Linkuri accesibilitate

Marian Lupu: „Coaliţia este funcţională şi va rămâne funcţională, cu eforturi sporite, să asigurăm o continuitate a parcursului european, a priorităţilor de politică internă şi externă a ţării şi după alegerile parlamentare din anul 2014.”



2013: un an în care a fost parafat Acordul de Asociere la UE, au fost pornite unele reforme, s-a incercat combaterea corupţiei, Moldova a gazduitt oaspeţi inalti, Rusia a instituit embargo pentru vinurile moldovenesti. O retrospectiva facuta de liderul PD, seful fractiunii parlamentare a democratilor, Marian Lupu.

Marian Lupu: „A fost un an mai specific, a început cu o criză politică, dar gândesc că bilanțul acestui an, și este unul pozitiv, constă în capacitatea partidelor, care formează actuala coaliție de guvernare, de a depăși asemenea situații. Un an care pentru elita politică a țării totuși a adus mai multe învățăminte, un nivel de cultură politică mai înalt decât a fost, o capacitate mai înaltă de conlucrare, în comparație cu anii precedenți.

Anul curent a reprezentat un pas important înainte, pe calea integrării europene a Republicii Moldova, a demonstrat că acest proces este nu doar unul la nivel de declarații politice, dar este un proces care s-a marcat și prin acțiuni, mă refer aici la parafarea Acordului de Asociere.

Este un an care a demonstrat capacitatea guvernului de a asigura în continuare un management anticriză, care a permis totuși să aducă și noi investiții în Republica Moldova, să formăm și noi locuri de muncă, fie și un număr încă modest, însă este o bază foarte solidă pentru a extinde acest proces, pentru viitor.

Din punct de vedere economic, un an destul de greu, însă am reușit totuși un plus la creșterea produsului intern brut. Un an care a pus baza bugetului public național pentru anul viitor, la un nivel de peste 40 mlrd de lei. În comparație cu anul 2009, vom avea un buget aproape dublu.”

Europa Liberă: Sunt voci și nu puține care spun că deocamdată clasei politice nu-i reușește să consolideze societatea moldavă. Chiar să fie atât de dificil?

Marian Lupu: „De acord parțial cu aceste afirmații. Și, în special, aceste afirmații se referă la partidele de extremă, extremă stângă, extremă dreaptă. Noi am fi reușit mult mai mult să consolidăm societatea, dacă nu erau să fie promovate, de o manieră foarte dură și speculativă, și iresponsabilă atât de partidele de extremă stângă, cât și de partidele de extremă dreaptă, a sentimentului intoleranței și a lipsei de respect reciproc, în special, pe motive de identitate etnică și lingvistică. 22 de ani, iată că, acest subiect este speculat și este folosit din plin de către formațiunile politice. Și, pe această cale, nu se face pace în Republica Moldova.

Cu părere de rău, eu atrag atenția, este vorba nu de opinii diferite, este vorba, ca problemă, de intoleranța față de o opinie diferită. Și, într-adevăr, această divizare a societății, punerea oamenilor pe baricade, probleme care se formează la nivel de familie, relații dintre prieteni, rude, într-o asemenea atmosferă categoric societatea nu poate să se concentreze, ca eforturi, energie, pe același parcurs european al țării, pe rezolvarea problemelor economice, sociale; deci, dau dreptate acestor voci care atestă o asemenea situație.”

Europa Liberă: Sondajele de opinie arată că populația este divizată și atunci când este vorba despre vectorul politicii externe. Cam jumătate, 50/50 din cetățenii Republicii Moldova, ar opta pentru integrarea europeană, alții pentru altă Uniune, cea Euroasiatică.

Marian Lupu: „În mare parte, și această diferență de opinii derivă din situația generală, conflictuală, care este semănată de către partidele politice, cu referință la aspectele etnice, lingvistice. Vă dau un simplu exemplu: ceea ce s-a întâmplat după parafarea Acordului de la Vilnius. Parcă s-a produs o izbucnire a discuțiilor și a dezbaterilor în jurul acestor subiecte. Și a început foarte masiv să fie atestată ideea că, dacă ești european, înseamnă că ești român. Deci integrarea Moldovei în Uniunea Europeană înseamnă pierderea statalității Republicii Moldova. Păi, spuneți-mi, vă rog, care ar putea să fie efectul în sânul societății Republicii Moldova a unor asemenea declarații?

Efectul este unul singur: în mare parte, susținătorii vectorului european al Republicii Moldova nu sunt susținătorii vectorului de pierdere a statalității Republicii Moldova. Ei nu sunt unioniști. Și atunci, dacă li se plasează anumite mesaje de acest gen, pericolul cel mai mare este că din ce în ce mai mulți moldoveni nu vor susține acest curs. Eu spun acest lucru nu întâmplător, fiindcă, și pe calea postului dumneavoastră de radio, vreau să transmit niște mesaje pentru toți promotorii unor asemenea teze false, deloc fezabile, iar, pe de altă parte, foarte periculoase pentru viitorul european al Republicii Moldova, să se gândească bine, înainte ca să se facă asemenea declarații și aici, în R. Moldova, cât și peste hotarele ei.”

Europa Liberă: Cât de judicioasă găsiți ideea convocării unui referendum pe marginea acestei probleme: încotro Moldova, spre Est, spre Vest?

Marian Lupu: „Un asemenea referendum nu ar fi unul necesar, din punct de vedere strict juridic. Aceste argumente le-am adus și de la tribuna centrală a Parlamentului, când eram în proces de discuție pe marginea ultimei moțiuni de cenzură, înaintată de opoziția parlamentară.

Un asemenea referendum va fi absolut necesar, la etapa când Republica Moldova va trebui să decidă intrarea ori nu, ca membru cu drepturi depline, în Uniunea Europeană. Fiindcă, la acel moment, va fi nevoie ca țara noastră să își delegheze o parte din suveranitatea sa către instituțiile supranaționale, precum ar fi
Atâta timp cât noi nu avem o situație de a delega o parte din suveranitatea noastră, un referendum nu este necesar.
Parlamentul European, Consiliul Europei și Comisia Europeană. Iar, potrivit Constituției, delegarea unei părți din suveranitatea țării trebuie neapărat să fie precedată de un referendum și, nu exclud, și de anumite modificări în Constituția țării.

Atâta timp cât noi nu avem o situație de a delega o parte din suveranitatea noastră, un referendum în acest sens nu este necesar. Fiindcă el nu a fost organizat nici înainte de a începe negocierile pe marginea Memorandumului Kozak, un referendum nu a fost solicitat, nici măcar nu s-a vorbit de el, nici în 2005, când și Parlamentul, și guvernul, întreaga conducere a țării a declarat cursul de integrare europeană a Republicii Moldova. Toate discuțiile date sunt sterile și poartă un caracter strict.”

Europa Liberă: Dar ideea cu un plebiscit pe marginea limbii, limba moldovenească identică cu limba română?

Marian Lupu: „Este inițiativa Partidului Democrat. Eu am dat un răspuns foarte clar, după decizia Curții Constituționale. Ca în toate cazurile precedente, am zis: noi nu comentăm, noi luăm act de această decizie. În înțelegerea noastră, această decizie vine să pună semn de egalitate, la nivel de valoare juridică, a celor două denumiri ale limbii este un lucru firesc și nu este unical în lume.”

Europa Liberă: Deci limba moldovenească este identică cu limba română? Aceasta este sintagma care împacă lumea?

Marian Lupu: „Aceasta este sintagma care, din punctul meu de vedere, împacă lumea și oferă dreptul fiecărui cetățean al țării să se simtă liber în autodeintificarea etnică și culturală. Altă cale nici nu există, din momentul în care ne declarăm europeni. Iar europenismul înseamnă, întâi de toate, toleranța pentru alte opțiuni
Iată cum văd eu calea europenizării R. Moldova: respect reciproc, unitate prin diversitate.
și respectul pentru cineva care vine cu o altă opțiune. Acest principiu european, bazele lui au fost puse încă de marele Voltaire, în secolul 18 care spunea că: „Eu pot să nu fiu de acord cu opinia dumneavoastră, dar sunt gata să îmi dau viața pentru dreptul dumneavoastră de a o exprima”.

Deci, iată cum văd eu calea europenizării Republicii Moldova: respect reciproc, unitate prin diversitate. Și neapărat, trebuie să aplicăm, nu exclud, poate chiar voi insista, pe cale constituțională, ideea formării și consolidării națiunii civice moldovenești.”

Europa Liberă: În actualul Legislativ, în actuala legislatură, problema aceasta poate fi pusă spre dezbare?

Marian Lupu: „Greu de spus. Dacă este vorba de un referendum pentru a afla opinia societății, care va fi decizia moldovenilor, aceea și trebuie să fie fixat în Constituția țării. Eu, ca politician, categoric nu pretind la rolul ca noi să decidem pentru ei, fiindcă, întâi de toate, suveranitatea o deține poporul. Iată de ce un asemenea referendum, de jure, avem dreptul să organizăm în toată perioada anului viitor, dar nu mai târziu de două luni de zile până la alegerile parlamentare.

O altă opțiune eventuală ar fi un asemenea referendum să fie organizat în aceeași zi cu alegerile parlamentare. La moment, în sânul facțiunii Partidului Democrat, analizăm toate aceste aspecte, inclusiv caracterul unui asemenea plebiscit, consultativ sau constituțional, perioada. Să nu uităm că, pentru inițierea juridică a unui asemenea proiect de hotărâre e nevoie de 1/3 din numărul de deputați ca să semneze această inițiativă. Eu dispun doar de 16 voturi. Deci va trebui să avem și consultări cu colegii din coaliția de guvernare, o concluzie, în acest sens, ce fel de tip de plebiscit, când anume, cum vom ajunge la această etapă, până la începutul următoarei sesiuni a Parlamentului.”

Europa Liberă: Problema votului uninominal mai este una de actualitate?

Marian Lupu: „Această întrebare rămâne în continuare foarte și foarte actuală. Suntem în dialog cu Comisia de la Veneția. Consiliul Europei este un factor absolut necesar. Suntem în cadrul unui dialog în coaliția de guvernare. Într-un timp apropiat, vom vedea care va fi scenariul final. Va fi adoptată o asemenea lege sau nu, să nu uităm că e nevoie de 51 de voturi, cel puțin, pentru ca ea să fie votată. Noi, ca partid, rămânem strict convinși că problema este actuală. Promovăm un asemenea dialog. Rămâne de văzut cu ce se va încheia acesta. ”

Europa Liberă: Odată cu apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, a devenit sinusoidală relația dintre Chișinău și Moscova. Nu s-a ridicat embargoul pentru exportul de vinuri moldovenești pe piața Federației Ruse, sporadic apare problema expulzării moldovenilor aflați la muncă în Federația Rusă. Totuși cum trebuie să fie această cooperare? Chișinăul zice că există acest parteneriat strategic între cele două state.

Marian Lupu: „Da, vreau și eu să reconfirm cele declarate anterior de către toți din colegii mei, e vorba și de prim-ministru, e vorba și de speakerul Parlamentului, e vorba și de colegii din alte partide și
Integrarea europeană nu presupune ruperea relaţiilor noastre cu alţi parteneri din Est – şi Rusia, şi Ucraina, şi Belarus, Kazahstan, Azerbaidjan.
noi susținem toți într-o voce că parteneriatul şi relaţiile cu Federaţia Rusă poartă un caracter strategic pentru Republica Moldova.

Tot noi suntem cei care afirmăm că integrarea europeană nu înseamnă o izolare a Republicii Moldova de restul lumii. Integrarea europeană nu presupune ruperea relaţiilor noastre cu alţi parteneri din Est – şi Rusia, şi Ucraina, şi Belarus, Kazahstan, Azerbaidjan. Deci, poziţia Chişinăului este una foarte şi foarte clară. Eu nu accept poziţii radicaliste a unor formaţiuni politice care zic că suntem în faţa alegerii – ori UE, ori CSI. Este o mare prostie.

Acordul de Asociere, şi după momentul semnării, şi după momentul ratificării, categoric nu înseamnă ieşirea noastră din componenţa CSI, categoric nu înseamnă ieşirea noastră din Acordul de Liber Schimb în CSI, categoric nu înseamnă că noi nu vrem în continuare regim fără de vize pentru moldoveni, ca să circule în acest spaţiu. Deci, poziţia noastră, ziceam, este una foarte clară. E alta întrebarea care va fi poziţia Moscovei? Fiindcă caracterul unor relaţii bilaterale este determinat de ambele părţi.”

Europa Liberă: Şi tocmai vroiam să vă întreb: partenerii ruşi ce vor de la această cooperare cu Moldova?

Marian Lupu: „Vreau să vă zic că la Moscova există diferite cercuri decizionale politice. Unele mult mai raţionale, liniştite, care văd lucrurile de o manieră mai europeană, să zic aşa. Dar sunt şi cercuri conservatoare, mai agresive, extremiste. Care va avea câştig de cauză, care din aceste cercuri? Este greu de spus. Şi eu gândesc că vom putea să dăm o apreciere concretă a situaţiei cam spre sfârşit de primăvară, după ce se vor încheia Jocurile Olimpice de la Soci.

La momentul actual, eu nu m-aş grăbi să fac nişte pronosticuri negative şi să zic că, da, este predeterminată calea proastă a lucrurilor, că vom avea presiuni economice, vom avea embargouri şi tot aşa înainte. Fiindcă s-ar putea şi las o doză destul de mare de probabilitate că relaţiile vor continua de o manieră mult mai constructivă. Poate şi pentru cercurile decizionale de la Moscova e nevoie de o anumită perioadă de timp de adaptare cu unele realităţi.

Importantă este însă poziţia Chişinăului, a autorităţilor noastre. Partidul Democrat susţine această poziţie. Vom dialoga cu autorităţile de la Moscova, vom demonstra că, de fapt, Acordul de
Negocierile şi consultările, şi dialogul vor fi asigurate de o manieră profesionistă şi foarte responsabilă din partea Chişinăului.
Liber Schimb cu Uniunea Europeană categoric nu înseamnă niciun pericol de reexport pentru Federaţia Rusă. De altfel, avem un argument beton în acest sens, iată, că de zece ani de zile Republica Moldova are Acord de Liber Schimb cu o bună duzină de ţări din Europa de Sud-Est şi nimeni nu a avut nicio pretenţie.

Deci, negocierile şi consultările, şi dialogul vor fi asigurate de o manieră profesionistă şi foarte responsabilă din partea Chişinăului. Contez foarte mult că şi în cercurile decizionale politice de la Moscova totuşi va prevala raţiunea, bunul simţ şi respectul reciproc pentru interesele naţionale ale ţărilor partenere.”

Europa Liberă: De ce Moscova nu renunţă la embargoul impus vinurilor moldoveneşti?

Marian Lupu: „Prima latură este cea politică şi ea este evidentă. Totuşi a fost pornită o reacţie la importantele evenimente politice. Însă să nu uităm şi trebuie să recunoaştem deschis lucrul că au fost şi probleme de ordin tehnic – calitatea vinurilor.

Eu am aflat cu multă stupoare de la colegii mei din guvern că, dacă pentru exporturile noastre către UE, sistemul era foarte riguros şi strict, păi, vreau să vă zic că acelaşi sistem era mult prea liberal, în cazul exporturilor de vinuri în zona estică. Şi, a propos, acest lucru nu a fost ultimul motiv pentru o decizie foarte corectă a primului ministru, domnul Leancă, de a schimba statutul agenţiei respective şi de a ridica această agenţie sub un control direct al guvernului. A fost o decizie foarte corectă. Poate în acest sens ar fi fost cazul să mai vedem şi situaţiile cu alte agenţii de acest gen, pentru a asigura înaltul profesionalism şi cel mai înalt nivel de responsabilitate.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi faptul că puţine progrese în soluţionarea conflictului transnistrean sunt făcute?

Marian Lupu: „Interese diferite. Haideţi să vorbim direct, pe şleau, eu nu văd progrese pe calea soluţionării diferendului transnistrean din 1992-1993 încoace. Pe de o parte, nici nu este un caz simplu, că să găsească o soluţie imediată. Pe de altă parte însă, toată lumea cunoaşte acest fapt, că problema transnistreană nu este o problemă de caracter strict intern a Republicii Moldova.

Originea acestei probleme tot nu a fost una strict internă. În această zonă se intersectează interesele diferitelor forţe. Aici e vorba şi de Rusia, aici e vorba de Uniunea Europeană, aici e vorba de Statele Unite ale Americi, este vorba de Ucraina. Şi evident că, atâta timp cât nu
Problema transnistreană nu este o problemă care nu poate fi soluţionată...
se va produce o coincidenţă a acestora, pe platforma unei decizii de compromis, anume în acest format „5+2”, până atunci nici nu vom putea să vorbim de progrese esenţiale. Nu există deficit de modele.

De-a lungul acestor ani s-au elaborat foarte multe idei potrivite, bune şi de ordin politic, şi statutar, şi economic, şi financiar. Există un mare deficit de voinţă pentru soluţionarea acestei probleme. Când va apărea? Greu de spus. Cert este însă un lucru – nu este problema transnistreană o problemă care nu poate fi soluţionată. Fiindcă nu are nici aspecte etnice, religioase, lingvistice. Din start acest conflict a fost unul strict ideologic, generat inclusiv de influenţe din exterior.”

Europa Liberă: În ce măsură viitorul Republicii Moldova depinde de decizia autorităţilor de la Kiev unde vor duce ţara vecină, spre Est sau spre Vest?

Marian Lupu: „Nu depinde în mod direct. Deciziile care sunt adoptate de către Republica Moldova sunt deciziile unui stat suveran. Viitorul Moldovei ca şi obiectiv final – integrarea plenară în UE – categoric nu depinde de ceea ce se întâmplă în Ucraina sau ce se va întâmpla în Belarus, Azerbaidjan. Noi ne vedem de viaţa noastră şi de destinul nostru. Asemenea situaţii precum sunt cele din Ucraina pot să influenţeze tactic, într-un fel, sau să facă datele problemei puţin mai dificile, sau puţin mai facile. În acest sens, nesemnarea de către Kiev a Acordului de Asociere, da, pentru o anumită perioadă de timp, a făcut ca datele problemei pentru Republica Moldova să fie niţel mai dificile. Însă nu critice şi nu în măsura în care să schimbe optica viziunii Chişinăului.”

Europa Liberă: Dar aceasta s-ar putea răsfrânge şi asupra soluţionării problemei transnistrene?

Marian Lupu: „Eu vreau să vă zic că anume acest subiect ar fi cel mai sensibil în contextul semnării sau nu de către Ucraina a Acordului de Asociere. Fiindcă odată cu semnarea acestui Acord, noi am putea conta pe o conjunctură mult mai benefică, pe plan regional pentru a promova nişte soluţii concrete în cazul problemei transnistrene. Nesemnarea de către Ucraina a acestui Acord nu
Ucraina a fost, este şi va fi un partener strategic pentru R. Moldova.
formează aceste premise mult mai pozitive. Pe de altă parte, nici nu face ca condiţiile pentru problema transnistreană să devină cumva mult mai dificile sau dramatice.

Însă, în cadrul dialogului politic, schimburile comerciale, economice pe axa Chişinău-Kiev categoric nesemnarea de către Ucraina a Acordului de Asociere nu va influenţa, nu poate, nici nu trebuie să influenţeze aceste relaţii, pe tot spectrul lor. Ucraina a fost, este şi va fi un partener strategic pentru Republica Moldova. Noi avem nevoie de relaţii bune cu statul vecin.”

Europa Liberă: Dar relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti depinde şi de declaraţiile pe care le fac înalţii demnitari de acolo şi de aici?

Marian Lupu: „Regret să spun, dar... Da, există o influenţă şi aici, în cadrul discuţiilor în Parlamentul ţării, simţim o anumită acutizare a acestei tematici, se simte în aer cum planează o ambianţă puţin mai încordată în acest sens. Este vorba nu doar de ceea ce simţim noi, cei de la Partidul Democrat, vedem că de aceeaşi părere sunt şi alţi colegi de ai noştri din cadrul coaliţiei noi. Nu înţelegem de ce a trebuit să se vină cu o paradă întreagă de declaraţii care se referă categoric nu doar la denumirea limbii. Dacă citim cu multă atenţie un şir întreg de comentarii şi declaraţii făcute de înalţi oficiali, ei merg mult mai departe și atestă ideea că...”

Europa Liberă: Vă referiţi la ceea ce a declarat domnul Băsescu?

Marian Lupu: „Şi domnul Băsescu, şi comentatorul Dan Dungaciu, şi mulţi alţii. Ei deja fac referinţă la faptul că aceste decizii şi a Curţii, integrarea europeană a Republicii Moldova se referă la contestarea dreptului juridic al statalităţii Republicii Moldova, că de aici încolo cine este european, trebuie să fie român. Sunt nişte aberaţii, dar, dincolo de faptul acestor aberaţii, ele nu au priză în societatea moldovenească, ele vin să fie contestate, ele vin să enerveze, să irite starea psihologică în societate. Şi, pe această cale, vecinii noştri deloc nu ne ajută, pe calea de integrare europeană.

Noi avem, peste zece luni de zile, alegeri parlamentare. Nici parafarea, nici semnarea, nici chiar ratificarea Acordului de Asociere în Parlament de la sine nu face integrarea europeană să aibă un caracter ireversibil. Factorul uman, guvernarea, implementarea acestui Acord este realizată de guvernare. Şi atunci, dacă se schimbă guvernarea, în Republica Moldova, nimeni nu o să denunţe acest Acord, însă actuala opoziţie parlamentară nici nu o să-l implementeze. Şi, pe această cale, se va stopa procesul de integrare europeană.

Şi atunci întrebarea şi a mea, şi a colegilor mei [este]: de ce se fac asemenea declaraţii? Noi suntem susţinuţi realmente în procesul de integrare europeană sau această susţinere vine doar la nivel de declaraţii, însă în realitate interesul este completamente altul? Timpul va arăta.

Pe calea acestui interviu, pentru care vă mulţumesc foarte mult, eu
R. Moldova este, a fost şi va fi mereu un stat suveran şi independent. Actuala guvernare niciodată nu va admite o agendă care să fie direcţionată spre distrugerea statalităţii Republicii.
vreau să reiterez câteva lucruri principial importante, fundamentale pentru noi, ca oamenii să ne audă şi să înţeleagă care este poziţia majoritară, în cadrul coaliţiei de guvernare: Republica Moldova este, a fost şi va fi mereu un stat suveran şi independent. Actuala guvernare niciodată nu va admite o agendă care să fie direcţionată spre distrugerea statalităţii Republicii Moldova.

Invers, vom munci şi în continuare pentru consolidarea statului suveran şi independent Republica Moldova. Toate aceste situaţii critice şi războaie politice, şi războaie în societate, de altfel, trebuie să fie reduse la maximum, pe calea aplicării unor standarde europene. Şi anume: naţiune civică moldovenească, dreptul fiecărui om la autoidentificare etnică şi culturală, însă toţi împreună suntem naţiune moldovenească, moldoveni ca şi cetăţeni ai ţării noastre, respectându-ne reciproc ceea ce suntem.

Problema limbii: fiecare om este în drept să o numească aşa cum el
UE, Rusia, Ucraina, niciodată nu vor permite să o situaţie de recroire a graniţelor.
o vede. Însă toleranţa mea ajunge până aici. Ba mai mult, vreau să vă zic că toate aceste declaraţii războinice şi foarte periculoase nu au suport nici în Vest, nici în Moldova, nici în Est. Uniunea Europeană, Rusia, Ucraina, în general, vorbim de Europa, niciodată nu vor permite să venim într-o situaţie de recroire a graniţelor. Cei care sunt complexaţi, probabil, de trecutul traumatic şi istoria traumatică a ţărilor şi nicidecum nu pot să se debaraseze de aceste complexe psihologice, aş spune chiar psihice, este treaba lor. Noi trebuie să dăm dovadă de spirit raţional, spirit responsabil, să muncim pentru ţara noastră şi pentru cetăţenii ei.”

Europa Liberă: Bruxelles-ul încurajează R. Moldova pe calea eurointegrării. Pe de altă parte, autorităţile Uniunii Europene avertizează Chişinăul şi cer ireversibilitatea reformelor, mai cu seamă independenţa justiţiei şi lupta cu corupţia.

Marian Lupu: „Eu cred că noi am buimăcit oamenii cu definiţii de reforme. Fiindcă a devenit deja banal, fiindcă noi atât de mult am folosit definiţiile de valori şi principii şi, la un moment dat, ele s-au devalorizat. Este vorba de aplicarea în Republica Moldova a ceea ce numim noi standarde europene. Şi lupta cu corupţia, justiţia, Procuratura, poliţia, în egală măsură, când e vorba şi de aplicarea acestor standarde pentru a face eficiente şi sistemul economic, a atrage investiţii, a forma locuri noi de muncă, agricultura, sănătatea, educaţia, toate ele sunt, în egală măsură, importante. Să nu se primească că vom avea o justiţie bună şi o Procuratură bună, însă nu vor fi oameni în această ţară, pentru care aceste sisteme să lucreze, dacă nu rezolvăm problemele economice, sociale, nu atragem investiţii, nu formăm locuri de muncă şi nu stopăm exodul moldovenilor din ţară, care continuă.

Şi aici vreau să vă zic că, odată cu abolirea regimului de vize, dacă nu se rezolvă anume problema de investiţii, un climat de afaceri potrivit, noi întreprinderi şi noi locuri de muncă, ar putea în continuare Moldova să se pomenească fără de oameni. Iată de ce este o gândire identică. Şi noi, şi UE gândim la fel. Fiindcă noi vorbim de modele, pe care dorim să le vedem aici, în Republica Moldova. Deci, UE ne ajută pe această cale. Nu este decizia şi nu este presiunea Bruxelles-ului. Este decizia noastră.

Statele membre UE vin să ne ajute cu fonduri structurale, cu asistenţă tehnică, cu specialişti, cu expertiză. Şi, în mod evident, că având acest suport şi această susţinere şi Bruxelles-ul, şi autorităţile Republicii Moldova, noi suntem interesaţi ca valorificarea acestor oportunităţi şi acestor fonduri să fie de un randament maximal şi o eficienţă superioară. Evident că sunt transformări, modernizări în sisteme care merg mai greu, dar este şi firesc. Integrarea europeană este, întâi de toate, o schimbare de mentalitate. Dar şi europenii îşi dau foarte bine seama şi susţin aceeaşi reformă a sistemului judecătoresc. Noi am luat 5-6 ani de zile, fiindcă ori noi le spunem poveşti cetăţenilor că, timp de un an de zile, se schimbă totul, ori suntem realişti, responsabili şi muncim, şi oferim acestei munci timpul care este logic necesar pentru aceste schimbări fundamentale.”

Europa Liberă: Ce semnificaţie a avut vizita secretarului de stat american, John Kerry, la Chişinău?

Marian Lupu: „A fost o vizită foarte importantă. O puternică încărcătură simbolică, dar şi politică în sprijinul parcursului Secretarul de stat american John Kerry cu premierul Iurie Leancă la Cricova

Secretarul de stat american John Kerry cu premierul Iurie Leancă la Cricova

european al Republicii Moldova. O susţinere politică şi un mesaj, transmis ca şi poziţie a SUA, că statele trebuie să-şi decidă de o manieră suverană destinul lor şi că nu este loc pentru presiuni şi influenţe a speculaţiei sau şantaje. Şi în al treilea rând, un mesaj de susţinere în cadrul cooperării viitoare bilaterale moldo-americane.

Am discutat inclusiv următorul pas după abolirea efectelor Amendamentului Jackson-Vanik asupra Republicii Moldova, lucru care a deschis calea pentru negocierile unui Acord de Liber Schimb cu Statele Unite, o chestie foarte importantă şi, în contextul motivării potenţialilor investitori americani să vină în Republica Moldova, contează foarte mult. Deci, a fost o importanţă politică simbolică, dar a avut şi o importanţă această vizită foarte şi foarte practică.”

Europa Liberă: Ce aşteptaţi de la 2014? Stabilitatea politică se va menţine, într-un an electoral?

Marian Lupu: „Cele bune să se adune – iată ce aştept eu de la anul 2014.

Europa Liberă: Coaliţia e beton?

Marian Lupu: „Coaliţia este funcţională şi va rămâne funcţională. În cadrul discuţiilor noastre evident că atingem şi subiectul ca toţi împreună, cu eforturi sporite, fiecare pe segmentul său electoral, însă să asigurăm o continuitate a parcursului european, a priorităţilor de politică internă şi externă a ţării şi după alegerile parlamentare din anul 2014.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG