O soluţie pentru Termocom. Va fi sau nu va fi? Cine şi de ce în Chişinău se împotriveşte soluţiei – prezentată drept unica realistă şi cu acoperire financiară – de salvare a sistemului centralizat de încălzire prin fuzionarea Termocom-ului cu Centralele Electrice Termice? Ce alte soluţii pot exista, astfel încât mii de familii să nu ajungă la un moment dat în situaţia de a se încălzi doar cu explicaţii politice? O convorbire la începutul acestei zile cu Dorin Chirtoacă, Primarul General al municipiului Chişinău.
Europa Liberă: Aşadar, dle Primar General, situaţia Termocom-ului seamănă pentru mulţi cu un fel de agonie contracronometru. O soluţie, întemeiată pe mai multe studii complexe, încă din 2001, cea de fuzionare a capacităților de producere și distribuție a energiei termice (respectiv CET-1 şi CET-2 + „Termocom” este egal o întreprindere unică viabilă) s-a împotmolit în faţa Consiliului municipal. Banii, ca şi cum prevăzuţi pentru restructurare, din partea BM, sunt ca şi cum pierduţi sau pe cale de a se pierde şi a fost vorba iniţial de 120 de milioane de dolari. Întâi de toate, din punctul Dvs. de vedere, în ce fază exact de degradare sau, poate dimpotrivă, de optimism se află este situaţia legată de Termocom acum?
Termocom este o întreprindere care are problemele legate de prezent în mare parte rezolvate, dar a rămas cu problemele de trecut, cu problemele legate de perioada 1990 -2007. Pentru că atunci când am venit la primărie în 2007 au fost făcute o serie de reforme, a fost modificat tariful – un lucru nepopular, dar necesar – au fost în schimb introduse compensaţii nominative pentru persoane cu venituri mai mic de 100 de euro pentru membru de familie, au fost făcute o serie de modernizări şi practic tot ceea ce este legat de activitatea curentă a acestei întreprinderi s-a rezolvat.
Însă a rămas povara datoriilor de 2,5 miliarde lei acumulate din anii '90 şi până în 2007 – 2008. Asta a şi dus la apariţia nevoii identificării unei formule prin care datoria faţă de Gazprom să fie rediscutată, reeşalonată, renegociată, iar o singură întreprindere – Termocom separat, sau CET1 separat, sau CET2 separat – doar cu activele proprii ajunge să aibă o valoare mai mică decât cuantumul datoriei. De aici şi formula propusă de BM în ceea ce priveşte fuziunea.
Altfel, fuziunea nu ar fi doar o modalitate europeană de rezolvare a acestei probleme, iar soluţia a apărut în 2011-2012 şi ultimele propuneri propriu-zis au venit pe parcursul ultimilor luni. De altfel, noi am cam pierdut un an de zile, pentru că conceptul de fuziune a fost adoptat încă în septembrie-octombrie 2012, iar pe parcursul unui an Ministerul Economiei a comandat un studiu cu privire la partajarea acţiunilor între primărie şi Guvern, alţi acţionari eventuali, studiu care a durat 12 luni.
Între timp, BM, având şi ea termenii săi de implementare, în noiembrie, la 13 noiembrie - după un an de zile de aşteptare - am primit hotărârea Guvernului cu privire la fuziune şi mi s-a cerut ca în termen de două săptămâni, practic până la 1 decembrie, să reuşim aprobarea fuziunii şi în Consiliu. Or, neavând o majoritate stabilă în Consiliul municipal, în termen de două săptămâni lucrurile erau mult prea dificile. Banii nu s-au pierdut. 120 de milioane de dolari sunt disponibile şi acum. Doar că 20 de milioane puteau fi în condiţii mai favorabile decât vor fi acum.
Europa Liberă: Înţelegem că Dvs. personal îmbrăţişaţi această poziţie în privinţa soluţiei văzută ca unica valabilă de Guvern şi donatori: cea de fuzionare a Termocom-ului ce CET-urile? Pe de altă parte, voiam să precizez ce e cu Kremlinul şi cu Gazprom? Ce sugeraţi – că e implicată o forţă a treia?
Dorin Chirtoacă: „Acea forţă este continuu şi permanent implicată, iar gazul a fost constant pe parcursul ultimilor 20 de ani o armă politică, şi nu doar o relaţie economică bazată pe ofertă, preţ, cerere şi ofertă, respectiv preţ, reeşalonare de datorii etc. Întotdeauna Republica Moldova, Ucraina, toate statele din CSI au fost sub ameninţarea deconectării, sau limitării furnizării gazului, în funcţie de preferinţele politice ale celor de la Kremlin. Şi, respectiv, o condiţionalitate legată de preţ, pentru că şi acum se ştie foarte bine că în condiţiile în care Republica Moldova ar accepta să se orienteze şi ea către Uniunea Vamală, ni se flutură cu o reducere de 30% la gaze, respectiv iluzia unei vieţi mai bune. Întrebarea firească e: atâta timp cât e atât de ieftin gazul în Federaţia Rusă, atâtea lucruri bune sunt în zona respectivă, de ce atât de rău trăieşte acolo populaţia? Şi de ce în Europa, unde totul e mai scump, oamenii trăiesc mai bine? Dar asta e altă întrebare.”
Europa Liberă: Să revenim la Termocom. Acum mingea se află pe terenul Consiliului municipal, care nu se poate întruni ca să discute această problemă, semn spun unii că în Consiliul municipal nu este agreată această soluţie. Există vreun grup de consilieri totuşi care agreează soluţia, pentru că inclusiv fracţiunea liberală din acest Consiliu este împotrivă, dacă îl înţelegem exact pe consilierul municipal Oleg Cernei?
Dorin Chirtoacă: „Vă explic imediat. În primul rând, rezolvarea problemei potrivit propunerilor venite din partea BM ar exclude posibilitatea de şantaj din partea Gazprom, din partea Federaţiei Ruse faţă de Republica Moldova pe următorii 10-15 ani, cel puţin pe această problemă. Pentru că s-ar încheia un acord între Moldovagaz, pe de o parte, care în acelaşi timp este şi Gazprom, şi Guvernul Republicii Moldova, întreprinderile CET1, CET2 şi Termocom ar fi deja o singură companie prin care ar fi reeşalonate datoriile, cel mai important lucru fiind că BM ar garanta circa 80 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă peste un miliard de lei, adică aproape jumătate din datoria respectivă, din această datoria, iar prin asta Gazprom nu va mai avea posibilitatea să acţioneze discreţionar împotriva Republicii Moldova, având un contract semnat în ceea ce priveşte reglementarea datoriei istorice. Or, aceasta evident dezleagă mâinile Republicii Moldova în ceea ce priveşte opţiunea sa europeană şi o face mai puţin vulnerabilă în faţa preferinţelor de diferit gen a celor care în stilul acesta au acţionat şi acţionează cu cei din jurul său.”
Europa Liberă: Este viziunea Dvs. În Consiliul municipal o împărtăşeşte însă cineva?
Dorin Chirtoacă: „Vă spun acum şi legat de asta. Nici eu personal nu sunt tocmai încântat de o asemenea formulă. Pentru că inclusiv conform standardelor europene şi normelor europene trebuie să aibă loc descentralizarea acestui serviciu. Şi noi de fapt asupra acestui lucru am insistat constant, chiar şi CET-urile să fie transmise în gestiunea primăriei, de exemplu cum lucrul acesta se întâmplă la Iaşi, unde din câte ştiu au fost transmise chiar şi în concesiune. Nu este neapărat treaba Guvernului să se ocupe de asemenea lucruri.
Însă, în lipsa unor posibilităţi de negociere directă cu Gazprom şi având în vedere că ei au pus condiţia ca lucrurile să fie gestionate la nivel de Guvern, aici posibilitatea de intervenţie a primăriei au fost ceva mai reduse. Pe urmă, iarăşi conform principiilor europene şi normelor europene în domeniul energetic, furnizorul de gaze şi, respectiv, producătorul de agent termic trebuie să fie diferit de distribuitor. Sunt norme europene de separare a lucrurilor în acest sens.
Atunci când a fost vorba despre Pachetul II şi III european, asupra cărora Republica Moldova a cerut suspendare acum un an sau doi, intervenţia Federaţiei Ruse tocmai despre această condiţie era vorba – problemele de pe teritoriul Republicii Moldova, cu aceiaşi Moldovagaz care este şi producător, şi transportator, şi distribuitor - toate în una.”
Europa Liberă: Totuşi, în ciuda a tot şi toate Dvs. insistaţi că este singura soluţie posibilă?
Dorin Chirtoacă: „Este singura soluţie la ora actuală, ţinând cont de complexitatea situaţiei. Altfel există riscul să fie pur şi simplu lichidat şi preluat în baza legii.”
Europa Liberă: Cum rezolvaţi cu Consiliul?
Dorin Chirtoacă: „Atât colegii mei din PL, cât şi colegii mei din celelalte formaţiuni, eu cred că îşi vor expune obiecţiile public, aşa cum a făcut chiar consilierul municipal Oleg Cernei, vizavi de lucrurile inclusiv neconvenabile care se întâmplă pentru oraş, pentru primărie şi pentru locuitori, dar în acelaşi timp înţelegând că este o situaţie la limită, unde nu prea avem de ales. În mod normal, cel puţin reţelele de distribuţie ar trebui să rămână la nivelul administraţiei, mă refer la toate ţevile din oraş unde este agent termic, mai ales atunci când se fac reabilitări, ele trebuie înlocuite, reparate. În toată lumea distribuţia aparţine municipalităţii… ”
Europa Liberă: Astăzi Consiliul se va întruni, ar putea exista şi o decizie pozitivă chiar?
Dorin Chirtoacă: „Da, este prima chestiune pe ordinea de zi, de fapt şi până în prezent am întrerupt de fiecare dată şedinţa atunci când am ajuns la această chestiune, pentru a acumula numărul de voturi necesare. Sper să fim 26 de consilieri din partea forţelor democratice astăzi din Consiliu, pentru a putea vota proiectul de decizie care să ducă la deblocarea lucrurilor.
Chiar dacă nu este cea mai fericită soluţie, chiar dacă sunt încălcări inclusiv ale studiului propus de consultantul angajat de Guvern, pentru că trebuia anterior în Guvern să fie adoptate anumite acte normative – Legea cu privire la energia termică, Legea cu privire la eşalonarea datoriilor, încetarea propriu-zisă a procedurii falimentului şi alte lucruri care erau în mod normal premergătoare acestei fuziuni. Dar mergem şi noi în întâmpinare, ţinând cont de prioritate.”
Europa Liberă: Acum, înainte de sărbători, Dvs. puteţi să daţi asigurării miilor dependenţi de Termocom că vor ajunge cu bine şi în cald la primăvară?
Dorin Chirtoacă: „Nu este nici un risc pentru consumatorii de energie termică. Dimpotrivă, aici lucrurile sunt asigurate chiar nu doar pentru acest sezon de încălzire, dar şi pentru ceilalţi, compensaţiile la căldură au crescut şi ele. Prin urmare lucrurile sunt separate, sunt două procese diferite funcţionarea de zi cu zi şi, respectiv, aprovizionarea cu agent termic a capitalei şi rezolvarea problemelor trecutului. Repet – nu este o problemă legată de prezent, este o problemă legată de trecut.”
