Linkuri accesibilitate

Văzută ca o poartă spre paradisul prosperității, apropierea Moldovei de UE este tot mai dorită de mulți moldoveni.



În ultimul timp, distanța dintre Chișinău și Bruxelles a crescut ori s-a micșorat, ca într-un joc al oglinzilor strâmbe. Valsul integrării are însă pași matematici, cu instituții și termene concrete care arată cât de mult s-a apropiat Moldova, până în acest moment, de ringul de dans al Uniunii Europene.

Cu mai bine de un an înainte de termenul stabilit pentru semnarea acordului de asociere, căutăm să aflăm ce cred simplii cetățeni despre nevoia acestei simple modernizări, numită europenizare.

Văzută ca o poartă spre paradisul prosperității, apropierea Moldovei de Uniunea Europeană este tot mai dorită de mulți moldoveni. Agricultura, încă neperformantă, este cel mai sensibil domeniu din Odiseea integrării
.

Legile comunitare pun condiții de calitate, iar glumele cu cipul la măgar nu sunt simple bancuri, ci soluții pentru ca agricultura să devină competitivă, crede inginerul cadastral din Vărzărești, Nisporeni, Ilarion Guidea.

Ilarion Guidea: „Înainte se făceau multe pe hârtie, dar în realitate foarte puţin pentru modernizarea satului. Nu aş spune că se face mult în prezent. Tot se vorbeşte mult, dar puţin se face. În schimb, unele mişcări mici se văd. Fiind o ţară agrară, baza fiind la sate, atenţia ar trebui să fie îndreptată mai mult în direcţia aceasta. Însă, tradiţional, oraşul a fost tot timpul pe primul loc. Şi lozinca veche care era „Să egalăm viaţa de la oraş cu viaţa de la sat” nu s-a îndeplinit şi probabil că în viitorul apropiat nu se va îndeplini.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Dar, pe de altă parte, totuşi moldoveanul prea mult plânge şi mai greu îşi răsuflecă mânicile ca să se implice şi el. Pentru că nu o să vină nimeni din vârful puterii, nici din altă ţară să-ţi facă bine, dacă nu îţi faci tu.

Ilarion Guidea:
„Trebuie de spus că noi ne-am molipsit de o boală, lenevia, şi aşteptăm daruri de sus. Chiar şi în prezent, cu comunitatea europeană, toţi aşteaptă...”

Europa Liberă: Chiar dacă i se dă undiţa, el aşteaptă peştele...

Ilarion Guidea:
„Fiindcă mulţi nu înţeleg că, în primul rând, mişcarea trebuie să fie de aici, de pe loc. Iar apoi să urmeze şi impulsul din afară. Aceasta, cu părere de rău, e o boală, un virus care a intrat începând de la vârfurile de sus, demnitari şi terminând cu omul simplu, de rând. Probabil că ar trebui să facem tot posibilul ca să dăm o nădejde omului şi, începând de la fiecare persoană, să vină fiecare om cu contribuţia şi plus impulsul pe care, într-adevăr, îl aşteptăm în rezultatul tuturor reformelor.”

Europa Liberă: Bănuiesc că un sat prosper e acea localitate unde lumea are spirit gospodăresc. Pe de altă parte, mă uit ce discută lumea – mergem cu UE, mergem cu Rusia, sunt comunist, sunt anticomunist – şi aici se termină discuţia.

Ilarion Guidea: „Şi pot fi luate ca exemplu sate unde oamenii s-au determinat şi, rezolvând problema de sine stătător, acolo satele au început să prospere, căci situaţia s-a schimbat. Însă acolo unde încă trăiesc cu nădejdea că totul va veni de undeva şi nu este iniţiativa locală, nu este responsabilitate, acolo încă şed...”

Europa Liberă: Cine i-a divizat pe cetăţeni?

Ilarion Guidea:
„Politicienii, clasa politică, începând cu cea mijlocie şi cea de vârf. Vina deplină o poartă ei, divizând populaţia în diferite tabere şi prin propaganda care o duc în ziua de astăzi, anume că au dat un imbold oamenilor de a trage nădejde că cineva o să le aducă şi o să le facă. Vin reprezentanţi ai unui partid sau ai altui partid, unul duce propaganda de asociere la Vest, altul la Est şi lumea este divizată, şi fiind adepţii unui sau altui partid trăiesc cu nădejdea că cineva le va aduce de-a gata şi le va da. Cu părere de rău, de aici se începe, de la politicieni. Ar trebui ca toate partidele să pună punct la propaganda câştigurilor voturilor sau a simpatiei, să se unească şi să spună adevărul care este.”

Europa Liberă: Cum face diferenţă omul între adevăr şi neadevăr? Cine îl ajută?

Ilarion Guidea:
„Diferenţa la omul simplu depinde de capacitatea lui de a se orienta în viaţă. Este om
Acei care înţeleg situaţia, cu părere de rău, foarte bine o văd cum este, stau în umbră şi nicidecum nu-şi spun cuvântul pentru ceilalţi, inclusiv politicienii.
care e mai puţin cărturar, mai puţin informat, bineînţeles că acela cade pradă propagandei mai uşor. Este om care e mai citit, mai cărturar, cunoaşte mai multe, acela, bineînţeles, poate şede jumătate la jumătate, ar crede şi nu ar crede. Însă acei care înţeleg situaţia, cu părere de rău, foarte bine o văd cum este, stau în umbră şi nicidecum nu-şi spun cuvântul pentru ceilalţi, inclusiv politicienii.”

Europa Liberă: Dar e nevoie de această campanie de informare a cetăţeanului: ce înseamnă UE, ce înseamnă banii veniţi din Uniunea Europeană? Sau se descurcă omul şi singur?

Ilarion Guidea:
„E foarte necesară. Deoarece lumea e foarte puţin informată. Iar dacă este informată, e informată cu interese de partide şi cu multe neadevăruri. Dacă vorbim de adevăr şi neadevăr, totul începe iar: „Peştele de la cap se strică”. Fiindcă acei oameni care sunt dotaţi cu minte şi funcţii pentru a aduce adevărul în masele de jos, acum sunt influenţaţi de apartenenţa la diferite partide politice şi, drept rezultat, adevărul ajunge la masele de jos în funcție de propaganda pe care o duc oamenii respectivi. Cu părere de rău, astăzi avem o bună parte din populaţie care, necunoscând adevărul, fiind sub influenţa diferitelor minciuni, neadevăr, cred în unii politicieni care astăzi manipulează masa aceasta de oameni şi, vrând-nevrând, avem o situaţie unde este împărţită populaţia, sunt adepţii unui partid sau altul partid.”

Europa Liberă: Dar admiteţi că s-ar mai putea de cumpărat voturi?

Ilarion Guidea:
„Clar ca bună ziua. Fără aceasta nici nu se poate. Mă gândesc şi am teama că, la viitoarele alegeri, fenomenul acesta negativ va lua amploare şi mai mare.”

Europa Liberă: Şi de ce omul se lasă cumpărat de politician?

Ilarion Guidea:
„Aici joacă rolul situaţia economică. Din cauza sărăciei omul cade pradă sub influenţa la o sumă oarecare de bani sau pachetele, cadourile şi el e în stare de dragul acestor lucruri, nepreţuind rolul votului său în alegeri, pentru schimbarea însăşi vieţii personale, a copiilor, a familiei lor şi a întregii populaţii din republică.”

Europa Liberă: Dar există o elită politică, există modele de politicieni în Republica Moldova?

Ilarion Guidea: „Cu părere de rău, nu avem. Dacă am fi avut aşa politicieni, am fi avut o altă soartă. Poate am fi avut soarta Ţărilor Baltice sau a altor ţări care demult şi-au determinat calea şi astăzi au garantat un trai decent populaţiei, sunt susţinuţi şi viaţa lor merge înainte faţă de noi. Noi am rămas cu mult în urmă datorită elitei politice pe care o avem în republică la ziua de astăzi şi care nici pe departe nu-şi face datoria.”

Europa Liberă: Graţie suportului UE ce s-a reuşit să se facă?

Ilarion Guidea:
„Au fost reparate nişte drumuri, se construieşte un drum care are o însemnătate foarte mare – uneşte un traseu naţional cu centrul raional. Totodată, pe traseul acesta, se găseşte şi mănăstirea Vărzăreşti, una dintre cele mai vechi mănăstiri de pe teritoriul Republicii Moldova. În prezent se reconstruieşte Casa de Cultură Vărzăreşti, una dintre cele mai mari din raion.”

Europa Liberă: Dar au venit şi bani din partea Federaţiei Ruse, care să contribuie la dezvoltarea satului?

Ilarion Guidea:
„Dar nu poate să fie lucrul acesta. Probabil că nici nu avem de ce aştepta pomană de la Federaţia Rusă. Nu cunosc eu, dar cei tineri cu atât mai mult nu cunosc sprijin din partea Federaţiei Ruse.”

***

Ideea că Moldova ar putea să ajungă prosperă și fără să adere la Uniunea Europeană este doar o poezie. Altă direcție, mai bună, nu există. Cel puțin, așa crede Alexandra Lungu, director adjunct al Direcției Educație Nisporeni.

Alexandra Lungu: „Europenizarea pentru mine este schimbarea de mentalitate, a tuturor cetăţenilor, pentru a ne face curăţenie în casă, în
Trebuie să aducem Europa la noi acasă.
ogradă, pentru a avea cadre bine pregătite şi formate, pentru a avea un trai mai decent... Aceasta este europenizare. Să plecăm din ţară şi să ne aştepte Europa, acolo să trăim la ei, nu cred aceasta. Trebuie să aducem Europa la noi acasă.”

Europa Liberă: Şi câtă lume crede aşa cum credeţi dumneavoastră?

Alexandra Lungu:
„Lumea crede, dar lumea vrea şi să vadă nişte acţiuni. Însă trebuie să-şi suflece mânicile, să se apuce de lucru şi să mergem înainte.”

Europa Liberă: Dar de ce s-a ajuns la această scindare a populaţiei? Unii zic că sunt cu comuniştii, alţii sunt anticomunişti, unii spun că sunt cu Răsăritul, alţii – cu Asfinţitul.

Alexandra Lungu:
„Lucrurile acestea sunt foarte delicate. O mare parte a populaţiei a trăit în perioada sovietică, când a avut pâine ieftină, salam ieftin. Au fost nişte lucruri bune şi atunci. Doar că astăzi a trebuit să luăm ce este bun şi să facem o viaţă nouă. Nu poţi în permanenţă să mergi pe
Dacă drepturile omului se respectă în Europa şi omul este socotit om, în Rusia este altă socoteală.
vechi.
Până la deschiderea graniţelor, până nu am mers în Europa, mai mulţi dintre noi, mai mulţi tineri care nu văzuseră viaţa de acolo, simplu, nu au crezut. Dar astăzi toţi acei care vin din Europa şi vrei să-i trimiţi în Rusia, fie la serviciu, sau fie la altceva, nu vor să meargă. Dacă drepturile omului se respectă în Europa şi omul este socotit om, în Rusia este altă socoteală. De atâta cred că ar trebui să punem accent, în primul rând, pe om în ţara noastră, pe drepturile lui, dar şi pe obligaţiuni.”

Europa Liberă: Ați vorbit despre implicarea cetăţeanului pentru a aduce statul la prosperitate. Dar ce aşteptaţi de la cei de sus? Cum înţelege lumea promovarea reformei, de exemplu?

Alexandra Lungu:
„Promovarea reformei nu înseamnă doar reforme pe hârtie, la nivel de documente. Înţeleg promovarea reformei la nivel de cadre. Cu cadre vechi, niciodată nu vei face reforme bune. În primul rând, trebuie un filtru bun pentru cadre, cadre profesioniste, ca să poată organiza masele.”

Europa Liberă: Dar spuneţi-mi două reforme care dau rezultate...

Alexandra Lungu: „Reforma propusă pentru învăţământ a fost reorganizarea instituţiilor şcolare mici, a şcolilor mici. Şcolile mari întotdeauna au concurenţă în interior, profesori calificaţi, elevi care vor să lucreze, elevi mai mulţi în clase. Şcolile mici aveau un cadru didactic pentru mai multe discipline, acesta nu mai este profesionalism, aceasta nu mai este educaţie de calitate. O altă reformă pe care aş vedea-o...”

Europa Liberă: ...cu rezultate.

Alexandra Lungu:
„Cu rezultate?.. Este ceva şi în sănătate. Dar mai lasă mult de dorit.”

Europa Liberă: Lupta cu corupţia dă rezultate?

Alexandra Lungu:
„Doar dacă vom vorbi că luptăm corupţia, iar schimbări nu se văd deloc, nu se va simţi lupta cu corupţia.”

Europa Liberă: Dar ce trebuie să se facă, ca să vedeţi ceva?

Alexandra Lungu:
„Oamenii din structurile de stat trebuie să fie nu doar băgaţi la puşcărie, dar şi eliberaţi din funcţii, în caz de corupţie şi atunci totul va merge bine. Am dat mită şi am luat mită – iată cum înţeleg eu corupţia.”

Europa Liberă: Şi daţi, şi luaţi?

Alexandra Lungu: „Mie, de exemplu, mi-e ruşine să dau mită şi nu am luat mită, vă spun sincer, niciodată. Am lucrat cinstit. Şi mai mulţi din învăţământ, de la sat, să ştiţi că lucrează cinstit.”

Europa Liberă: Dar de ce totuşi planează această suspiciune asupra funcţionarului, că este corupt?

Alexandra Lungu:
„Corupţia nu este la nivelul acesta mic. Corupţia e undeva în structurile mari, la ministere, şefi de departamente mari, în instanţele de judecată, în procuratură – ar trebuie să se schimbe, în primul şi în primul rând, pentru că acolo merg lucrurile mai prost şi pe urmă vine nivelul de jos. La nivel de şcoală corupţie nu este. Omul de la sat este foarte sărac. El nu are cu ce să-şi mobilizeze nişte copii, să îi pornească la o şcoală.”

***

Pe moș Titus Nichifor l-am cunoscut la Marinici, o localitate din inima Moldovei. Mi-a spus că și el trăiește cu gândul că, în viitorul nu prea îndepărtat, Moldova va ajunge în Uniunea Europeană, dar discuția am pornit-o de la necazurile care îl macină pe acest bătrân.

Titus Nichifor: „De facto, eu trăiesc sub nivelul sărăciei… Asistența socială, de ce să le spui pe la spate, mai bine în față, foarte rău lucrează. Sunt care nici nu e bolnav, nici nu e în vârstă, nici nu e singuratic și dacă sunt neamuri, prieteni, acolo îi scrie și el primește ajutor material, dar cui se cade nu i se dă. Câți primesc degeaba, câți paraziți sunt de aceștia…”

Europa Liberă: Și primesc bani de la stat?

Titus Nichifor:
„Da, primesc. Depinde de asistentul social. El îi scrie acolo pe care îi place lui. Iată eu, de exemplu, când am fost deportați, atunci când ne-au dus în Siberia, aveam 14 ani. Și ne dădeau de la guvern câte 500 de lei, o dată în an. Și primeam până atunci ajutor material de aici, 400 de lei, o dată în an. Și, dacă au văzut că eu am primit de acolo, de la Chișinău, 500 de lei, acesta, material nu mi-au mai dat de-amu. Corect oare? Ce ne dau pentru deportați e aparte.”

Europa Liberă: Cum înțelegeți europenizarea, modernizarea? Spuneți dumneavoastră: unde e mai bine, cu Estul, cu Vestul?

Titus Nichifor: „Sigur, cu Europa. Dar lumea e proastă, ei nu înțeleg. Nu sunt așa de proști, dar prea mult îi amăgesc rușii, duc lumea în eroare, îi prostesc, Doamne, și ei nu înțeleg.”

Europa Liberă: Văd că dumneavoastră aveți o vârstă onorabilă. Câți ani aveți?

Titus Nichifor:
„80.”

Europa Liberă: Aici, în sat, ce zice lumea? Vor cu Moscova? Vor cu Uniunea Europeană?

Titus Nichifor:
„Aici prevalează presa rusească, îi amăgesc ca pe proști, de-i prăpădesc, că acolo e rău, că acolo e dracu' la Apus și dați-vă cu rușii. Lumea e prostită, e amăgită. Mai multă informație rusească vine, de atâta.”

Europa Liberă: Este adevărat că cel care are mai multe necazuri, nevoi, e în sărăcie, acela vrea cu Estul?

Titus Nichifor:
„Și așa se întâmplă, lumea e prostită, e amăgită. Iată mie îmi place cum e în
Mie îmi place cum e în Ucraina, acolo, bravo lor! Acolo lumea sănătoasă la cap a înțeles precis, dar la noi, săracii, sunt rătăciți, prăpădiți.
Ucraina, acolo, bravo lor! Acolo lumea sănătoasă la cap a înțeles precis, dar la noi, săracii, sunt rătăciți, prăpădiți. Și le spui – nici nu vor să asculte. Dacă nu se uită la altă televiziune, dar la Ostankino, acolo minciuni – călare una peste alta.”

Europa Liberă: Dar ați fost în UE? Știți cum e acolo? De unde știți cum se trăiește în Uniunea Europeană?

Titus Nichifor:
„D-apoi eu sunt informat.”

Europa Liberă: De unde vă informați?

Titus Nichifor:
Europa Liberă ascult. Și mai multe posturi ascult.”

Europa Liberă: Satul Marinici în cât timp ajunge să fie un sat europenizat?

Titus Nichifor:
„Trebuie presa noastră să lucreze. Mai multe posturi de televiziune, de radio să fie naționale, patriotice.”

Europa Liberă: Aici, la Marinici, trebuie drumuri, trebuie infrastructură, canalizare, apeduct, școli renovate, obiective de menire social-culturală.

Titus Nichifor:
„Sigur că trebuie, dar mai bine ar trebui să fie oamenii mai deștepți, să înțeleagă realitatea.”

Europa Liberă: Dumneavoastră în cine credeți? În ce credeți?

Titus Nichifor:
„În Occident, în țările europene. Acolo e viața adevărată și libertate de opinie, și viața chiar e mai bună acolo. Vedeți în Rusia în fiecare zi își scot ochii, se bat. ”

Europa Liberă: De aici, din sat, lume plecată la muncă în Rusia e multă?

Titus Nichifor: „Sunt, sunt, fiindcă ei au dat special așa condiții ca să atragă lumea de aici. Ei au nevoie, rușii acolo, de forță de muncă ieftină. Pe aceștia îi amăgesc, a câștigat 1000, îi dă numai 500. Și ei anumit au dat așa condiții, că lumea să se poată duce la dânșii, să o poată stăpâni, să fie ei stăpâni pe Moldova.”

Europa Liberă: Aveți modele de politicieni?

Titus Nichifor:
„Sunt patrioți, dar sunt puțini.

Europa Liberă: Pentru dumneavoastră, interesul național în ce constă? Care este interesul național?

Titus Nichifor:
„Sigur, să fie mai puțini comuniști, mai puțin să fure, mai puțin, aceștia duc în eroare lumea.”

Europa Liberă:Dar cine fură?

Titus Nichifor:
„Nimic nu funcționează la noi corect.”

Europa Liberă: Deci dumneavoastră credeți că Moldova ajunge să se apropie de Uniunea Europeană în câți ani?

Titus Nichifor:
„Depinde cum va lucra aici, la noi, conducerea noastră. Comuniștii sunt anti-naționali, contra noastră, contra la tot ce e moldovenesc.”

Europa Liberă: Dar ei, de fiecare dată, zic: Moldova.

Titus Nichifor:
„Se maschează, minciuni, ca să amăgească oamenii. Dar ce, Patria lor e Moldova? Patria lor e la Răsărit, acolo.”

Europa Liberă: Dar credeți că astăzi cetățeanul își vinde votul?

Titus Nichifor:
„Sunt la noi toromaci, care o vinde și pe mamă-sa, să îi dea 1000 de lei. Mie să îmi dea un milion și nu vând țara sau neamul meu, sau limba [maternă]. Limba română noi o vorbim doar. Dar spune-le lor, zice că el e moldovean, el vorbește moldovenește.”

Europa Liberă: Deci eu înțeleg că am vorbit cu o persoană euro-optimistă?

Titus Nichifor:
„Numaidecât, sigur că da. Eu vorbesc adevărul, nu vreau să susțin că nu mi-s frați nici unii, nici alții, dar îmi place adevărul, dreptatea. Și îmi pare tare rău pentru oamenii noștri, că nu știu dreptatea, sunt duși în eroare și vai de capul lor.”

***

Vasile Robu este reprezentantul clasei de mijloc. La Nisporeni are și el o mică afacere.

Europa Liberă: Cum să înţelegem modernizarea, europenizarea Moldovei?

Vasile Robu:
„Prin dezvoltarea ei strategică: drumuri, apă, canalizare.”

Europa Liberă: Acestea necesită bani. De unde bani?

Vasile Robu:
„Numai prin investiţii străine, prin venirea diferitor oameni de afacere, prin crearea locurilor de muncă – acestea sunt toate legate de Europa.”

Europa Liberă: Şi de unii zic că ar trebui Moldova să meargă spre Est, alţii spun că Moldova trebuie să meargă spre Vest?

Vasile Robu: „Opt ani de guvernare a Partidului Comuniştilor oleacă i-au dus în eroare pe cetăţeni. O bună parte deja au înţeles, dar aceasta nu o faci într-o zi, nu o faci în zece, pentru aceasta trebuie ani de zile, poate chiar şi zeci de ani.”

Europa Liberă: De ce e bine în UE şi e rău în Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus?

Vasile Robu:
„Nu e bine. Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus, în primul rând, nici nu există, aceasta una.”

Europa Liberă: Uniunea Vamală este, nu există Uniunea Euroasiatică.

Vasile Robu:
„Euroasiatică, da, Uniunea Vamală există. Dar efectul noi l-am văzut, timp de 70 de ani de comunism. Şi noi ştim că, dacă pleci spre Est,
Când pleci în Europa, vii parcă sătul şi mulţumit de toate.
înapoi te întorci nu cu prea mari viziuni. Când pleci în Europa, vii parcă sătul şi mulţumit de toate. Eu, când vin din Rusia, atâta cât văd Moscova şi Sankt-Petersburgul, e ceva mai bine. Dar, când ieşi în afară, unde sunt neamurile mele...”

Europa Liberă: Şi neamurile unde vă sunt?

Vasile Robu:
„Sunt sub Moscova, la Orehovo-Zuevo şi sunt în Siberia. Şi au venit, de două ori, aici să îşi facă paşaport românesc, cetăţenie română, ca să se ducă în UE. Ei, de acolo, au înţeles că în UE se trăieşte. În Rusia se există, pur şi simplu.”

Europa Liberă: Câţi ani i-ar trebui Moldovei să ajungă în UE? Şi ce îi trebuie, ca să se apropie mai repede de UE?

Vasile Robu:
„Încă o guvernare pro-europeană. Ca să ajungem, cât de cât, la nivelul României, Bulgariei, nouă ne trebuie încă 4 ani de zile, că nu suntem cu mult în urma României şi Bulgariei.”

Europa Liberă: Când i se spune cetăţeanului, de dimineaţă până seara, că trebuie reforme, cum înţelege el bunul mers al reformelor? Se gândeşte că lupta cu corupţia nu dă rezultate sau mai ia în calcul şi altceva?

Vasile Robu: „Moldovenii sunt un popor oleacă mai specific faţă chiar de alte popoare, chiar şi faţă de români: mai greu îşi cer drepturile, ei vor să aibă un tătuc, să comande şi atât. Cum se spunea şi înainte: moldoveanului nu-i prea place să citească.”

Europa Liberă: Cantemir zicea.

Vasile Robu:
„Nu se prea gândeşte la carte. Noi cam aşa şi suntem. Dacă luăm majoritatea ţărilor din jur, se luptă pentru orişice chestiune mică, ne uităm ce face Ucraina, sunt oameni cu caracter. Al doilea moment: ucrainenii, o ţară atât de mare, slavonă, nu şi-a permis să vorbească ruseşte în Parlament, nu şi-a permis să dea la mass-media atâta publicitate în limba rusă. Nu au avut atâtea canale în limba rusă. Pe când la noi... Aşa că, noi suntem şi în urma Ucrainei.”

Europa Liberă: Dar vă întrebam despre reforme, cum înţelegeţi bunul mers al reformelor?

Vasile Robu:
„O reformă bună, uitaţi, şcoala profesională Nisporeni. Principalul am spus: reformele se pornesc de la drumuri, se pornesc de la canalizare, se pornesc de la structurile statului, care să dea frâu liber chiar la investitorii care vin, să nu îi prea apese fiscul, vama, când intră în ţară şi multe, şi multe.”

Europa Liberă: Dar reforma începe şi de la mentalitatea moldoveanului?

Vasile Robu: „Începe cu mult, dar mentalitatea nu i-o poţi da omului cu lopata. Încetişor se schimbă, în primul rând, prin şcoală, prin locurile de muncă, printr-un salariu de 4000 sau 3000 de lei chiar.”

Europa Liberă: Dar ce părere aveţi despre lupta cu corupţia? Cum se luptă cu corupţia?

Vasile Robu:
„Se luptă, se vede câte ceva, dar cetăţenii simpli nu pot să cunoască amănuntele, când l-au arestat pe respectivul sau pe nerespectivul, că a fost el vinovat, că nu a fost vinovat. Aceasta deja judecata ştie.”

Europa Liberă: Dar justiţia este independentă?

Vasile Robu:
„Nu. Încă nu. Dar s-a schimbat. Faţă de judecăţile, pe care le aveam eu cândva, acuma s-a schimbat.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG