Linkuri accesibilitate

Zestrea pro-europeană va crește doar dacă nu va exista un hiatus prea mare între nivelul de viață promis de guvernanți și realitățile trăite de oameni.




Două congrese ale unor partide politice, la Chișinău, au provocat diverse comentarii și speculații. Primul dintre acestea – mă refer la congresul Partidului Liberal Democrat, organizat pe 8 decembrie, efervescent la nivel cromatic, bogat în bannere, stegulețe și în alte semne distinctive, dar și cu importanți invitați din străinătate –, a trecut în revistă un an de activitate a formațiunii. S-au adoptat documente programatice, a fost confirmat ca șef al partidului Vlad Filat. Nu a existat nicio intrigă cu privire la funcția de președinte al PLDM. Actualul premier, Iurie Leancă, văzut de mulți drept un concurent redutabil pentru liderul în funcție, este hotărât să se dedice integral actului de guvernare, implementării complicatei agende post-Vilnius.

Mai multe comentarii a suscitat celălalt congres, ținut duminică, 15 decembrie, al Partidului Liberal Reformator. Era un eveniment așteptat, după ce grupul Hadârcă, al foștilor disidenți din PL, nu a reușit să determine convocarea unui congres extraordinar al partidului care să producă schimbarea lui Mihai Ghimpu, acuzat pentru stilul său autoritar, inflexibil și insultător la adresa colegilor. Așa cum s-a remarcat deja, plecarea disidenților a slăbit Partidul Liberal, dar a salvat cursul european al Moldovei, întrucât liberalii lui Ion Hadârcă au furnizat voturile necesare pentru validarea guvernului Leancă, astfel încât ei își pot trece drept un merit al lor incontestabil parafarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Nici azi nu este clar de ce și-a scos Mihai Ghimpu partidul de la guvernare, dar se pare că numai la interesul național nu s-a gândit. O coaliție care ar fi trebuit să negocieze cu Dodon, de exemplu – un politician pro-rus declarat – ar fi ieșit mai slăbită și cu un angajament pro-european diluat. Ar fi fost asta în interesul Moldovei?

Congresul PLR din 15 decembrie a adus câteva lucruri demne de remarcat. Conducerea partidului a fost aleasă prin vot secret, funcția de președinte a fost disputată între doi candidați: Ion Hadârcă și Vitalie Marinuța. Sunt semne de democrație internă ce trebuie salutate. Mai de neînțeles au fost cele circa 400 de buletine de vot nevalabile – cam multe pentru un partid liberal pro-european, care mizează pe convingeri, pe cultura membrilor săi, nu (doar) pe interese.

O lovitură de imagine a constituit-o apariția fostului premier Ion Sturza, cunoscutul om de afaceri. Faptul că și-a ales congresul liberal-reformatorilor ca prilej pentru a-și anunța intențiile de a reveni în politica moldoveană poate însemna nu doar un gir de încredere și sprijin financiar pentru PLR, ci și dorința dlui Sturza de a „reformata” întregul spectru politic moldovenesc. Rămâne de văzut.

Până aici am vorbit despre plusuri, acum despre incertitudini și pericole. Apariția unui nou partid liberal în Moldova aglomerează și așa prea înghesuitul segment de dreapta. PL, PNL, PLR și PLDM – fiți de acord: prea multe partide liberale într-o țară patriarhală ca Moldova! Reformatorii declară că sunt dispuși să negocieze cu PL, dacă la proximul congres al acestei formațiuni va fi debarcat turbulentul și recalcitrantul Ghimpu. Mizând încă pe potențialul electoral al primarului Dorin Chirtoacă, PL probabil va refuza dialogul cu cei pe care îi consideră „transfugi”.

Liberalii reformatori ar putea totuși atrage o seamă de alegători dezamăgiți de actuala guvernare. Sunt posibile și alte regrupări și redistribuiri ale voturilor. Important este ca tabăra pro-europeană în ansamblul ei să își sporească zestrea, nu să și-o micșoreze, pentru a nu permite o revanșă comunistă.

Iar zestrea pro-europeană va crește doar dacă nu va exista un hiatus prea mare între nivelul de viață promis de guvernanți și realitățile trăite de oameni. E singurul lucru care va salva democrația în Moldova.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG