Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții cu Oleg Efrim, ministrul justiției, despre legislația votată luni în Parlamentul de la Chișinău.



Parlamentul a votat patru dintre cele cinci legi anticorupţie, inovative şi chiar istorice - cum le-au calificat mulţi - din punctul de vedere al eforturilor anticorupţie ale statului. Judecătorii, conform noilor legi, vor mult mai bine plătiţi, dar şi puşi în rigori mult mai severe de a se feri de corupţie. Importanţa noilor legi, eficienţa scontată a lor şi aşteptările legate de aplicarea noilor prevederi sînt doar o parte din temele convorbirii cu ministrul Justiţiei, Oleg Efrim.Europa Liberă: Aşadar, mult aşteptatul şi chinuitul pachet de legi anticorupţie a fost adoptat, fie şi – deocamdată – incomplet. Este – vorbind inclusiv de ce a rămas după mai multe filtre – ceea ce V-aţi dorit. dle ministru?

Oleg Efrim: „Sunt bucuros că în ultima şedinţă din Parlament din acest an în sfârşit a fost adoptat în lectură finală acest pachet anticorupţie, chiar dacă nu s-a votat Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Vreau să vă spun că pachetul a rămas în forma în care ne-am dorit noi. Schimbările care au fost introduse de deputaţi nu schimbă substanţa acestor proiecte, astfel încât considerăm că avem o realizare.”

Europa Liberă: Bucuria Dvs. este împărtăşită şi de partenerii de dezvoltare – ieri au venit şi primele 15 milioane de euro din sprijinul financiar promis mai înainte de UE. Are vreo legătură cu ceea ce s-a votat în Parlament?

Oleg Efrim:
„Aceste iniţiative anticorupţie au fost sprijinite plenar de către reprezentanţii UE, la fel de către ambasadorul SUA în Republica Moldova. Este un amplu pachet şi important. Dar aceşti bani care au fost anunţaţi ieri că au venit de fapt reprezintă prima tranşă şi dovedeşte că Republica Moldova şi-a îndeplinit toate angajamentele faţă de UE pentru a putea beneficia de sprijinul bugetar pentru primul an. Aceşti bani sunt pentru anul 2013, anul care s-a scurs deja, şi sunt o dovadă, a confirmat-o şi de domnul ambasador Pirrka Tapiola, că Guvernul şi-a îndeplinit obligaţiile în ceea ce ţine de reforma justiţiei.”

Europa Liberă: Dacă aţi rezuma la patru – cinci cele mai importante prevederi care „schimbă trecutul”, ca să spunem aşa, care ar fi în opinia Dvs.?

Oleg Efrim:
„În primul rând m-aş referi la inovaţiile introduse în legislaţia penală. Am reuşit să introducem confiscarea extinsă a averilor celor ce s-au îmbogăţit ilegal – această lege nu a existat până în prezent în legislaţia Republicii Moldova şi va permite autorităţilor competente să confişte averile celor care nu le pot justifica. Similar, introducerea unei noi componenţe de infracţiune intitulată „îmbogăţirea fără justă cauză” şi se referă la sancţionarea penală a acelor care au obţinut averi ilicite. Utilizarea testelor de integritate – o lege pe care contăm foarte mult să aibă în primul rând un efect preventiv pronunţat. Spre exemplu în România aceste teste nu se utilizează foarte larg, în schimb de când au fost introduse numărul de denunţuri la autoritatea anticorupţie a sporit de sute de ori. La fel putem menţiona aici utilizarea testului cu poligraful pentru candidaţii la funcţia de judecător şi procuror, înăsprirea sancţiunilor pecuniare pentru infracţiuni de corupţie şi lărgirea termenului de interdicţie de a deţine funcţii publice – suplimentar această interdi9cţie va fi aplicată de fiecare dată când persoana va fi condamnată pentru infracţiuni de corupţie. Ceea ce nu este astăzi. Astăzi instanţa poate să aleagă – fie să sancţioneze doar cu amendă, sau să decidă să-i aplice interdicţia. În viitor va fi obligatorie interdicţia de a deţine funcţii publice pentru cei condamnaţi pentru infracţiunea de corupţie până la 15 ani.”

Europa Liberă: De ce sau prin ce a fost justificată amânarea Legii privind sancţionarea disciplinară a magistraţilor, respectiv trimiterea acesteia la Comisia de la Veneţia, în timp ce alte prevederi mai dure - cum ar fi de pildă pedeapsa pentru averi ilicite – au fost acceptate?

Oleg Efrim:
„Există diferite puncte de vedere în Parlament referitor la ce rol trebuie să aibă Ministerul Justiţiei, sau Guvernul implicit la desemnarea reprezentanţilor societăţii civile în Colegiul disciplinar. Noi considerăm că, pentru a evita situaţia în care justiţia să fie învinuită că este un club închis, cât mai mulţi actori trebuie să participe la desemnarea organului de examinare a sancţiunilor disciplinare. În Parlament u fost diferite puncte de vedere şi din moment ce nu am putut să ajungem la un consens, am convenit să aşteptăm avizul Comisiei de la Veneţia şi în primăvară să revenim la acest subiect. ”

Europa Liberă: Ciudate aceste disensiuni: pe lucruri, sancţiuni mai grave nu a existat prea multă opunere, iar pe chestiuni legate de sancţiuni disciplinare – iată că există.,..

Oleg Efrim:
„Aşa este procesul legislativ. Nu este simplu să elaborezi şi să promovezi o lege, atunci când există mai multe puncte de vedere. Dar noi privim încrezători în viitor, pentru că ştim într-un fel care va fi punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia. Noi când elaborăm legile le consultăm cu recomandările Comisiei de la Veneţia, ale Consiliului Europei în domeniu justiţiei, astfel că nu avem nici un dubiu referitor la legalitatea propunerilor noastre.”

Europa Liberă: Confiscarea extinsă a averilor dobândite ilicit, răspundere penală pentru averi necinstite, testul cu poligraful…. O întrebare naivă: păcatele, ilegalităţile etc. se vor lua în consideraţie de acum înainte? Altfel spus: cei care s-au îmbogăţit până acum prin mită cad sub incidenţa acestei legi?

Oleg Efrim:
„Este diferit pentru că în situaţia în care va fi cineva condamnat pentru infracţiune pentru care se prevede confiscarea extinsă, atunci evaluarea averii se va face pe ultimii cinci ani, astfel riscă şi cei care deja s-au îmbogăţit dacă vor săvârşi o infracţiune. Dar principiul general sigur că este că legea se aplică din momentul intrării ei în vigoare.”

Europa Liberă: Interdicţia de a ocupa funcţii publice 15 ani de fapt ce ar putea însemna? Că persoana care a fost condamnată pentru infracţiunea de corupţie nici măcar nu va putea fi ales?

Oleg Efrim:
„Sigur că da. O persoană care s-a compromis prin infracţiuni de corupţie nu-şi are locul în sistemul public, indiferent cât de înaltă este această funcţie. Respectiv, scopul acestei interdicţie este unul pronunţat preventiv, ca să-i înlăture orice gând de a participa la fapte de corupţie, iar dacă a fost condamnat, atunci să se excludă posibilitatea ca această persoană să revină în sistem, iar perioada de 15 ani este suficient de lungă ca persoană să se reeduce, sau să nu mai apară niciodată în sistemul public.”

Europa Liberă: Triplarea salariilor poate, probabil, descuraja corupţia, dar cum se va soluţiona problema incompetenţei, precarităţii profesionale a celor care hotărăsc soarta omului?

Oleg Efrim:
„Este adevărat, avem şi această problemă, nu doar a corupţiei. Avem şi lipsă de competenţă în sistemul judecătoresc, dar aici am intervenit încă în
În ultimii doi ani circa 20% din corpul judecătoresc a fost înnoit ...
2012, când am adoptat Legea cu privire la modul de accedere în profesie şi de evaluare a performanţelor judecătorilor. Către acest moment deja mai mult de 114 judecători le-au fost atestate performanţele. Cei care nu trec acest test li se mai oferă o perioadă suplimentară, iar dacă nici ulterior nu trec testul, vor fi excluşi din sistem. În ultimii doi ani circa 20% din corpul judecătoresc a fost înnoit, din varii motive, fie că au fost concediaţi, fie că au plecaţi de bună voie. Este un proces nu foarte vizibil, fiindcă nu e o plecare masivă din sistem, dar este un proces continuu.”

Europa Liberă: În orice ţară salariile magistraţilor sunt mai mari decât ale oricăror alţi funcţionari de stat. Justiţia este unicul sector unde alte venituri decât cele legale sunt odioase, condamnabile. Dar în ce măsură – raportat la lăcomia generală a omului, fără margini deseori – triplarea salariilor judecătorilor, adică vreo mie de euro lunar va neutraliza poftele de mai mult?

Oleg Efrim:
„Este o întrebare complicată şi dacă e s-o priveşti doar prin prisma majorării salariilor, sigur că nu poate fi doar asta o soluţie. Dar vă rog s-o priviţi în pachet cu toate celelalte măsuri anticorupţie adoptate până acum, care urmează
Justiţia este o prioritate şi atunci trebuie să întreprindem toate măsurile ...
să prevină faptele de corupţie, iar pe de altă parte Guvernul oferă o remunerare echitabilă, pornind de la dezvoltarea economică a republicii Moldova, pentru magistraţi şui aici nici nu încerc să raportez la veniturile pentru alte categorii de bugetari. Este o explicaţie: am repetat de mai multe ori că justiţia este o prioritate şi atunci trebuie să întreprindem toate măsurile.

Dacă vreţi, uitaţi-vă la aceasta ca la anumite costuri pe care trebuie să le suportăm pentru a schimba starea de lucruri în justiţie. Dar majorarea salariilor şi adoptarea legilor sigur că nu va aduce efectul scontat, dar noi contăm foarte mult că mecanismelor puse la îndemâna CNA şi a Procuraturii Anticorupţie vor fi utilizate.

În curând vom avea posibilitatea să ne convingem de aceste lucruri, având în vedere cazurile celor doi judecători care sunt în instanţă deja şi suntem în aşteptarea sentinţei. Aici aş menţiona şi recomandarea făcută recent de CSJ în privinţa aplicării legislaţiei cu privire la sancţionarea faptelor de corupţie, o recomandare care mi se pare absolut corectă şi necesară de mult timp, în care se cere condamnarea cu închisoare reală a faptelor de corupţie. ”

Europa Liberă: Apropo de această recomandare, credeţi că e suficientă, sau e nevoie şi de o modificare la nivel de lege prin care să se interzică poate să se înlocuiască aceste sentinţe cu închisoare, mai grave, penale cu administrative?

Oleg Efrim:
„CSJ are obligaţia de a asigura unificarea practicii, adică aplicarea unitară a legii. În cazul în care ea a considerat că legea actuală permite, în cazul aplicării corecte, să evităm situaţiile care au fost constatate, adică condamnarea persoanelor doar cu amendă, sau cu închisoare cu suspendare, având doar trei cazuri de condamnare cu închisoare pentru infracţiunile de corupţie, ceea ce nu este corect. Vom urmări foarte atent cum vor aplica în continuare instanţele de judecată legislaţia anticorupţie şi vom interveni foarte prompt pentru a înlătura orice deficienţă.”

Europa Liberă: Ce garanţii există că nişte legi bune nu vor rămâne doar un decor pentru declaraţii şi bune intenţii? Cine la modul concret va fi responsabil de aplicarea acestor legi?

Oleg Efrim:
„Lupta cu corupţia a fost declarată prioritate pentru Guvern, astfel încât Guvernul este cel care urmăreşte şi aplică legile. Noi vom insista să avem rezultate cuantificate, vom cere şi vom pune presiune pe autorităţile chemate să
Adoptarea legilor este un proces complicat, dar nu suficient pentru a obţine rezultate...
aplice aceste instrument, pentru că nu a fost simplu să ajungem ca ele să devină lege, astfel încât ele nu au decât să le utilizeze în viitor. În situaţia în care nu vor funcţiona, iarăşi la nivel legislativ vom interveni pentru a face acest lucru.

Adoptarea legilor este un proces sofisticat, complicat, dar nu suficient pentru a obţine rezultate. Pentru a beneficia în continuare de sprijinul UE în implementarea reformei în justiţie, pentru a primi celelalte tranşe din sprijinul bugetar, fiecare autoritate trebuie să-şi facă tema pentru acasă. În situaţia în care nu vom obţine rezultatele dorite, suma se va reduce corespunzător exact pentru acea autoritate care nu şi-a făcut tema.”
XS
SM
MD
LG