Linkuri accesibilitate

Într-o economie din ce în ce mai șubredă, accentuarea sentimentelor naționaliste și sporirea criminalității au adus figura imigrantului în centrul vieții politice din Rusia.


Pentru muncitorii imigranți din Rusia, nici un an n-a fost ușor. Dar 2013 a fost deosebit de aspru, cu tot mai multe greutăți, cu amenințări din partea autorităților și populației locale.

Într-o economie din ce în ce mai șubredă, accentuarea sentimentelor naționaliste și sporirea criminalității au adus figura imigrantului, mai ales cel cu înfățișare neslavă din Asia Centrală și Caucaz, în centrul vieții politice din Rusia. S-au auzit chemări la deportarea în masă a imigranților, s-au lansat campanii pentru introducerea vizelor.

Uneori s-a trecut, violent, la acțiune. Cazul cel mai răsunător este revolta din octombrie a etnicilor ruși din Biriuliovo, un raion al Moscovei, împotriva imigranților angajați la un centrul comercial și un depozit de legume. Revolta a fost cauzat de uciderea unui localnic pusă de autorități pe seama unui imigrant azer. Poliția a arestat peste 1200 de străini.

Mark Galeotti este profesor la Universitatea New York și expert în materie de servicii de securitate ruse.

„Este destul de limpede că vin vremuri economice grele, iar în vremuri grele lumea caută de obicei țapi ispășitori. Este și o ironie a sorții că mâna de munca ieftină ca cea a gastarbeiter-ului, foarte folositoare într-o asemenea situație, este în același timp urâtă cu atât mai tare”.

Rezultatele unui sondaj de opinie difuzate în noiembrie de Centrul Levada arată că 65 la sută dintre rușii intervievați își doresc în Rusia mai puțini imigranți, iar 73 la sută se pronunță pentru deportarea celor aflați în țară ilegal.

Politicienii și cei de la putere, și cei din opoziție încearcă să tragă foloase. De exemplu, bloggerul anticorupție Aleksei Navalny care a devenit cea mai proeminentă figură a opoziției anti-Kremlin a încercat să promoveze un așa-numit „naționalism liberal” pentru a atrage elementele xenofobe ale societății ruse, fără a-i respinge prea tare pe moderați.

Și politicile oficiale față de muncitorii imigranți sunt pline de contradicții. Pe de o parte, autoritățile înțeleg că acești muncitori vor astupa breșele într-o forță de muncă rusă în proces de îmbătrânire și că legalizarea lor va spori veniturile bugetului. Dar predispozițiile anti-imigrație ale localnicilor, slaba aplicare a legilor existente și economia tenebră care depinde de munca la negru blochează orice reformă.

Promisiunea făcută de președintele Vladimir Putin cu aproape un an în urmă despre o politică „civilizată” față de imigranți care ar fi inclus o procedură simplificată de legalizare a șederii nu s-a fructificat. Se estimează că 90 la sută din aproape 10 milioane de imigranți câți ar exista în Rusia n-ar avea acte în regulă.

Asta îi expune la abuzuri. Dar până și cei cu acte nu sunt feriți. Bek Takhirov este un uzbec de 39 de ani care a intrat ilegal în Rusia în 2004. Și-a legalizat între timp șederea și chiar a cerut cetățenie rusă:

„Cu fiecare an devine tot mai greu. Înainte, când veneai, puteai găsi de lucru imediat. N-aveai nevoie de nici un fel de acte. Dar astăzi chiar dacă ai documentele în regulă tot te trag pe sfoară și te dau afară. Imigranții sunt amăgiți și furați la tot pasul”.

În ciuda condițiilor aspre din Rusia care nu dau semne de îmbunătățire, pentru mulți imigranți tot este mai bine decât acasă, după cum spune și Mirzo Kurbonov, un tânăr de 22 de ani din Tadjikistan:

„Sincer să vă spun, aș vrea să găsesc o ieșire din situație. Dar în Tadjikistan este și mai greu decât aici. Peste tot dai de nedreptate și corupție. Ce să caut înapoi în Tadjikistan? N-aș avea de lucru și na-ș fi asigurat cu cele necesare”.
XS
SM
MD
LG