Ce facem dacă suntem doctori şi ajungem, ca oricine, la greşeli, cu voie şi fără de voie? Ce facem dacă suntem pacienţi, suferim din cauza unei erori profesionale ale doctorilor, iar spitalul unde am suferit şi de unde am ieşit cu probleme ne arată cu degetul la lipsa banilor din bugetul instituţiei? Un posibil răspuns: asigurarea pentru malpraxis medical. O convorbire la această temă cu preşedintele Companiei de asigurări „Garanţie”, Alexandru Zgardan.
Europa Liberă: Aşadar, greşeală medicală, imprudenţă, eroare, neglijenţă sau toate acestea într-un cuvânt care abia intră în uzul curent al moldovenilor – malpraxis. În calitate de pacient, oricine a trecut sau poate fi supus riscului de a suferi din cauza malpraxis-ului. Compania Dvs. propune - în premieră pentru R. Moldova - instituţiilor şi lucrătorilor medicali şi farmaceutici din Republica Moldova asigurarea de malpraxis pentru a-şi acoperi riscurile financiare la care sunt expuşi. Cum a reacţionat comunitatea medicală la această iniţiativă? Dacă timpul care a trecut şi studiile de piaţă sunt deja relevante.
Alexandru Zgardan: „Medicii sunt foarte interesaţi. Produsul, practic
Europa Liberă: Cum se ajunge sau trebuie să se ajungă la constatarea malpraxis-ului? Adică, ce trebuie să se întâmple şi cum trebuie să se deruleze lucrurile ca asigurarea de malpraxis să-şi aibă efectul necesar?
Alexandru Zgardan: „Precum am spus, erorile există tot timpul. Noi am analizat foarte mult faptul că medicii pun foarte mult preţ pe imaginea lor, de aceea orice caz de malpraxis, în momentul în care are loc un asemenea caz, va fi stabilită o comisie medicală care stabileşte eroarea care a cauzat prejudiciul. Şi noi am considerat că acesta este un moment foarte important. Eu cred că orice om, nu ne limităm doar la medici, care profesează o profesie, are grijă de imaginea sa. Mai ales într-o ţară ca Republica Moldova - suntem o ţară mică, să nu uităm, şi în momentul în care un medic, sau de exemplu un chirurg face o eroare, eu cred că informaţia referitoare la faptul că eroarea a fost comisă pentru acest medic va fi foarte importantă.
Noi, creând produsul, am avut în planurile noastre anume acoperirea daunelor cauzate persoanei care a primit servicii medicale. Dar ne-am dat seama că în regiunea noastră, şi evident că ne-am inspirat din Occident, o persoană care a suferit în urma erorii medicale, trebuie în primul rând să aibă grijă de eliminarea consecinţelor erorilor medicale. Nu pentru răzbunarea oarbă. Foarte des acum în Moldova are loc chestia aceasta – oamenii doresc răzbunare, care au nu cred că îşi are loc în societatea noastră. Este timpul să gândim mai diferit…”
Europa Liberă: Sunteţi foarte optimist, dle Zgardan. Vendeta creşte văzând cu ochii în societatea moldovenească, ca mod de a reacţiona la diferite greşeli.
Alexandru Zgardan: „Nu ar trebui, dar aşa este. Aveţi dreptate. Chiar şi în cazul unui accident rutier oamenii foarte des nu sunt concentraţi asupra cum să repare automobilele sau cum să fie acoperit prejudiciul, dar sunt emoţionaţi, suntem fiinţe emoţionale. Dar produsul acesta este unul foarte sensibil prin faptul că, vă daţi seama, foarte mulţi din noi ajung la medici, medicii sunt oameni, fac erori, de aceea orice client este nevoie să se simtă acoperit în caz de eroare. Greşeala trebuie să fie corectată.”
Europa Liberă: Dar pe de altă parte, dle Zgardan, nu există, se pare până acum niciun caz de responsabilitate penală pentru cazurile de malpraxis soldate chiar cu moartea pacientului. Şi mulţi ar spune că în acest sens funcţionează un „mecanism perfect de castă profesională” care ajută cadrele medicale să se autoprotejeze. Ce vă face să fiţi încrezător că instituţiile sau cadrele medicale vor dori un contract de asigurare prin care apriori să recunoască măcar şi posibilitatea de a greşi fără premeditare?
Alexandru Zgardan: „Nu e nevoie să fie infracţiune. În cazul nostru, al asigurării malpraxis, nu este necesară în mod obligatoriu deschiderea unei anchete penale. Acestea sunt deja cazuri extraordinare. În momentul în care comisia medicală, împreună cu compania de asigurări şi împreună cu persoana care a suferit, adică pacientul, împreună pot ajunge la un numitor comun, se ajunge la acest numitor comun, fără a se ajunge la un dosar penal.
Eu cred că din cauza aceasta şi medicul are de câştigat, fiindcă dacă se ajunge la dosar penal, aceasta e ceea despre ce vorbeam – răzbunare oarbă.”
Europa Liberă: De fapt nici măcar nu vrem să ajungem atât de departe, deşi e o problemă foarte gravă infracţiunea în acest domeniu, dar cum se va evita, de exemplu (mulţi îşi pun întrebarea aceasta), dar cum se va evita situaţia în care această asigurare să nu fie percepută ca un bilet de voie pentru iresponsabilitate personală?
Alexandru Zgardan: „Noi când am lucrat împreună cu medicii, pentru că produsul a fost creat împreună cu persoane care activează în domeniul dat, noi ne-am dat seama că un medic care are mai multe cazuri de erori, să spunem aşa, evident că din punct de vedere al imaginii, cazurile date vor fi oricum făcute publice şi vor afecta imaginea acestui medic şi a instituţiei. Pentru că sunt asiguraţi nu atât medicii ca indivizi, ci şi instituţia medicală unde activează aceşti medici.”
Europa Liberă: A propos, cine va plăti pentru asigurare? Altfel spus, din buzunarul cui se vor lua banii pentru asigurare şi, în consecinţă, pentru acoperirea prejudiciului adus prin greşeală medicală?
Alexandru Zgardan: „Medicii vor achita, dacă sunt ei persoanele care vor semna contractul, sau instituţiile mediacel, dacă se va face centralizat. Când va fi asigurată instituţia medicală, vor fi asiguraţi toţi medicii care activează în instituţia medicală.”
Europa Liberă: Dar trebuie să înţelegem că dacă va achita instituţia medicală, se va achita tot într-un fel din banii contribuabilului, din banii de la bugetul de stat care vin la spitalul respectiv, sau pentru Dvs., ca companie care prestează asemenea servicii, e mai puţin important acest lucru?
Alexandru Zgardan: „Lucrul acesta deja e secundat, mai ales că printre clienţi, majoritatea vor fi instituţii private. Dar ca şi orice cheltuială pe care o are o instituţie medicală, asta va fi o cheltuială bugetată la formarea bugetului şi va intra în cheltuielile pe care instituţia dată le suferă pe parcursul unui an.”
Europa Liberă: Dar statul are în vedere asemenea cheltuieli, să fie prevăzute într-un fel sau altul, să fie bugetate, precum spuneţi?
Alexandru Zgardan: „Eu cred că aceasta e în mâinile fiecărui director de instituţie medicală. Fiecare administrator al instituţiei medicale va trebui să stabilească dacă are nevoie sau nu – dacă e gata să preia riscul să meargă fără asigurare, să apară în presă, să fie hărţuit, sau vrea să aibă o activitate medicală care să nu fie perturbată de asemenea cazuri. Fiindcă aceste cazuri sunt dureroase pentru ambele părţi.”
Europa Liberă: Ce riscuri sunt incluse în asigurare şi care – nu? Ce nu poate fi totuşi inclus în asigurare?
Alexandru Zgardan: „Evident că sunt asigurate consecinţele directe ale unei erori. Deci, în momentul în care avem de a face cu operaţii, chirurgie, foarte des avem cazuri când chirurgul mai uită ceva în corp, operaţia nu este făcută corect şi apar după aia consecinţe. Este acoperit, dar suplimentar, dauna morală. Vă daţi seamă că ea este foarte relativă şi noi am plasat-o ca risc suplimentar, care nu este inclus în pachetul de bază, ceea ce este natural. Dar, de obicei, este vorba de prejudiciu direct cauzat. Sunt unele prejudicii - ca de exemplu defectele unei operaţii plastice - noi nu le acoperim, pentru că e vorba de efecte estetice, să spunem aşa.”
Europa Liberă: Există pacienţi şi pacienţi. Unii mai hipocondrici ar putea hărţui, de exemplu, doctorul sau farmacistul pentru faptul că l-ar fi lecuit prost. Asemenea situaţii cum s-ar putea rezolva?
Alexandru Zgardan: „De aceea şi există comisia de medici. Dacă această comisie, împreună cu compania de asigurări şi pacientul, nu ajunge la un numitor comun, atunci se merge în instanţă evident. Atunci rămâne la discreţia judecătorului de a stabili dacă a fost eroarea, care este prejudiciul cauzat de eroare… ”
