Linkuri accesibilitate


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Reuniunea OSCE de la Kiev marcată de protestele pro-europene. Miniştrii de externe din ţările OSCE şi-au reafirmat sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova. Administraţia din Tiraspol lasă fără comentarii evenimentele din Ucraina, dar ce cred despre ele locuitorii regiunii?

***

Europa Liberă: Ucraina a găzduit reuniunea miniştrilor de externe din ţările Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa a cărei preşedinţie o deţine, prin rotaţie, până la sfîrşitul anului. Moldova a fost reprezentă la această reuniune de şefa diplomaţiei Chisinaului, doamna Natalia Gherman, pe care colega mea Valentina Ursu a rugat-o să facă un bilanţ.

Natalia Gherman

Natalia Gherman

Natalia Gherman: „Reuniunea a fost rezultativă, sub aspectul adoptării mai multor documente ministeriale. Şi documentele au fost adoptate, din cele 3 dimensiuni de activitate a OSCE-ului. Însă, pentru Republica Moldova, contează foarte mult declaraţia cu privire la procesul de soluţionare a conflictului transnistrean care a fost adoptată în unanimitate de toate statele participante ale OSCE-ului. Documentul a reafirmat determinarea fermă a statelor participante ale OSCE de a identifica o soluţie cuprinzătoare, echitabilă şi viabilă a conflictului, bazată pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi elaborarea unui statut special al regiunii transnistrene, ce va garanta drepturile populaţiei din regiune.

De asemenea, documentul foarte clar a specificat că negocierile trebuie avansate pe cele trei coşuri tematice incluse în agenda formatului „5+2” şi declaraţia îndeamnă părţile în procesul de negocieri de a intensifica eforturile privind promovarea măsurilor de consolidare a încrederii şi securităţii, şi de a se abţine de la acţiuni unilaterale, care ar putea submina securitatea în regiune.

De asemenea, este specificată şi încurajată activitatea, îndreptată spre eliminarea obstacolelor în calea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor şi serviciilor. Şi mediatorii, şi observatorii, în procesul de negocieri, sunt chemaţi să intensifice eforturile, ca să utilizeze tot potenţialul de care dispun, pentru a înregistra progrese, în atingerea unei soluţii cuprinzătoare a conflictului transnistrean. Deci un element nou care a apărut, pentru prima dată, în textul declaraţiei, pe lângă faptul că se menţionează toate realizările sectoriale, obţinute, în anul curent, părţile au fost încurajate să valorifice oportunităţile noi care se deschid în domeniul comerţului şi în domeniul investiţiilor. Deci, în declaraţia finală, pe care am prezentat-o la Reuniunea Consiliului Ministerial, am specificat că pentru noi aceasta ar însemna şi o referinţă la oportunităţile pe care le va aduce implementarea prevederilor Zonei de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Deci, se face referinţă la aranjamentele noi în domeniul economico-comercial, care sunt salutate de statele-membre.”

Europa Liberă: De ce aţi insistat să arătaţi că populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului trebuie să beneficieze în mod egal de avantajele reformelor şi modernizării, promovate în cadrul agendei europene a Republicii Moldova?

Natalia Gherman:
„Doar integrarea europeană şi reformele, în conformitate cu standardele şi normele europene, pot aduce acele beneficii şi pot îmbunătăţi viaţa cetăţenilor din întreaga Republica Moldova. Şi, evident, am evidenţiat acest element. Nouă ni se pare important precum că modelul european este unicul model viabil şi eficient pentru modernizarea şi dezvoltarea de mai departe a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Doamnă Gherman, cu atâtea ocazii, reiteraţi nevoia finalizării procesului de retragere a forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. În conformitate cu angajamentele asumate, inclusiv la summit-ul OSCE de la Istanbul, doar rămâne la nivel de constatare acest lucru?

Natalia Gherman:
„În textul declaraţiei cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean, nu s-a regăsit această reflectare, din păcate. Deoarece nu există consens, după cum cunoaşteţi, din partea statelor membre în privinţa necesităţii reflectării acestui obiectiv. Însă, în declaraţia finală, pe care am făcut-o cu titlu naţional, am specificat regretul nostru, în legătură cu faptul că nu s-a reuşit reflectarea acestui obiectiv şi am reiterat că el rămâne în continuare relevant şi în conformitate cu angajamentele asumate de către Federaţia Rusă, în context internaţional.”

Europa Liberă: Aţi chemat şi autorităţile de la Tiraspol să se abţină de la anumite acţiuni ce ar putea să înrăutăţească situaţia din zona de securitate. Credeţi că cerinţa dumneavoastră va fi auzită de către cei de la Tiraspol?

Natalia Gherman:
„Această prevedere se conţine în textul deciziei. A fost aprobată prin consens de către toate statele-membre ale OSCE. Formularea este una destul de clară. Deci abţinerea de la acţiuni unilaterale, care ar putea submina securitatea în regiune. În declaraţia finală, am specificat şi ultimele evenimente regretabile, care au avut loc, chiar pe parcursul desfăşurării Consiliului ministerial OSCE şi am făcut referinţă particulară la situaţia şcolilor cu predare în grafie latină din regiunea de est a ţării.”

Europa Liberă: Aţi invitat partenerii să contribuie şi ei la depăşirea problemelor care apar, pe calea dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol. Reacţia care a fost?

Natalia Gherman:
„Bineînţeles, atât Uniunea Europeană, cât şi Statele Unite ale Americii au făcut, de asemenea, declaraţii finale, la încheierea Consiliului Ministerial, unde au reflectat, într-o manieră pozitivă, faptul adoptării unei decizii vizând soluţionarea conflictului transnistrean şi elementelor reflectate în textul acestei decizii, totodată, şi-au exprimat regretul, în legătură cu faptul că anumite prevederi, foarte importante, la care m-am referit şi eu anterior, nu şi-au găsit reflectare.”

Europa Liberă: Doamnă ministru, la această Reuniune discuţiile s-au concentrat, de data aceasta, şi asupra situaţiei din ţara-gazdă, unde oamenii continuă să demonstreze împotriva întoarcerii ţării în sfera de influenţă a Federaţiei Ruse. Cum arată Kievul, în vâltoarea acestor proteste pro-UE?

Natalia Gherman:
„Protestele continuă. În centrul oraşului, mai mulţi miniştri de externe, mai ales din statele membre ale Uniunii Europene, au făcut referinţă la evoluţiile din Ucraina, în contextul discursurilor naţionale. Şi, la finalizarea lucrărilor reuniunii, partenerii principali au concluzionat, practic în unanimitate, că manifestaţiile şi demonstraţiile cetăţenilor ucraineni ar trebui să se desfăşoare într-o manieră paşnică şi, respectiv, reacţia autorităţilor ar trebuie să fie, de asemenea, manifestată într-un mod paşnic şi conciliator. Însă, demonstraţiile continuă. Noi sperăm foarte mult că această situaţie va face subiectul unui proces de negocieri între autorităţile ucrainene şi opoziţie. Şi sperăm că procesul va decurge doar în contextul negocierilor.”

Europa Liberă: ministrul moldovean de externe, Natalia Gherman, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Administraţia de la Tiraspol nu a comentat deocamdată evoluţiile din Ucraina, provocate de refuzul Kievului de a semna la summitul parteneriatului estic de la Vilnius acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Până acum însă Tiraspolul a criticat extrem de dur planurile Moldovei şi Ucrainei de a se integra politic şi economic în spaţiul comunitar. Radu Benea i-a cerut o explicaţie politologului din Tiraspol, stabilit la Chişinău, Ernest Vardanean:

Europa Liberă: Ernest, unii reprezentanţi ai administraţiei din Tiraspol declarau, încă înainte de summitul de la Vilnius, că intrarea, concomitentă, a Moldovei şi Ucrainei în Zona de comerţ liber cu Uniunea Europeană ar fi însemnat, citez, „sfârşitul Transnistriei”. Să fie această perspectivă atât de dramatică pentru nerecunoscuta administraţie din Tiraspol?

Ernest Vardanean

Ernest Vardanean

Ernest Vardanean: Aş spune că asemenea declaraţii sunt niţel exagerate, în ele predomină emoţiile, dar nu le lipseşte şi o bază raţională. Pentru că regimul preferinţelor comerciale pe care Uniunea Europeană l-a oferit regiunii transnistrene se va sfârşi pe 1 ianuarie 2016. După care, Transnistria va intra din nou în malaxorul incertitudinii - şi în privinţa controlului vamal, şi în privinţa regimului de frontieră, etc. Dacă Moldova şi Ucraina ar fi intrat împreună în Zona de comerţ liber cu Uniunea Europeană, soarta întreprinderilor transnistrene ar fi devenit incertă. Probabil că ar fi fost nevoite să se înregistreze din nou la organele competente din Republica Moldova. Dar nu este limpede, în acest caz, dacă Federaţia Rusă le va permite acest lucru. Ipotetic, dacă Moscova nu se va împotrivi, atunci eu cred că Transnistria se va integra foarte repede, împreună cu Moldova şi Ucraina, în spaţiul liberalizat al comerţului cu Uniunea Europeană. Ar fi rezistat oare concurenţei întreprinderile transnistrene? Probabil că da, eu nu pot să afirm categoric. Dar sunt de acord că, în acest caz, Transnistriei, ca formaţiune pro-rusească şi în calitate de avanpost al aspiraţiilor euro-asiatice, într-adevăr, i-ar fi venit sfârşitul. Nu însă şi Transnistriei ca factor economic. Posibil, întreprinderile regiunii, multe din ele destul de mari şi importante, ar fi primit un nou impuls de dezvoltare. Dar întrucât factorul transnistrean este întâi de toate de natură politică, şi nu de natură economică, atunci sigur că raţiunile politice ar fi prevalat.

Europa Liberă: Reprezentanţii administraţiei transnistrene nu au comentat deocamdată rezultatele reuniunii de la Vilnius a Parteneriatului Estic, unde Moldova şi Georgia au parafat acordul de asociere cu Uniunea Europeană, şi nu au comentat nici refuzul Ucrainei de a semna documentul, deşi s-a simţit totuşi că au răsuflat uşurat. Nu au comentat nici amplele proteste pe care refuzul autorităţilor de la Kiev le-a generat în ţară. Cum se explică acest lucru?

Ernest Vardanean: Întrevăd aici cel puţin doi factori. Într-adevăr, Transnistria a răsuflat uşurată. Pentru că, după cum am zis, în cazul semnării acordului între Ucraina şi Uniunea Europeană, Transnistria s-ar fi pomenit într-o situaţie destul de dificilă. E o alinare pentru Transnistria, dar nu deplină, pentru Moldova, totuşi, a parafat documentul. În plus, secretarul de stat american John Kerry a vizitat Chişinăul, dar a ignorat în mod demonstrativ Kievul, ceea ce este un semnal foarte clar că lupta pentru Ucraina încă nu s-a încheiat. Al doilea aspect este că Transnistria nu poate să lanseze declaraţii nici în sprijinul, nici împotriva preşedintelui Ianukovici. Transnistria depinde într-o foarte mare măsură de Ucraina şi de atitudinea tolerantă pe care conducerea ucraineană o are faţă de acest factor iritant în regiune. În acelaşi timp, Transnistria nu poate să spună că se bucură de suspendarea semnării acordului pentru că, în cazul în care guvernul de la Kiev îşi dă demisia, la putere va veni opoziţia care o să-i aducă aminte de acest lucru. Dacă va spune că sprijină voinţa poporului ucrainean şi guvernul rămâne la putere – tot nu e bine. Aşa că e cel mai înţelept ca Tiraspolul să păstreze tăcere.

Europa Liberă: opinia politologului Ernest Vardanean.
***

Am încercat să aflăm şi opinia locuitorilor de rând din regiunea transnistreană faţă de amplele proteste proeuropene din Ucraina.

Ну, я не знаю, возможно, я немножко патриот, но мне кажется, что Украине нужно оставаться со славянскими странами и быть вместе с Россией.

Это будет большая ошибка со стороны Украины – вступить в ЕС. Известно, что Молдова парафировала соглашение, они, так сказать, еще свое получат. К примеру, можно взять такие страны, как Греция, которая сейчас на грани дефолта находится. Так что, я считаю, что они влезут в огромные долги. В общем, все будет плохо на Украине, если они вступят в ЕС. Я думаю, нужно с Россией заводить отношения хорошие, укреплять отношения. Вот эти все политические акции, которые проводятся сейчас на майдане, люди выходят с плакатами, пытаются что-то доказать, что нужно вступить в Евросоюз, хотя сами не понимают этого. Просто им заплатили.

Мое мнение, что никакого будущего не будет. Ну, потому что сейчас такое время, что эти все президенты, эти депутаты – они все ради денег делают. Да, может быть, и есть добросовестные, а так… не замечаю…

Я сам являюсь гражданином Украины, мне обидно, что там происходит на самом деле. И то, что оппозиция сует свой нос туда, куда не надо – меня вот это вот больше всего… Я в принципе поддерживаю нынешнего президента.

Что-то на уровне подсознания подсказывает, что он один из самых адекватных людей сейчас, на самом деле, который находится в правительстве Украины.

Да хотелось бы, конечно, чтобы к Москве повернулись лицом, а обратно задом…

Все-таки, в Евросоюзе ничего хорошего не будет. Той же Польше в свое время предложили 16… нет, по-моему, 36 миллиардов евро, и она перешла в Евросоюз. А Украине, где намного больше территория и намного больше народу, и всего лишь миллиард евро – ну, действительно, как бы… Недостойно уважения как бы. Недостойно общения. Просто стоит объединиться с альянсом Россия-Казахстан-Белоруссия. То есть, вот я, допустим, на Украине правительство вообще не уважаю. Мне больше нравится, ну, по сравнению брать с той же Белоруссией. Там батька как сказал, так и будет, так и сделают. Вот если бы его на какое-то время в Украину отправить, ну, хотя бы какой-то годик для начала, он бы навел порядок и была бы очень достойная страна.

В принципе, каждый народ имеет право на выражение своих эмоций. Ну, естественно, по большому счету произошел некоторый, скажем так, откат от договоренностей, это возмутило некоторую часть населения. Это очень понятно. Нужно понять украинский народ.

Чтоб интегрироваться в Европу, нужно готовиться к этому. Потому что так просто нельзя входить…

Ментально Украина разделена на две части. Одна восточная, другая западная. Западная, естественно, смотрит на Запад, восточная ориентирована на восток. Ну, расколота Украина по большому счету. Здесь нельзя говорить о том, что они едины. А так, чтобы сказать, когда они будут вместе… Ну, для этого должен быть какой-то внешний фактор. А фактором может послужить, действительно, какая-то интеграция – либо Евросоюз, либо Евразийский союз. Трудно объяснить сейчас, что будет дальше. Векторы равнонаправленные, абсолютно. Понятно, что элиты, в основном, они, конечно, работают с Западом. Это однозначно. Немногие работают на восточном направлении. Поэтому, я думаю, что, конечно, Европейский Союз, скорее всего.

Europa Liberă: Opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG