Linkuri accesibilitate


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Uniunea Europeană nu vede o Moldovă fără regiunea transnistreană, spune europarlamentarul Graham Watson. Şcolile cu predare în grafie latină din stânga Nistrului se plâng de noi presiuni ale administraţiei din Tiraspol. Şi… ce cred locuitorii regiunii despre iniţiativa lui Evgheni Şevciuk de a introduce în Transnistria acţiunea directă a legislaţiei şi Constituţiei Federaţiei Ruse.

***

Europa Liberă: Administraţia din Tiraspol şi-a făcut o prioritate în ultimii ani din ceea ce numeşte armonizarea legislaţiei locale cu cea a Federaţiei Ruse. Recent însă liderul administraţiei Evgheni Şevciuk a spus că o simplă armonizare nu este îndeajuns şi că s-ar impune chiar o unificare cu legislaţia rusă. Pentru aceasta, Şevciuk a propus Sovietului suprem să modifice aşa numita constituţie a regiunii, specificând modul în care vor fi aplicate legile ruseşti în Transnistria, dar de o aşa manieră încât legile Federaţiei Ruse, inclusiv prevederile Constituţiei, să aibă întâietate. Ar trebui Transnistria sau nu să adopte legile şi Constituţia Federaţiei Ruse şi, mai ales, ce va schimba o asemenea măsură? I-am întrebat pe mai mulţi locuitori din Tiraspol şi Bender.

Не надо. Здесь маленький город и здесь не нужны такие законы, как там.

Конечно, не должно быть. Это же является основой, Конституция – это закон. Как же может быть два? Кому подчиняться?

Мне кажется, не нужна российская конституция. Мне нравится наша конституция, приднестровская.

Российская конституция будет служить гарантом того, что здесь меньше будет твориться противозаконных действий. Ну а российская конституция – чем же она плоха? Сам Путин чем плох?

Я считаю, что нужно. Все, что связано с Россией, полезно для нас.

Душа лежит к России, и хочется быть ближе к ней.

Наша конституция устраивает нас, и России нечего вмешиваться. Я думаю, нашей конституции пока хватает для нашего населения.

Нам сначала с нашей конституцией справиться, а потом уже принимать сторонние. Потому что люди ничего не соблюдают, скажем так. И правительство так же.

Europa Liberă: Opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

***

Europa Liberă: Pe fondul marilor proteste din Ucraina împotriva amânării semnării Acordului de Asociere la UE, europarlamentarul Graham Watson, lider al Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, i-a acordat corespondentei noastre la Strasbourg, Iolanda Bădiliță, un interviu pe tema relațiilor UE cu țările Parteneriatului Estic și cu Federația Rusă.

Europa Liberă: Domnule Watson, ce învățăminte trebuie să tragă Moldova de pe urma summitului Parteneriatului Estic, găzduit la sfarsitul lunii trecute de capitala lituaniana, Vilnius?

Graham Watson

Graham Watson

Graham Watson: „Cred ca multi privesc summitul de la Vilnius ca pe un esec. Nu este cazul meu. Simplul fapt ca Moldova si Georgia au parafat Acordurile de Asociere cu UE este esential si a miscat lucrurile inainte.

Trebuie sa ne amintim ca intregul proces de eliberare a Europei, de largire a spatiului de libertati democratice europene a fost un drum anevoios care a durat mult, aproape 40 de ani. Ne-a trebuit mult sa extragem Grecia, Spania si Portugalia din dictaturile fasciste. Ne-a trebuit mult ca, prin intermediul Conferintei pentru Cooperare si Securitate in Europa (OSCE), sa daramam guvernele din tarile Pactului de la Varsovia.

Ne trebuie mult timp pentru a impinge, iata, „Cortina de fier” mai departe, catre Est. Si, desigur, poate ca ar fi fost mai bine sa nu facem asta, poate ca mai degraba ne-am fi dorit ca Rusia sa isi recunoasca locul intr-o Europa democratica si sa isi doreasca sa aiba relatii bune cu UE. Gradual, Moldova si Georgia se indreapta catre Europa. Cred ca si Ucraina le va urma. Si acesta este motivul pentru care sute de mii de oameni se afla pe strazi, in Ucraina, acum.”

Europa Liberă: Saptamana aceasta, Parlamentul European a dat unda verde vinurilor moldovenesti pe piata europeana - o consecinta imediata a parafarii Acordului de liber schimb si comert aprofundat dintre UE si R. Moldova. Ce alte avantaje vor avea comerciantii moldoveni dupa intrarea in vigoare a intregului acord, in 2015?

Graham Watson: „Ce a facut Parlamentul acum a fost sa devanseze cu un an intrarea in vigoarea a acordului, doar pentru comertul cu vinuri. Cred ca producatorii de vinuri s-au organizat deja in asa fel incat sa poata profita de aceasta deschidere a pietelor, dar, desigur, din 2015 se vor deschide pietele in multe alte sectoare. E vorba de produsele agricole, care sunt competitive cu standardele europene, dar si de micile firme de inginerie care vor beneficia de inlesniri.”

Europa Liberă: Ce impact are asupra Moldovei si asupra conflictului transnistrean faptul ca Ucraina nu a semnat Acordul de Asociere cu UE?

Graham Watson: „Nu as vrea sa judec daca dl Ianukovici a actionat cu buna credinta sau nu. Trebuie sa recunoastem ca in politica exista multe presiuni asupra multor lideri. La situatia creata in Ucraina, raspunsul nostru va fi ca UE va fi si mai determinata ca relatia cu Moldova sa mearga foarte bine, pentru a le putea spune apoi ucrainenilor: „Daca semnati si puneti in practica ce am convenit, adica reformarea societatii, iata ce puteti obtine!”. Sunt convins ca putem oferi populatiei moldovene un viitor mult mai bun decat ar putea obtine in urma oricarui acord de cooperare cu Federatia Rusa.”

Europa Liberă: Ce le spuneti celor care sunt convinsi ca fara o Ucraina de partea UE, regiunea transnistreana nu va reveni sub controlul Republicii Moldova.

Graham Watson: „Recunosc ca exista un mare semn de intrebare cu privire la regiunea Transnistria. Imi dau seama ca este extrem de dificil pentru guvernul moldovean. Chisinaul trebuie sa actioneze intr-o maniera predictibila, dar ferma, pentru a le spune oamenilor din regiunea transnistreana: „Veniti cu noi! Veniti cu noi pentru ca aici sunt reprezentate cel mai bine interesele voastre!”. Si doar populatia din Transnistria este cea care va spune liderilor: „Aceasta este directia in care dorim sa mergem!”. Ce inseamna pentru Moldova?

Ei bine, eu nu vad Moldova fara regiunea transnistreana, nu vreau sa ma intorc la viata de dinaintea pactului Molotov-Ribbentrop, noi nu dorim sa rescriem 60 sau 70 de ani de istorie. Noi luam granitele asa cum le-am gasit. Si de aceea chestiunea vizelor pentru cei care detin pasapoarte moldovenesti, a fost atat de importanta.”

Europa Liberă: Ne putem astepta acum, ca Moldova este deja „cu un picior” in UE, ca Rusia sa revina cu acele presiuni exercitate inainte de Vilnius? Vicepremierul Rogozin ameninta la un moment dat cu intreruperea gazelor, iar chestiunea vinurilor este deja un fapt, nu doar o amenintare.

Graham Watson: „Este posibil ca Moldova sa mai treaca prin asa ceva. Presiunile din partea Rusiei se pot manifesta fie prin separatismul Gagauziei, fie prin problemele cu dl Sevciuk in regiunea Transnistria, dar sunt sigur ca dl Putin va continua jocul „de-a soarecele cu pisica” cu UE. Ce este important, dupa mine, este ca UE sa reuseasca sa le arate moldovenilor ce viitor pot avea daca urmeaza calea europeana.”

Europa Liberă: Acest Parteneriat strategic, pe care UE il are cu Rusia, ajuta Uniunea in relatia sa cu partenerii estici?

Graham Watson: „Ajuta intr-un sens: ca exista intalniri regulate intre liderii europeni si cei rusi. Astfel nu doar ca putem sa ridicam chestiunile care ne intereseaza, dar avem si ocazia sa intelegem felul in care gandesc partenerii rusi. Insa principala slabiciune a Parteneriatului Strategic cu Rusia este faptul ca nu exista o politica comuna a UE cu privire la Rusia. Cand e vorba de energie, diferite state membre se descurca cum pot, in functie de interesul national. Chiar si in materie de comert fiecare stat membru face cum crede de cuviinta, astfel incat interesul national sa fie cel in profit. UE va avea succes doar daca va avea politici unitare, o viziune unitara. Asta trebuie sa facem si cu Rusia, si putem avea aceasta posibilitate la o reuniune a unui Consiliu european, cand sefi de stat si de guvern se vor reuni pentru a discuta chestiuni de securitate si aparare. Iar chestiunea numarul unu trebuie sa fie: cum abordam relatia cu Rusia.”

Europa Liberă: In privinta Ucrainei, ce credeti ca se va intampla in cele din urma cu „Euromaidanul”?

Graham Watson: „Cred ca protestatarii sunt acum atat de puternici incat vor da jos guvernul daca acesta nu va reconsidera decizia de a semna tratatul de asociere cu UE. În Parlament a fost o decizie foarte clara, pro-europeana, iar presedintele a decis sa igonore acest vot. Cred ca poporul o sa il oblige pe presedinte sa se tina de aceasta promisiune.”

Europa Liberă: Europarlamentarul britanic Graham Watson, într-un interviu cu Iolanda Bădiliţă.

***

Europa Liberă: Autorităţile transnistrene au început din nou să şicaneze şcolile cu predare în grafie latină din stânga Nistrului. Pe 9 decembrie, au efectuat o descindere la Liceul Lucian Blaga din Tiraspol, cerând să vadă acte la care, în mod normal, nu pot avea acces. După care a urmat liceul Evrika din Râbniţa, supus şi el unor abuzuri administrative. Ce şanse au aceste şcoli? L-a întrebat Vasile Botnaru pe Alexandru Postică, director de program la PromoLex, ONG-ul specializat în apărarea drepturilor omului în Transnistria:

Europa Liberă: Tiraspolul, desigur că nu renunţă la ideea veche de a deţine controlul asupra acestor instituţii, pe care le tratează ca pe mici Kaliningrad-uri pe teritoriul lor „suveran”. Chişinăul nu se poate opune, de fapt, acestei încercuiri. Acuma spuneţi-mi, vă rog, situaţia juridică, la zi, a acestor instituţii, din perspectiva legislaţiei, perfect constituţionale a Republicii Moldova, dar şi din perspectiva pretinsei legislaţii a autoproclamatei „republici nistrene”. Ce situaţie au acuma aceste instituţii de învăţământ?

Alexandru Postică

Alexandru Postică

Alexandru Postică: „Eu aş prefera să discutăm care e situaţia şcolilor, din perspectiva legislaţiei Republicii Moldova, atâta timp cât aşa-numita legislaţie a regiunii, în principiu, nu poate fi luată ca bază reglementării activităţii didactice şi de învăţământ.”

Europa Liberă: Dar efectiv ei sunt nevoiţi să se conformeze unor rigori impuse de Tiraspol. Iată acuma, mai nou, li se cer rapoarte fiscale.

Alexandru Postică: „Bine, dar să luăm ca bază lucruri deja constate, inclusiv de către organisme internaţionale, cum ar fi Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a stabilit că asemenea măsuri nu sunt altceva decât presiuni şi intimidări asupra persoanelor care doresc să înveţe în limba maternă, cei care vor să respecte buchea legii, aşa cum spuneţi dumneavoastră, şi anume legislaţia Republicii Moldova. Deja avem o hotărâre, în acest sens, este vorba despre hotărârea Catan şi alţii, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că regimul de la Tiraspol a întreprins mai multe acţiuni prin care a dus la încălcarea dreptului la educaţie, inclusiv prin impunerea unor obligaţii care nu sunt prevăzute de legislaţia naţională.”

Europa Liberă: Când spune Curtea „regimul de la Tiraspol”, zice şi „alias Federaţia Rusă”?

Alexandru Postică: „Deci responsabilă, în cazul dat, a fost recunoscută, într-adevăr Federaţia Rusă. Şi s-a constatat că anume Federaţia Rusă este păpuşarul acestui regim.”

Europa Liberă: Şi atunci Chişinăul face apel la Federaţia Rusă ca Tiraspolul să lase în pace aceste şcoli?

Alexandru Postică: „Din câte vedem, din informaţia sumară prezentată pe site-uri, chiar şi pe cel al Biroului de pentru Reintegrare, se vede că s-au făcut anumite declaraţii, dar nu vedem dacă s-a făcut ceva mai mult decât declaraţii şi nu se duc anumite discuţii cu părţile implicate în soluţionarea diferendului transnistrean. Dar aş atrage atenţia asupra faptului că, aproape o săptămână în urmă, Comitetul de Miniştri a examinat chestiunea cu privire la neexecutarea hotărârii Catan şi alţii. Avem mai mult de un an de zile de când nu se execută această hotărâre de către Federaţia Rusă, care era obligată să prezinte un plan de acţiuni cum vede ea executarea acestei hotărâri. Avem două părţi ale hotărârii, achitarea sumei de bani şi întreprinderea acţiunilor cu caracter individual şi general. Deci nici sumele de bani nu au fost achitate, dar nici...”

Europa Liberă: Sume de bani pentru prejudiciu?

Alexandru Postică: „Prejudiciile morale, care au fost cauzate elevilor şi părinţilor acestor instituţii de învăţământ. Şi doar la o săptămână, se începe un atac asupra şcolilor...”

Europa Liberă: ...de fapt, alt prejudiciu se cauzează.

Alexandru Postică: „Da, de fapt, avem parte de alte surprize, să spunem aşa. Şi se pare că Federaţia Rusă, în loc să ia act de această declaraţie a Comitetului de Miniştri, presupun eu că permite regimului să facă ceea ce face.”

Europa Liberă: Să amintim ascultătorilor, este vorba de o descindere a organelor de forţă care au pretextat un demers al unei oarecare învăţătoare care se plânge că nu i se plăteşte munca efectuată etc. Deci, în fond, se deschide un alt dosar.

Alexandru Postică: „Da, dar vreau să aduc la cunoştinţă evoluţiile noi. Această descindere a avut loc în data de 5 decembrie, iar în data de 9 decembrie, avem alte presiuni, alte ameninţări.”

Europa Liberă: Şi nu doar la Tiraspol.

Alexandru Postică: „Şi nu doar la Tiraspol. Este vorba despre ameninţarea cu aplicarea sancţiunilor administrative, a aşa-numitului cod de contravenţii administrative a regiunii care prevede sancţiuni de până la echivalentul lei moldoveneşti de 2600 de lei, pentru nefurnizarea datelor cu privire la achitarea salariilor. Vreau să aduc la cunoştinţă că este interzis administraţiei liceului de la Tiraspol să prezinte asemenea informaţii, deoarece este vorba despre date cu caracter confidenţial. Deci practic ce vrea Tiraspolul? Vrea să deţină la mână tot pachetul de acte ale liceului, inclusiv cine sunt angajaţii, ce salariu au, cum se achită. Deci, aceasta deja este încălcarea legislaţiei Republicii Moldova. Şi dacă domnul Iovcev va furniza aceste informaţii, el va fi pasibil de pedeapsă, de ce nu, şi penală, conform Codului penal al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Tiraspolul este un solicitant nelegitim?

Alexandru Postică: „Evident. Evident că nu are dreptul să facă acest lucru, deoarece poate fi privit doar ca un grup de persoane. Aşa cum eu nu aş putea cere administraţiei liceului să-mi furnizeze lista persoanelor care sunt angajate, numele lor, ce salarii au, aşa şi alte grupuri de persoane sau individuale nu pot cere aceasta.”

Europa Liberă: Administraţia de la Tiraspol, înţeleg că, nu numai că nu se conformează deciziei pe care o invocaţi dumneavoastră – hotărârii Consiliului de Miniştri – dar încearcă să intre pe alte uşi, din dos, ca să obţină, de fapt, ceea ce vrea – controlul asupra administraţiei. Ce şanse are, în condiţiile de astăzi?

Alexandru Postică: „Şansele sunt foarte mari, în cazul în care autorităţile, societatea noastră va tăcea în continuare şi nu se va solidariza cu aceste administraţii, şi nu vom riposta, în mod legal, nu am în vedere forţa fizică, dar este vorba despre negocieri de explicare şi, mai mult ca atât, este vorba de constatări ale organizaţiilor internaţionale.”

Europa Liberă: Noi avem deja o lungă experienţă, cam de prin 2008, când s-a acutizat sau 2004 chiar, de încercări de a proteja aceste instituţii. Care credeţi că sunt formele cele mai eficiente: societatea sau autorităţile oficiale de la Chişinău?

Alexandru Postică: „În fine, vedem că societatea e prea puţin implicată în susţinerea acestor licee, practic, majoritatea populaţiei nu cunoaşte, în general, că ar exista aceste instituţii. Sunt doar nişte declaraţii din partea Biroului de Reintegrare. Dar eu aş vedea aicea cea mai gravă problemă pentru aceste licee: susţinerea societăţii. Societatea civilă urmează să susţină aceste instituţii. Evident, fiecare asociaţie poate contribui într-un mod sau altul. Noi suntem o asociaţie de jurişti, încercăm să-i protejăm din punct de vedere legal. Să nu uităm că este vorba despre copii care învaţă, sunt supuşi presiunilor, sunt traumaţi aceşti copii. Din punct de vedere a sindicatelor, iarăşi este vorba despre persoane care prestează anumite servicii şi urmează să li se acorde o protecţie mai mare şi securitate mai mare.”

Europa Liberă: Dacă ne uităm în urmă, totuşi Tiraspolul a obţinut, în mare parte, ce şi-a propus: le-a creat condiţii insuportabile... Şi, într-un timp, chiar se vedea statistica elevilor care se înscriu, în scădere. Care este perspectiva, din acest punct de vedere? La un moment dat, directorii sau cadrele didactice ar putea să dea din mâini a lehamite, să spună: „Renunţăm”?

Alexandru Postică: „Cam spre aceasta şi merge. Or, după intervenţia miliţiei transnistrene, mi s-a comunicat, a doua şi a treia zi, practic, un procent foarte mare al elevilor nu s-au prezentat la lecţii. De ce? Fiindcă se face o propagandă că liceele respective vor fi închise şi fiecare părinte se gândeşte ce să facă: să lase copilul la o instituţie care mâine-poimâine poate să se închidă...?”

Europa Liberă: În situaţie şubredă....

Alexandru Postică: „Exact. Deci, este vorba de propaganda pe care o duce regimul secesionist faţă de administraţia acestor licee. A existat situaţia din Tiraspol. Vedem că la Râbniţa se repetă practic acelaşi scenariu. Administraţia a primit o înştiinţare din partea aşa-numitei procuraturi, prin care a fost obligată să prezinte iarăşi tot setul de acte ce ţine de dările de seamă contabile, date statistice, iarăşi date cu caracter personal ale tuturor angajaţilor. Deci, se face cu un scop anumit. Vedem că s-a început cu Tiraspolul, Râbniţa, probabil, urmează şi celelalte licee. De aceea, nu cred că este cazul ca administraţiile respective să le furnizeze aceste date. Nu se ştie unde şi cum vor fi folosite aceste date.”

Europa Liberă: Unii comentatori presupun că acesta este unul din răspunsurile Moscovei la Vilnius. Acum unde se află subiectul şcolilor cu predare în limba română din Transnistria, pe agenda negocierilor privind reglementarea transnistreană?

Alexandru Postică: „Oficial ele se află pe ordinea de zi, din câte vedem din declaraţii. Dar, în realitate, vedem că sau negocierile nu dau rezultatele dorite de către Chişinău, sau nu sunt suficient de motivate aceste declaraţii, aceste poziţii. Eu cred că, dacă, de fiecare dată, negociatorilor din partea Federaţiei Ruse, celor din Tiraspol, li se va aduce la cunoştinţă că aceasta este o încălcare a normelor constituţionale, cât şi a celor internaţionale, cred că vor avea altă atitudine şi mâine-poimâine, de ce nu, dacă vor continua în acelaşi stil, vor fi alte şi alte dosare, inclusiv la Curtea Europeană. Dar să sperăm că nu va fi acest lucru şi copiii vor fi lăsaţi să înveţe liber, la aceste instituţii de învăţământ.”

Europa Liberă: Avocatul Alexandru Postică, de la Asociaţia Promo Lex, în dialog cu Vasile Botnaru.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG