentru documentaţia de proiect. 50% le dă primărie, 50% le dă Consiliul raional. Aici la fel le-am trezit interesul primăriilor. În unele primării unde situaţia e mai grea, le dăm în întregime banii.”

Europa Liberă: În Leova câţi bani vin în buget şi câţi prin proiecte?

Eufrosinia Creţu:
„Dacă în 2012 noi am duc în bugetul raionului prin intermediul proiectelor 19 milioane de lei. Bugetul nostru a fost în jur de 118 milioane, dar undeva 80 de milioane ne vine de la stat pentru salariile din domeniul bugetar. Foarte puţin la dezvoltare. Iată acele 19 milioane au fost toate pentru dezvoltare, pentru că din proiecte noi am făcut reparaţii, construcţii, renovări.

Anul acesta avem aproximativ 12 milioane aduse, în curând vom merge la Vaslui la lansarea proiectelor „Energie – valoare transfrontalieră” şi „Reţeaua de instruire a funcţionarilor publici” şi vom participa ca parteneri şi vom obţine şi noi bani pentru a instala baterii solare la spitalul raional prin intermediul cărora pacienţii vor avea apă caldă. În 2000 s-a construit acolo centrală termică pe baze de gaze dar nu s-a ţinut cont de apă fierbinte şi o încălzim cu boilere, ceea ce e scump. Acum vor rezolva problema.

Avem la fel acum patru proiecte prin care, cu Consiliul judeţean Vaslui, vor aduce în raion opt milioane. Plus la aceasta am garanţia că proiectul construcţiei magistralei de apeduct Leova-Iargara va începe anul viitor, va dura vreo doi ani că este foarte mult de lucru, în două etape. Dacă izbutim să aducem banii aceştia – 47 milioane – tot prin proiecte, asta va fi un mare beneficiu pentru raionul nostru.”

Europa Liberă: Un sfat acum pentru alesul local care încă stă pe gânduri ce să facă…

Eufrosinia Creţu:
„Să fii primar astăzi într-o localitate este greu, atunci când nu dispui de surse financiare, când probleme sunt foarte multe, când cetăţenii sunt plecaţi şi au rămas doar cei de vârsta a treia sau copii rămaşi pe seama administraţiei publice şi a instituţiilor educaţionale… Oricum, dacă doreşti şi ai responsabilitate faţă de funcţia pentru care ai candidat - că nimeni nu te impune, candidezi din proprie dorinţă - şi doreşti să schimbi aspectul comunităţii, poţi. Dar trebuie să ai dorinţă. ”
XS
SM
MD
LG