Linkuri accesibilitate

Accesul la educație, la îngrijire medicală și angajare la muncă sunt principalele domenii ale discriminării.



Reprezentanții Națiunilor Unite în Republica Moldova au ajuns la concluzia că dintre feluritele categorii de cetățeni moldoveni care sunt discriminați de autorități, societate și propriile familii, cel mai discriminate sunt femeile rome. Accesul la educație, la îngrijire medicală și angajare la muncă sunt principalele domenii ale discriminării, potrivit unui studiu lansat astăzi la Chișinău și prezentat în minutele următoare de Alla Ceapai.

Studiul realizat de experți mandatați de reprezentanța ONU la Chişinau arata ca una din două fete de etnie roma frecventează şcoala primară.

De trei ori mai puţine fete, mai exact 14 la sută, sunt implicate în învăţământul secundar profesional, iar la studiile superioare sunt practic lipsă. Aproape jumătate din femeile rome nu au nici un fel de studii, iar 63 la sută din ele nu ştiu a citi.

Ce împiedică accesul fetelor rome la educaţie? Motivele sunt lesne de presupus: sărăcia, căsătoriile timpurii, segregarea în şcoală şi motivaţia scăzută a părinţilor de a susţine educaţia copiilor.

Tot din cauza sărăciei şi tratamentului discriminator majoritatea femeilor rome preferă să nu se adreseze la medici atunci când au nevoie, multe neavând nici poliţă de asigurare medicală.

Cât priveşte accesul la piaţa muncii, studiul arată că doar 15 la sută din femeile rome sunt angajate, de cele mai deseori la munci necalificate. Analistul de program în cadrul UN Women Veaceslav Balan:
„Femeile rome se regăsesc în mare parte în funcţii temporale sau sezoniere. Sunt angajate neoficial, la munci necalificate şi cu salariu redus.”

Veaceslav Balan este de părere că autorităţile centrale şi locale se implică mult prea modest în recuperarea stării de lucruri semnalată în repetate rânduri. La mai bine de un an de la aprobare, Planul naţional de susţinere a etniei rome este practic nerealizat, constată expertul. Din cei 15 mediatori comunitari care urmau să fie angajaţi în acest an, în prezent doar 6 îşi exercită funcţia.

Veaceslav Balan spune că autorităţile locale şi raionale percep serviciul de mediator ca o opţiune şi nu obligaţie.

„Toată lumea, dar în special decidenţii, trebuie să înțeleagă că mediatorii comunitari nu vor rezolva toate problemele peste noapte. E nevoie de integrarea soluţiilor pentru aceste probleme în toate politicile publice, inclusiv a măsurilor în privinţa schimbării atitudinilor în interiorul comunităţii rome.”

Veaceslav Balan spune că şi în comunitatea romă femeile sunt privite prin prisma unor stereotipuri.

Ele sunt percepute exclusiv drept femei casnice, ale căror obligații se rezuma la îngrijirea copiilor şi a soţului. Rada Pădureanu o tânără de etnie romă împărtășește şi ea parţial această opinie:

„Sunt nişte tradiţii, dar ele nu încurcă. Dacă bărbatul ar vedea că societatea altfel o priveşte pe soţia sa şi o primeşte, el nu se va uita la ea ca la o … „da ce să cauţi tu acolo”. Dacă el vede că ea poate să ajungă ceva îi spune „du-te şi ocupă-te cu acest lucru.” El ca stăpânul casei nu vrea ca soţia sa să fie discriminată, obijduită. El vrea să o păstreze de toate problemele acestea. De aceea îi spune mai bine să stea acasă.”

Rada Pădureanu crede că însăşi femeile rome ar trebui să se implice mai activ în viaţa socială, astfel contribuind la diminuarea prejudecăţilor faţă de ele.

Ea este una din puţinele tinere rome care după absolvirea şcolii îşi continuă studiile la universitate:
„Poate să nu fi fost discriminata la şcoală de mică poate nu aş fi ajuns să învăţ la universitate, să am dorinţa aceasta că eu sunt tot aşa eu pot învăţa. Eu învăţ şi eu o să ajung ceva. Dar nu toate persoanele sunt aşa. aici la Chişinău mai am prieteni care mă ajută, mă îndeamnă să arăt că pot învăţa, că nu sunt mai proastă ca ceilalţi. Dar acolo la state, unde oamenii sunt foarte apropiaţi unii de alţii ei au probleme şi îşi trăiesc viaţa ca părinţii, bunicii, străbunicii lor.”

Rada Pădureanu împreună cu alte 21 de tinere rome din mai multe localităţi au iniţiat constituirea unei reţele dedicate identificării problemelor cu care se confruntă femeile rome şi căutării de soluții fezabile, astfel încât sa fie ajutate să se integreze mai lesne în societate.
XS
SM
MD
LG