Linkuri accesibilitate

Un interviu cu avocatul şi consilierul juridic de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Ion Guzun




Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie a emis nişte recomandări expres pentru instanţele de judecată care au pe rol cazuri de corupţie. Rostul acestor recomandări este între altele diminuarea sau atenuarea pedepselor care ar trebui să se aplice în mod obligatoriu celor vinovaţi de acte de corupţie. De ce acum aceste recomandări şi ce efect pot avea? O convorbire pe această temă cu avocatul şi consilierul juridic de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Ion Guzun.

Europa Liberă: Aşadar, dle Guzun, Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie a emis nişte recomandări expres pentru instanţele de judecată care au pe rol cazuri de corupţie. Sensul general al acestor recomandări ar fi aplicarea cu stricteţe a legislaţiei faţă de persoanele găsite vinovate de corupţie, altfel spus de asigurare deplină a principiului zero toleranţă faţă de infracţiunea de corupţie. Din capul locului, ca să înţeleagă toată lumea, de ce sunt necesare asemenea recomandări şi la ce servesc…?

Ion Guzun:
„În primul rând recomandările respective vin să unifice practica judecătorească. În cazul în care CSJ consideră că instanţele judecătoreşti nu aplică corect sau urmează să aplice mai strict anumite prevederi ale legislaţiei sunt emise aceste recomandări, care de fapt nu sunt obligatorii pentru instanţe, respectiv pentru judecători”

Europa Liberă: Colegiul penal s-a bazat pe rezultatele unui studiu care a arătat că se diminuează pedepsele, nu?

Ion Guzun:
„Acest studiu a fost elaborat de către o organizaţie neguvernamentală şi mă bucură faptul că o recomandare a CSJ se bazează pe un studiu al societăţii civile, care apropo este foarte bine documentat. Pe de altă parte, dar asta e punctul meu de vedere, nu trebuia să aşteptăm noi un studiu în timp ce era foarte vizibil că persoanele acuzate de acte de corupţie de fapt nu sunt pedepsite şi instanţele judecătoreşti aplică nişte sancţiuni în măsura în care să se perceapă de către societate la general că judecătorii tolerează actele de corupţie. Cel puţin asta se desprinde din sancţiunile care sunt aplicate persoanelor respective. Doar într-un procent din aceste cazuri, mai exact 1,5%, a fost aplicată pedeapsa cu închisoarea reală. ”

Europa Liberă: Vorbind despre acest studiu efectuat de către Centrul Naţional Anticorupţie, cu suportul Curţii Supreme de Justiţie şi experţi ai unor proiecte europene Studiul a dezvălui practici de-a dreptul îngrijorătoare… De exemplu studiul arată că în circa 30 la sută din cazurile de corupție examinate instanţele de judecată au dispus eliberarea de răspundere penală şi tragerea la răspundere contravenţională a persoanelor implicate. În alte circa 27% din cazuri instanţele au aplicat pedepse mai blânde, iar în peste 33% din cazuri instanţele au dispus suspendarea executării pedepsei… Din punctul Dvs. de vedere, de fapt aici despre ce e mai mult vorba? Despre interpretarea greşită şi neuniformă a normelor de drept penal ce ţin de individualizarea pedepsei sau de premeditare?

Ion Guzun: „Eu nu aş fi vrut să discut despre intenţia judecătorilor atunci când au individualizat pedeapsa, însă cu siguranţă nu putem inventa anumite circumstanţe atenuante excepţionale faţă de cele pe care le indică Codul Penal atunci când discutăm despre sancţiuni în asemenea cazuri. Mai exact, legea stabileşte anumite circumstanţe prin care oricărei persoane îi pot fi stabilite anumite pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege. Însă, în cazuri concrete, dacă în actele de corupţie
Dacă în actele de corupţie cel puţin o persoană este cu funcţie publică, un funcţionar, din start este clar că această persoană niciodată nu a fost sancţionată penal.
cel puţin o persoană este cu funcţie publică, un funcţionar, din start este clar că această persoană niciodată nu a fost sancţionată penal. Pentru că în cazul acesta nu ar fi funcţionar. Deci, noi nu putem pune ca şi o circumstanţă atenuantă faptul că acel funcţionar niciodată nu a fost pedepsit penal. Mai mult, instanţele judecătoreşti, şi citez din recomandarea CSJ, că „instanţele de judecată au apreciat ca circumstanţe atenuante faptul că inculpatul nu stă la evidenţa medicului narcolog sau psihiatru. Or, aceste circumstanţe nu sunt indicate de către lege.”

Europa Liberă: Ce vi se pare cel mai important în recomandările CSJ emise în urma acestui studiu? Sau, altfel spus, mai eficient?

Ion Guzun:
„Vreau doar să fac încă o precizare despre acel studiu: el indică că 86 la sută din toate cauzele penale au fost judecate de către judecătoriile din Chişinău şi Bălţi. Dar cel mai important pentru mine este că aceste recomandări vor da cu siguranţă de înţeles atât judecătorilor, atunci când vor aplica pedepsele, cât şi celor ce conduc urmărirea penală, că nu trebuie să indice
Cred că cu siguranţă se vor mări numărul de sancţiuni prin care societatea să simtă că statul luptă împotriva corupţiei.
nişte circumstanţe nestabilite de lege atunci când vor dori să aplice o pedeapsă mai blândă. Doi, cred că cu siguranţă se vor mări numărul de sancţiuni prin care societatea să simtă că statul luptă împotriva corupţiei. Deci, eu sper foarte mult că urmează ca instanţele de judecată să aplice nişte sancţiuni mai dure împotriva persoanelor care sunt implicate în actele de corupţie. ”

Europa Liberă: Dar tot Dvs. spuneaţi că nu sunt obligatorii aceste recomandări?

Ion Guzun:
„Ele au caracter de recomandare, dar totuşi vin să unifice practica judiciară. Iar în Legea cu privire la statutul judecătorilor, unul dintre temeiurile pentru a aplica sancţiunea disciplinară, în articolul 22, alineat unu, libera „B” se indică „aplicarea neuniformă a legislaţiei”. Deci, oricum CSJ şi CSM au destule pârghii pentru ca o recomandare să poată fi aplicată în mod real de către instanţele judecătoreşti.”

Europa Liberă: Deci, cel puţin ar putea fi tras la răspundere disciplinară un judecător, nemaivorbind de imagine?

Ion Guzun:
„Exact. Dar miza nu este atât răspunderea disciplinară a judecătorilor, cât ca legea să fie înţeleasă de către toţi, iar cei care sunt tentaţi de a comite acte de corupţie să ştie din start că există o recomandare a CSJ în care se indică că nu pot fi tolerate actele de corupţie prin constatările pe care le-a menţionat studiul.”

Europa Liberă: Ce ar trebuie să se înţeleagă prin aplicarea corectă şi uniformă de către instanţele judecătoreşti a principiului individualizării pedepsei în cauzele de corupţie?

Ion Guzun: „În orice infracţiune şi cauză penală care este examinată, fiecărei persoane i se aplică o sancţiune penală individualizată. Deci, se iau în calcul circumstanţele care au fost comise de către comise de către persoană şi personalitatea acesteia. În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, aici cu siguranţă se va atrage atenţia şi la gravitatea infracţiunii săvârşite, pentru că aceste infracţiuni vizează statul, societatea… respectiv, gradul pe care noi îl aşteptăm, de aplicare a sancţiunilor va creşte. Deci, vor fi nişte sancţiuni mai dure.”

Europa Liberă: Eliberarea de răspundere penală, cu tragerea la răspundere contravenţională sau suspendarea executării condiţionate a pedepsei nu mai poate fi opțiune deschisă în cazul funcționarilor corupți, potrivit Colegiului penal al CSJ?

Ion Guzun: „Din textul recomandării rezultă că acestea în timpul apropiat se vor micşora la minim.”

Europa Liberă: Adică nu mai poţi substitui pedeapsa penală cu una contravenţională în cazuri de corupţie…

Ion Guzun: „În fond, însăşi comiterea acestor acte de corupţie care deja sunt calificate de Codul Penal ca fiind infracţiuni grave, din start este exclusă aplicarea unor sancţiuni prin care persoana să fie trasă la răspundere administrativă.”

Europa Liberă: … Şi până acum era? Adică ce permitea marja asta nejustificat de largă de interpretare a legii?

Ion Guzun:
„Evident. De aceea şi recomandarea CSJ a venit că nişte constatări şi a spus că instanţele de judecată urmează să nu aplice această sancţiune administrativă…”

Europa Liberă: Cine poate oferi garanţia că nu se va interpreta greşit şi în continuare? Mai ales, atunci când s-a întâmplat, că s-a interpretat în majoritatea absolută a cazurilor – dacă nu chiar în sută la sută într-o singură direcţia, în cea de îngăduinţă excesivă faţă de actul de corupţie… Cine va verifica aplicarea acestor recomandări?

Ion Guzun:
„În primul rând CSJ care este autorul acestor recomandări. Cu atât mai mult că la CSJ vin dosare penale în care persoanele contestă. Eu sper însă că va lua atitudine şi Procuratura Generală, pentru că procurorii, conform Codului de procedură penală, pot contesta orice sancţiune a instanţelor de judecată în partea ce se referă inclusiv la pedeapsă. Deci, dacă procurorii nu vor contesta sancţiunile sau pedepsele stabilite de către instanţele judecătoreşti, nu le vor contesta în instanţele ierarhic superioare, eu cred că ar trebui şi Procuratura Generală să vină cu o recomandare similară celei elaborate de CSJ, în măsura în care să ştim că Atât procurorii, cât şi judecătorii acţionează într-adevăr în sensul principiului toleranţei zero faţă de actele de corupţie.”

Europa Liberă: Dar această diminuare a pedepselor, nu neapărat în cazurile de corupţie, este o practică curentă în justiţia moldovenească dacă nu chiar exclude cazurile stabilire a pedepselor nejustificate în raport cu efectele corupţiei?

Ion Guzun:
„Nu putem spune asta. Codul Penal se bazează pe mai multe principii, inclusiv cel al umanismului. Codul Penal în orice ţară stabileşte anumite principii în care oricărei persoane îi pot fi stabilite sancţiuni mai blânde faţă de cea stabilită de lege. Este o practică internaţională, nu doar pentru actele de corupţie.”

Europa Liberă: Există vreun risc de cădea în alt exces, adică de a manipula această recomandare, această intransigenţă astfel încât să nu se aplice nici un fel de înţelegere în circumstanţe care într-adevăr merită să fie luate în consideraţie?

Ion Guzun:
„Manipulări fireşte pot să existe, dar eu cred în buna credinţă a ofiţerilor de urmărire penală, a procurorilor, a judecătorilor, acre, având pe masă asemenea dosare, vor acţiona în spiritul legii şi nu vor încerca anumite manipulări. Ca urmare a acestor recomandări, eu personal mă aştept să fie examinate şi urmăririle penale care pot fi finalizate înainte de a pleca în instanţa de judecată, ceea ce ar depăşi o recomandare a CSJ. Eu vă asigur că s-ar găsi mult mai multe chestiuni interesante pentru cei care cercetează fenomenul corupţiei.”
XS
SM
MD
LG