Linkuri accesibilitate

Valeriu Lazăr: Moldova nu este afectată în nici un fel de înţelegerile dintre Ucraina cu Rusia


Valeriu Lazăr

Valeriu Lazăr

Valentina Ursu în dialog cu vicepremierul şi ministrul economiei.

Cât de stabila este economia Moldovei în acest moment? Este ea în vreun fel influenţată de înțelegerea de ieri de la Moscova dintre preşedinţii Ucrainei şi Moscovei? Care este relaţia actuală la nivel economic între Moldova şi Rusia, ambele membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului? Acestea sunt numai câteva întrebări la care i-a răspuns Valentinei Ursu vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul economiei.

Europa Liberă: Sunteţi mulţumit cum se gestionează relaţia moldo-rusă?

Valeriu Lazăr: „Dosarul este unul foarte complex. În regiune, au loc nişte schimbări care depăşesc cu mult cadrul relaţiilor economice, comerciale. Este multă implicaţie de alt gen, geopolitic etc. Nu trebuie să ne mire lucrul acesta. Şi eu am impresia că, chiar în multe capitale solide, nu se înţelege: cazul Republicii Moldova, în regiune, este unul foarte complex. Aici nu există soluţii foarte simple. Şi eu am impresia că, şi la noi la Chişinău, unii politicieni foarte importanţi au, aşa, o atitudine mai primitivă – faţă de tot ce se întâmplă – alb-negru: aceştia sunt buni, aceştia sunt răi. Ei, nu merge.

În linii mari, cu mici carenţe, noi gestionăm destul de bine acest dosar. A-l gestiona bine înseamnă a merge, a discuta, a comunica, a explica care e poziţia noastră, a convinge că ceea ce facem noi, facem pentru Republica Moldova, nu facem pentru Bruxelles şi împotriva Moscovei. Toată lumea trebuie să înţeleagă că Republica
Ceea ce facem noi, facem pentru Republica Moldova, nu facem pentru Bruxelles şi împotriva Moscovei...
Moldova are nevoie de un model de dezvoltare. De aceea, noi procesul de integrare europeană îl vedem ca un proces de modernizare a acestei societăţi, aceasta vor cetăţenii noştri, să aibă drepturi, libertăţi, să aibă un nivel de viaţă adecvat. Noi considerăm că modelul european, cu toate rezervele faţă de el, este mai adecvat pentru ceea ce ne trebuie ca model economic, ca mode politic, ca model de orânduire a societăţii. Bine, nu toată lumea acceptă această viziune.

Dar e poziţia noastră, noi trebuie să o avem, să mergem, să o comunicăm partenerilor noştri ruşi, ei să înţeleagă că nu o facem împotriva cuiva. Prin dialog, nu există altă soluţie. Cel puţin, eu urmez această logică, este valabilă şi pentru alţi colegi din guvern, din Parlament. Mergem, comunicăm, explicăm care e poziţia noastră şi încercăm să scoatem în evidenţă avantajele pe care le are Federaţia Rusă de la acest proces. Fiindcă Federaţia Rusă, ca ţară prietenă, partener strategic, are de câştigat, dacă în Republica Moldova va fi stabilitate politică, dacă cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv cei care au afiliere, se consideră exponenţii Federaţiei Ruse sau au o anumită afiliere firească faţă de tot ce se numeşte Federaţia Rusă. Dacă oamenii aceştia vor trăi mai bine, noi trebuie să ne bucurăm şi cei de la Chişinău, şi cei de la Moscova, şi cei de la Bucureşti, de unde doriţi. Noi nu facem ceva împotriva cuiva, pentru noi o facem.”

Europa Liberă: De ce nu v-a reuşit să negociaţi un nou acord cu privire la importul gazelor ruseşti în Republica Moldova?

Valeriu Lazăr: „Nici nu mi-am propus, fiindcă un acord ar însemna semnarea acestuia pe termen mediu-lung. În domeniul gazelor în regiune au loc nişte schimbări foarte dinamice. Noi aşteptăm că, în 3-4 ani de zile, va fi un re-design total al pieţei regionale a gazelor. Noi nu vrem să ne prindem, într-un mediu foarte schimbător, cu nişte contracte de lungă durată, mai ales, pe perioada în care vor avea loc aceste schimbări. Această abordare este trecută şi în Strategia Energetică a Republicii Moldova. În acest mediu schimbător, noi lăsăm porţile deschise pentru diferite linii de comportament, de aceea, eu nu vreau un contract pe termen mediu, lung.

De aceea, în această situaţie, pentru noi e important să demonstrăm că Republica Moldova este în continuare un partener credibil, solid. Ca şi ţară de tranzit, trebuie să avem grijă, că avem o bază contractuală în regulă şi pentru asigurarea Republicii Moldova. De aceea, noi suntem acum în plin proces de realizare a procedurilor interne, pentru a avea, către finalul acestui an, contractele prelungite pentru anul viitor. Cu atât mai mult că şi conjunctura, pentru anul viitor, ne este, mai mult sau mai puţin, favorabilă. Adică, în mod firesc, în baza relaţiilor contractuale, pe care le avem, în anul viitor, vom avea o mică reducere a tarifului. De aceea eu nu vreau să intru acum în nişte negocieri pentru o perioadă care vizează un orizont de timp în care vor avea loc schimbări. Nu vreau să ne prindem în aceste capcane.”

Europa Liberă: Faptul că Ucraina a reuşit să obţină o reducere cu 1/3, aşa cum se anunţă, a tarifului la importul de gaze ruseşti, se va răsfrânge, are un impact asupra a ceea ce negociază Republica Moldova cu Gazpromul?

Valeriu Lazăr: „În mod normal, nu ar trebui să aibă nicio repercusiune şi vă spun de ce. De fapt, tariful, cel puţin, care s-a anunţat, ca şi rezultat al ultimilor întâlniri ruso-ucrainene, la acel tarif de 268 şi ceva de dolari, ar trebui, în mod firesc, să mai adăugăm suta cea de dolari care înseamnă o reducere pentru continuarea perioadei de aflare a flotei maritime ruse în Crimeea. Şi, de fapt, dacă facem aceste calcule, vom vedea că tariful, pe care îl va plăti Ucraina, ar însemna trei sute şi şaizeci şi opt
Această reducere a adus tariful la care Gazrpom-ul livrează gaze Ucrainei la tariful pe care îl avem noi...
dolari şi este media europeană pe care îl plătim noi acum. Această reducere a adus tariful la care Gazrpom-ul le livrează gaze Ucrainei la tariful pe care îl avem noi. Adică, de fapt, el derivă din media europeană, adică s-a ajuns la normalitate. Fiindcă tariful de cinci sute zece dolari care a fost negociat, în viziunea mea, a fost unul exagerat, dar pe noi nu ne privea. Fiindcă noi, conform relaţiilor contractuale, avem media europeană, din care scădem cheltuielile de transport şi este tariful pentru Republica Moldova. Bineînţeles că, toată lumea îşi doreşte tarife mai mici, dar, cel puţin, el respectă o înţelegere – media europeană. Şi ucrainenii vor avea media europeană. Adică, s-a revenit la normalitate.”

Europa Liberă: Iar Moscova, autorităţile ruse nu încetează să amintească Chişinăului că în litigiu se află dosarul pe problema datoriilor pe care le are regiunea transnistreană pentru consumul de gaze ruseşti şi care i se atribuie Republicii Moldova.

Valeriu Lazăr: „Există litigii comerciale dintre două întreprinderi importante – una dintre care este Gazprom-ul şi alta este Moldovagaz, unde Gazprom-ul este acţionar majoritar. Mai simplu vorbind, Gazprom-ului îi este datoare întreprinderea-fiică. Statul Republica Moldova nu are datorii faţă de Gazprom, fiindcă nici nu are relaţii contractuale.”

Europa Liberă: Dar Moldovagaz are.

Valeriu Lazăr: „Are Moldovagaz, care este un operator economic. Şi acestea sunt nişte relaţii comerciale. De aceea, noi nu avem litigii. Sigur că, noi nu putem spune că suntem indiferenţi faţă de această situaţie, fiindcă Moldovagaz este operatorul de sistem în Republica Moldova. De sănătatea financiară şi economică a acestui operator depinde securitatea furnizării gazelor naturale în Republica Moldova. De aceea, noi suntem preocupaţi de această problemă. Problema datoriilor Moldovagaz către Gazprom, care au la bază neachitările de către consumatorii din partea stângă a Republicii Moldova, se află permanent pe agenda relaţiilor noastre la nivel interguvernamental.”

Europa Liberă: Realitatea acestui litigiu care ar trebui să fie?

Valeriu Lazăr: „Elaborarea unui grafic de achitări. Nu există altă soluţie decât, cât
Cât de greu ar fi, cei de la Tiraspol, cu cei de la Moldovagaz, cu cei Gazprom trebuie să se aşeze şi să elaboreze acest grafic de achitări...
de greu ar fi, cei de la Tiraspol cu cei de la Moldovagaz cu cei Gazprom, să se aşeze şi să elaboreze acest grafic, cum au de gând. Cel mai grav este că nu se vede capătul, adică aceste datorii se acumulează.”

Europa Liberă: Şi rămâne că o pârghie de şantaj.

Valeriu Lazăr: „Teoretic rămâne ca o pârghie de şantaj. Dar, v-am zis, noi suntem preocupaţi de această problemă nu de aceea că noi suntem datori, dar de aceea că noi nu vrem să expunem Moldovagaz în calitate de operator naţional. De aceea, într-adevăr, aceste probleme sunt discutate. Poziţia guvernului Republicii Moldova şi a doi membri ai săi, în consiliul de administrare la Moldovagaz, este anume aceasta. Noi vrem să vedem că cei de la Tiraspol, cel puţin, pun pe masă o viziune cum au ei de gând să nu mai acumuleze aceste datorii şi cum au de gând să achite datoria istorică. Noi suntem gata să-i ajutăm din punct de vedere metodologic, fiindcă avem mai multă experienţă. Dar aceasta nu înseamnă, Doamne fereşte, că noi, statul, am preluat cumva această datorie. Noi nu avem datorii. De aceea, litigiul este comercial, dintre doi operatori economici.”

Europa Liberă: Cât s-a pierdut de pe urma instituirii acestui embargou de către Federaţia Rusă pentru vinurile moldoveneşti şi unde încă mai sunt pierderi irecuperabile?

Valeriu Lazăr: „Vă zic să nu pierdem prea mult timp acum să facem calcule, fiindcă nu ne ajută la nimic cât am pierdut. Principala lecţie, care este de învăţat, se numeşte „Diversificarea exporturilor”. Fiindcă, eu vă asigur că, dacă noi nu trăgeam lecţii din ceea ce s-a întâmplat în 2006, aceste pierderi erau mult, mult, mult mai mari. Fiindcă noi am intrat în acest embargou cu cota Federaţiei Ruse în total exporturi de 25 la sută, când în 2006 aveam 80 la sută şi, respectiv, a fost mult mai dureros.

Eu zic că şi, în special, întreprinderile din Republica Moldova au învăţat lecţia. Poate că nu până la capăt. Acuma exact aceeaşi lecţie noi trebuie să o învăţăm pe viitor. Trebuie să fim pregătiţi că, în orice moment, pot să intervină nişte factori pe care nu-i gestionăm noi. În genere, noi nu trebuie să discutăm mult despre factorii pe care nu-i putem noi gestiona, dar să mergem să discutăm, să convingem că, în sec. XXI, comerţul modern nu lasă loc pentru embargouri. Dar, bine, putem discuta mult la tema aceasta. Eu sunt om practic. Şi aceasta ar însemna că noi acum trebuie să ne preocupăm de ceea ce se numeşte diversificare. Dar diversificarea înseamnă, în primul rând, să ne învăţăm a vinde pe alte pieţe, să ne învăţăm a produce mărfuri de calitatea adaptată la cerinţele acestor pieţe, noi nu trebuie să ne aducem acum pe extreme.

Eu aud acum diferite voci că, uite, gata nu mai vindem în Est, vindem doar pe piaţa Uniunii Europene. Dragii noştri, piaţa Uniunii Europene nu are cum să asimileze. Şi noi nu trebuie să scăpăm de dependenţa exagerată de o piaţă şi să mergem spre altă piaţă. Uniunea Europeană este o piaţă foarte complicată. De aceea, pentru mine diversificarea înseamnă, în primul rând, a investi foarte mult şi a penetra şi alte pieţe.

A propos, eu m-am uitat la prezentarea colegilor de la DIGI TRADE, de la Comisia Europeană, negociatorul principal, săptămâna trecut am avut aici o prezentare „Ce
Da, noi vom fi prezenţi pe piaţa UE, dar cu investiţii europene, cu calitate europeană şi cu competitivitate europeană noi trebuie să vindem pe alte pieţe: şi în pieţele din Est, şi în pieţele asiatice...
însemnă DCFTA”, cu exportatorii. Şi estimările colegilor noştri europeni, care coincid cu ale noastre, arată că ponderea exporturilor în Uniunea Europeană, în total exporturi, nu va depăşi 55 la sută, ceea ce înseamnă că şi acest scenariu presupune că, da, noi vom fi prezenţi pe piaţa Uniunii Europene, dar cu investiţii europene, cu calitate europeană şi cu competitivitate europeană noi trebuie să vindem pe alte pieţi: şi în pieţele din Est, şi în pieţele asiatice.

Şi paradoxul Republicii Moldova este că, în lume, conform datelor FAO, sunt 500 de milioane de oameni care mor de foame, sunt sub nivel sărăciei. Şi lumea se uită la noi şi ne întreabă: „Măi, voi care aveţi cel mai fertil sol din lume, când acum poţi construi diferite scheme logistice, de livrare, aveţi şi voi, în sfârşit ieşire, la mare, dar, bine, pe calea ferată, adică, până la urmă poţi scurta acum distanţele şi voi vă plângeţi că nu aveţi cui vinde? Păi, uitaţi-vă puţin, mai deschideţi privirea, nu vă uitaţi doar la stânga, la dreapta. Mai uitaţi-vă de jur împrejur. S-ar putea întâmpla să vedeţi nu tare departe, aici undeva prin Orientul Mijlociu, să vedeţi ţări care au nevoie de produse agroalimentare”.

Adică, noi trebuie să ne reinventăm, să extindem gama de produse pe care o facem, să ţintim şi alte pieţe, inclusiv cu investiţii europene. Ridicându-ne nivelul de calitate a produselor noastre până la mediile europene, aceasta ne va face mai competitivi şi pe alte pieţe. De aceea, aceasta este soluţia. Dacă în continuare vom mai discuta 10 ani de zile că uite ce am făcut cum am făcut... Am tras concluzii şi ne uităm înainte, muncim.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG