Linkuri accesibilitate

Un interviu cu etnologul Ion Duminică.




Europa Liberă: Pentru unii sărbătorile de iarnă înseamnă în primul rând cadouri şi brazi împodobiţi, alţii aşteaptă îndeosebi Crăciunul, adică naşterea Domnului. Vreau să vă întreb, pentru comunitatea romilor, sărbătorile de iarnă au o însemnătate aparte?

Ion Duminică, șef al secției pentru minoritățile etnice la Academia de Științe

Ion Duminică, șef al secției pentru minoritățile etnice la Academia de Științe

Ion Dumincă: „Este aceeaşi sărbătoare de an nou, numai că specificul la romi este că ei încearcă din an în an să se reîntoarcă la baştină şi să adune cât mai multe rude împreună. La orice sărbătoare a romilor este criteriul calitativ prin cantitate, cu cât mai mulţi se adună, cu atât sărbătoarea este mai frumoasă. Specific, aşa mai interesant, este că ei iubesc să sărbătorească în colectiv, adică să fie o mulţime de oameni într-o casă, unde să cânte, să joace, să bea, să mănânce. La romi, familia este o noţiune mai extinsă. Şi tradiţionala urare la romi sau ce îşi doresc romii de anul nou este fericire, sănătate şi bani. Adică, ce înseamnă fericirea romilor, bani şi sănătate.”

Europa Liberă: Dar colindele, fac parte din repertoriul tradiţional sau sunt alte cântece, urări de sărbători?

Ion Dumincă: „Depinde de comunitate, noi romii suntem o comunitate diversă. La comunitatea tradiţională nu este specific să colinde ei, dar să primească colindători. Pe când eu, fac parte dintr-o comunitate asimilată.

La noi în sat cele mai frumoase colinde le cântau romii. Şi era unica zi, de Crăciun pe vechi, pe 7 ianuarie, când romii erau primiţi în ogradă cu sărbătoare, adică moldovenii aşteptau să vină romii să-i colinde, că anume colindătorii de etnie romă, în satul Cioculteni, raionul Orhei, erau cei mai vestiţi şi ca voce, erau mai mulţi şi aveau un repertoriu bogat. Era interesant momentul acesta, că anume de sărbători romii erau primiţi în ogrăzile oamenilor cu multă bucurie, pe când în zilele celelalte veneau alţi romi, din alte comunităţi etnografice, care umblau cu cerşitul, cu ghicitul. Anume romii care erau în comunităţile de romi asimilaţi aveau un specific aparte, un talent deosebit de a interpreta, pe când romii tradiţionali nu au obiceiul acesta de a colinda.”

Europa Liberă: Copiii romilor obişnuiesc să meargă cu uratul?

Ion Dumincă: „Tot în aceste comunităţi asimilate, problema, în viziunea mea, este că acum, nu numai la romi asta se referă, uratul se transformă practic în cerşit, adică nu vii să spui urătura tradiţională, frumoasă, dar se transformă urătura în ceva, daţi-mi, daţi-mi, decât o spunere tradiţională, cu bici, cu acel buhai, cum se mai numeşte el în sate. Deci, toată tradiţia asta s-a pierdut. Care sunt mai săraci practică urătura anume pentru a avea ce pune pe masă, de sărbători.”

Europa Liberă: Sunt voci care afirmă vă în ultimii ani tradiţiile s-au devalorizat, adică au fost datini care au dispărut, s-au modificat între timp, au fost introduse elemente noi, să zicem?

Ion Dumincă: „Clar că romii tradiţionali, chiar şi fiind o comunitate conservatoare, care şi-a păstrat tradiţiile, nu că le-a pierdut, dar le-a schimbat. Până în anul 1956, până la mijlocul secolului XX, noi am fost o comunitate de romi nomazi.

Odată cu sedentarizarea forţată, implementată de autorităţile sovietice la mijlocul secolului XX, romii parţial şi-au schimbat tradiţiile pentru că au fost nevoiţi să se încadreze în limitele, în cadrul legal al comunităţii, unde au fost sedentarizaţi. Şi atunci ei au preluat o parte din tradiţiile moldovenilor, o parte din aceste tradiţii le-au primit într-o formă mai schimbată.

Chiar la Soroca este o tradiţie interesantă, ei nu se adună doar într-o casă, ei umblă de la casă la casă. Şi în viziunea romilor, dacă ai oaspeţi, este sărbătoare. Şi aceste mese pline cu bucate, ele rămân permanent pline cu bucate, deoarece romii, umblând de la o casă la alta, nu mănâncă, dar ciripesc din aceste mâncăruri, preparate în mod tradiţional. Toată noaptea de Anul Nou fac vizite de la casă la casă, practic e un fel de colindă. Ei se aşează şi vorbesc, după care merg la altă casă, dar gustând din bucatele fiecăruia.”

Europa Liberă: Se obişnuieşte să se facă cadouri, ce îşi dăruiesc romii?

Ion Dumincă: „La romi, dacă ai bani cumperi în toată ziua cadouri, dacă nu, nici de Anul Nou nu ţi-l mai cumpără. La cei săraci, dacă nu ai bani pe parcursul anului, nici de anul nou nu ai posibilitate să iei un cadou. Pe când la cei care sunt mai înstăriţi, copiii sunt mai alintaţi. Nu este o noţiune de mijloc, ori prea săraci, ori prea bogaţi. Dar ei sunt obişnuiţi, dacă nu sunt în familie bani, copiii nu mai cer şi nici nu-l mai aşteaptă pe Moş Crăciun, că ştie că nici Moş Crăciun şi nici Moş Gerilă nu o să-i mai aducă cadou. Şi atunci aceşti copii sunt mai discriminaţi într-un fel, pentru că sărbătorile trec pe lângă dânşii.

Problema este că nu avem un minister al lui Moş Crăciun, nu este centralizată această sărbătoare. Fie care o întâlneşte în mod diferit, şi iată aici apare discriminarea. Dacă copilul este sărac, el nu mai vede acel cadou, măcar un biscuit sau o bomboană.”

Europa Liberă: Ştim că foarte mulţi dintre romi, pe parcursul anului sunt plecaţi peste hotare, revin şi ei acasă sau îşi iau copiii?

Ion Dumincă: „La romi migraţia este specifică, e diferit de moldoveni. Romii spun că este o prostie ca tatăl să lucreze la Moscova iar mama în Italia, aceasta este familie pierdută. Nici într-un caz soţul nu-i dă voie soţiei să plece undeva să lucreze, cu atât mai mult nici femeia nu-i dă voie bărbatului să plece. La romi, este aşa, că ei pleacă toţi toţi, şi copii, şi părinţii, numai bătrânii care sunt într-o stare mai grea rămân acasă. Practic, la romi sunt două sărbători când ei se întorc acasă, acest lucru este tradiţional şi din an în an se repetă, este o regulă nescrisă, o cutumă, se întorc de Anul Nou şi de Paşti.”

Europa Liberă: Vreau să vă mai întreb dacă sunt anumite simboluri sau semne în care cred romii, de sărbători?

Ion Dumincă: „În general, romii cred în ciclul vieţii în roată, Roata de la nomadism, şi nu o invocă la sărbători, cât o invocă în promovarea mişcării romilor. Chiar steagul romilor această roată, roata semnificâd nomadismul, migraţia, mişcarea din loc în loc. Prin această migraţie ei şi câştigă bani. Alt simbol este calul, dar acum romii nu mai umblă cu calul, dar cu automobile. Un simbol mai specific este potcoava. Potcoava este simbolul fericirii. Iată acest simbol este folosit cel mai des, şi anume de sărbători. Urarea tradiţională este fericire bani şi sănătate, iar această potcoavă semnifică fericirea romilor care constă în sănătate şi bani.”

XS
SM
MD
LG