Elevii moldoveni care câștigat medalii sau mențiuni la Olimpiade și alte concursuri internaționale anul acesta au fost decorați vineri și de guvernul de la Chișinău. Printre premiați se numără și câștigători la proba ecologie chiar dacă aceasta nu se predă în școlile moldovene. Relatează Tamara Grejdeanu.
Cei mai mulţi dintre tinerii cărora le-au fost acordate diplome de excelenţă se declară mândri că au promovat imaginea Moldovei în lume, dar totuşi preferă să-şi croiască un viitor în afara ţării.
Valeriu Cojocaru, medaliat cu bronz la olimpiada balcanică de matematică, spune că orice premiu însemnă mult exerciţiu în afara programului şcolar, voinţă şi perseverenţă. Tânărul este convins că având o diplomă cotată la nivel internaţional, ar putea deschide orice uşi:
„Cu toate că şi vara mergeam la şcoală şi ne pregăteam, învăţam, eu cred că s-a meritat. Aş dori, desigur, să ajung la olimpiada internaţională, să am şi acolo un premiu, şi să-mi continui studiile peste hotare, aş dori în America.”
Europa Liberă: Dar de ce nu aici, în Republica Moldova?
„Universităţile din America au un prestigiu mai mare şi atunci când termini o universitate din America poţi să găseşti un lucru mult mai uşor, un lucru mult mai bun, cu un salariu decent.”
Un alt premiat la matematică, Grigore Dabija, spune că programa şcolară are nevoie de schimbări care să stimuleze competiţia între elevi. În opinia lui asta ar însemna posibilitatea de a da prioritate studierii unor materii:
„Pentru noi a fost o onoare că am fost printre cei şase elevi care au reprezentat ţara la olimpiadă. Elevii ar trebui mai mult să lucreze şi lui să i se dea posibilitatea ca el să lucreze la acel obiect, pentru care se pregăteşte de olimpiadă. În China sunt cei mai buni, românii tot sunt buni, sunt mai multe ţări. Ei au un nivel de pregătire mult mai înalt, la ei sunt alte programe, materia-i mai multă şi asta pe noi ne-a motivat să lucrăm mai mult.”
Tinerii au împărţit diplomele de excelenţă cu profesorii lor. Una dintre ei, Raisa Gavriliţă, crede că şcoala moldovenească ar putea da mai multe exemple de olimpici dacă implicarea profesorilor ar fi mai mare decât salariul pe care îl primesc lunar:
„Cred că de noi, profesorii, depinde cât de motivaţi sunt ei. Chiar dacă noi nu suntem remuneraţi pentru munca aceasta adăugătoare, există probabil o plăcere pe care o pot înţelege doar cei care fac lucruri nu pentru remunerare. Era, cred, o bună motivaţie faptul că ei erau scutiţi de un examen la bacalaureat. Acum nu mai este motivaţia aceasta, dar bănuiesc că cel care vrea, cu adevărat, să cizeleze, să şlefuiască felul de a fi, felul de a gândi, nu aşteaptă nici un fel de lauri speciali.”
Premiantă a olimpiadelor internaţionale este şi Nicolina Garbuz, elevă în clasa a 12-a. Ea a adus în ţară două medalii, obţinute în domeniul ecologiei. Pentru că această materie nu se învaţă la şcoală, tânăra spune că a studiat suplimentar, pe lângă pregătirea intensă la biologie şi chimie:
„Un proiect a fost despre obţinerea petrolului pe cale ecologică, iar alt proiect a fost despre ecosistemele petrofite din Republica Moldova. În primul rând tu îţi reprezinţi ţara când te duci la o olimpiadă peste hotare.”
Europa Liberă: Spre ce se orientează un elev olimpic?
„Studii, peste hotare, mă gândeam la opţiunea să învăţ şi în Republica Moldova. Noi ca tineret, vrem să creştem şi observăm că în Germania sau în Franţa studiile sunt mai interesante, cu lucrări de laborator, cu experimente, care îl fac pe elev să dorească să obţină mai multe cunoştinţe.”
La gala olimpicilor au fost premiaţi 27 de elevi şi 25 de profesori. Unii mi-au spus că după aprecierea meritelor lor, autorităţile ar trebuie să se întrebe, câţi dintre elevi vor rămâne să facă studii în Republica Moldova şi câţi se vor întoarce după absolvire, întrucât majoritatea caută universităţi care să le ofere posibilitatea să experimenteze, să facă cercetare şi să aplice practic competenţele acumulate.
