Linkuri accesibilitate

„Suntem convinşi că schimbarea va veni în timpul apropiat...”


Cu microfonul EL în Moldova profundă...

Cu microfonul EL în Moldova profundă...

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă, Valentina Ursu și interlocutorii ei, primarii de la Șișcani, Crihana Veche și Ciorești.



Ancorarea în spaţiul european este singura şansă de modernizare a Moldovei. Reforma administraţiei publice este o parte indispensabilă a acestei modernizări. Declaraţia a fost făcută, în această săptămână, de premierul Iurie Leancă la conferinţa „Reforma administraţiei publice centrale. Realizări şi perspective.” Despre modernizarea statului care începe de la modernizarea satului vorbim la acest sfârşit de săptămână.

Mai multe proiecte câştigate în mediul rural au primit fonduri pentru îmbunătăţirea reţelelor de drumuri, dotarea şcolilor, reabilitarea şi echiparea căminelor culturale, construcţia grădiniţelor, înfiinţarea centrelor sociale de îngrijire a bătrânilor, restaurarea monumentelor istorice.

Începutul modernizării la Şişcani, o localitate aflată la 90 kilometri de Chişinău, face practic, mai mult sau mai puţin, simbolică trecerea de la mediul rural moldovenesc la cel european, obişnuitul veceu din curtea grădiniţei fiind înlocuit cu toalete moderne şi chiar cu duş. Despre modernizarea satului am discutat cu primarul localităţii, Vladimir Bodean.

Vladimir Bodean: „ Europenizarea ar fi o schimbare radicală a privirii oamenilor asupra lucrurilor, fiindcă, ani de zile, lumea a fost Primarul Vladimir Bodean

Primarul Vladimir Bodean

deprinsă să fie omogenă, să fie tratată toată la fel, să fie pasivă, ca problemele lor să fie soluţionate de cineva, de undeva departe. Astăzi, lumea, dacă e implicată într-o acţiune, cât de mică, deja este un cetăţean care ar putea...”

Europa Liberă: Dar există această voinţă a cetăţeanului să se implice în soluţionarea problemelor comunităţii?

Vladimir Bodean: „ Există. Un cetăţean simplu, sistematic vine şi întreabă: „Unde mai pot fi util, cu ce aş putea să vă ajut?’ ”

Europa Liberă: Pe de altă parte, necazurile lui îl fac uneori, mai degrabă, să se gândească strict la problemele personale de familie şi mai puţin la interesul satului, statului?

Vladimir Bodean: „Invers. Eu, de exemplu, văd cetăţeni care sunt O partidă de șah la... grădinița din Șișcani

O partidă de șah la... grădinița din Șișcani

mai sensibili la chestiunile de societate decât personale. Adică personale puţin-puţin rămân pe planul doi, în momentul în care ei văd realizări şi simt că au pus şi ei umărul. ”

Europa Liberă: Elaborând aceste proiecte, în baza cărora câştigaţi şi granturi, fonduri, schimbaţi infrastructura în bine, îmbunătăţiţi viaţa cetăţeanului la ţară, contribuţia cetăţeanului este?

Vladimir Bodean: „Este. Avem contribuţii. Din suta de procente, 10% le lăsăm deoparte, pentru că sunt persoane care sunt cele mai dezavantajate. Încercăm să le ajutăm sau, cel puţin, să fie implicate în proiecte cu o contribuţie mult mai mică decât cea, să zicem, medie....”

Europa Liberă: Ia spuneţi-ne trei probleme pe care le-aţi soluţionat cu susţinerea cetăţeanului.

Vladimir Bodean: „Reparaţia acoperişului gimnaziului, reparaţia capitală a Grădiniţei nr. 2, apeduct, apă şi canalizare în Drojdieni, centrul multifuncţional, adică aş putea numi foarte multe şi mai mici, şi mai puternice. ”

Europa Liberă: Şi atunci de ce această nevoie ca lumea să fie informată ce prezintă UE?

Vladimir Bodean: „Atunci când ai realizat un proiect şi dacă nu ai un panou pe care ar fi scris cine este finanţatorul, care este suma de finanţare, care este cofinanţarea, care este contribuţia, degeaba am construit. ”

Europa Liberă: Numărul euro-optimiştilor prevalează asupra numărului euro-scepticilor aici, la Şişcani?

Vladimir Bodean: „Cred că da. Prevalează. Din motivul că avem şi multe persoane plecate, care informează rudele, noi mai realizăm câte ceva, modest, aşa cum putem realiza. ”

Europa Liberă: Sărăcia totuşi are impact asupra bunei dispoziţii a omului? Insuficienţa locurilor de muncă, salariul e mic, pensia – mică...

Vladimir Bodean: „Locurile de muncă reprezintă o problemă foarte dureroasă, pentru că avem familii tinere care nu au beneficiat de repartizarea pământurilor, în anii 1992, până în 1998, nu au fost împroprietăriţi. Nu au nici de la cine moşteni, au copii la grădiniţă, unde evident părintele trebuie să vină şi el cu o contribuţie şi atunci le vine foarte greu. Încercăm să-i încadrăm în lucrul comunitar, ca să le putem da un salariu cât de cât, 700-900 lei, ca ei să poată plăti o grădiniţă, să poată îmbrăca copiii. ”

Europa Liberă: Aţi mers deseori în călătorii peste hotare. Dacă ar fi să spuneţi o dată când s-ar apropia satul moldovenesc de condiţiile unui sat din occident, câtă apă ar trebui să curgă la moara timpului?

Vladimir Bodean: „În funcţie de statul cu care ne comparăm. Că, dacă ar fi să ne comparăm cu Suedia, suntem la 100 de ani înapoiaţi. Dacă cu
Cu oamenii buni pe care-i avem, o guvernare bună ar putea să-i aducă foarte repede la nivel european...
Polonia, am putea să-i ajungem şi în 10 ani, dacă ar fi foarte bine pusă legea în capul mesei şi respectată. Cred că ţara noastră la nivelul şi suprafaţa care este, cu oamenii buni pe care-i avem, o guvernare bună ar putea să-i aducă foarte repede la nivel european.”

Europa Liberă: Spuneţi trei reforme care dau rezultate azi în Moldova.

Vladimir Bodean: „Mă bucur foarte mult de reforma educaţiei, sunt mai puţin încântat de reforma în medicină, pentru că am şi studii medicale şi mă bucură reforma Ministerului de Interne, în ceea ce priveşte posturile şi activitatea poliţiştilor. Adică aşa cum este şi în România, o casă de locuit unde şeful de post permanent îl poţi găsi, jos birourile, echipă, maşină, deci aceste două reforme sunt superbe şi binevenite. ”

Europa Liberă: Ce aşteptaţi de la 2014, un an electoral?

Vladimir Bodean: „Noi proiecte şi o guvernare pur democrată, pur europeană... ”

***

Primul pas, pe care l-a făcut, atunci când a venit la cârma primăriei din Crihana Veche, Cahul, a fost să treacă la întocmirea unor proiecte pentru atragerea de fonduri europene, necesare modernizării infrastructurii unui sat prăfuit, la propriu şi la figurat. Rodica Cucereanu spune că administraţia locală are tot sprijinul cetăţeanului, pe această cale anevoioasă deocamdată a europenizării.

Rodica Cucereanu: „Oamenii încearcă să-şi schimbe Primărița Rodica Cucereanu

Primărița Rodica Cucereanu

mentalitatea, iar cei care se află la administraţie încearcă să aducă investiţii pentru aceşti oameni minunaţi. Este unde munci, dar se munceşte în echipă.”

Europa Liberă: Pătrunde greu acest suflu al europenizării în comunităţile rurale?

Rodica Cucereanu: „De la caz la caz. Depinde unde este amplasată localitatea. De exemplu, Crihana Veche este favorizată pentru că suntem aproape de Cahul şi oamenii sunt în contact cu informaţia, lucrează la diferite instituţii şi organizaţii şi îmi este mai uşor. În alte sate mai greu pătrunde.”

Europa Liberă: Şi totuşi lumea e împărţită, atunci când este vorba despre ce opţiune trebuie să îmbrăţişeze. Unii sunt pro-Est, alţii sunt pro-Vest.

Rodica Cucereanu: „Aşa a fost de când lumea. Lumea se împarte şi tot aşa se adună. Depinde cum este transmisă informaţia, depinde de administraţia care ştie să ofere o informaţie veridică, ştie să explice
Cetăţeanul conştientizează foarte bine , în momentul când simte rezultatele, simte schimbarea, condiţiile, creşte nivelul de trai, i se oferă mai multe servicii...
cetăţeanului. Pentru că cetăţeanul foarte bine conştientizează, în momentul când simte rezultatele, simte schimbarea, condiţiile, creşte nivelul de trai, i se oferă mai multe servicii.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, la Crihana Veche, cum convingeţi cetăţeanul că e bine ca ţara şi satul să meargă spre UE?

Rodica Cucereanu: „Păi, e o simplă întrebare: ce fonduri vin din Uniunea Europeană şi ce vine din partea cealaltă. Şi atunci el singur îşi răspunde că din partea cealaltă avem drumurile şi mentalitatea veche şi din partea aceastălaltă vin fonduri şi este reabilitare, şi este o nouă energie pozitivă care vine din Europa.”

Europa Liberă: E greu să atragi fonduri europene, în sat, mai ales?

Rodica Cucereanu: „Nu este greu pentru că toţi primarii noştri ştiu să scrie proiecte. Acum, într-adevăr, este o perspectivă deschisă din fondurile Uniunii Europene, să avem foarte multe proiecte, aşa cum sunt în ţările care sunt membre ale Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Aveţi nopţi nedormite, stând asupra acestor proiecte? Concret ce proiecte aţi implementat până acum?

Rodica Cucereanu: „Asigurarea locuitorilor cu apă potabilă din Proiecte în desfășurare

Proiecte în desfășurare

satul Crihana Veche şi comuna Manta din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională. Avem un proiect foarte mare, un proiect intercomunitar, iarăşi, cu comuna Manta, de creare a serviciului public de salubrizare, finanţat din Fondul Ecologic Naţional. Şi sunt alte proiecte, de la Fondul de Investiţii, de la alte fundaţii, că acestea sunt micuţe, comparativ cu ceea ce vor veni din fondurile europene.

Pentru că fondurile europene vor da bani şi vor soluţiona probleme specifice mai multor localităţi. Deci vor fi proiecte regionale. Noi suntem convinşi că schimbarea, în timpul apropiat, va veni. Pur şi simplu, va trebui să ne mobilizăm şi noi eforturile, să ne dezvoltăm şi noi capacităţile de a scrie aceste proiecte, de a atrage aceste investiţii. Pentru că cunoaştem istoria şi experienţa altor state care nu au putut accesa aceste fonduri pentru că s-au mişcat greu. Este nevoie să fim pregătiţi şi să mergem în pas.”

Europa Liberă: Hotarul UE e aici, la Prut. Vă avantajează acest lucru? Lumea înţelege altfel această eurointegrare?

Rodica Cucereanu: „Da, cei care sunt în Lunca Prutului şi au beneficiat şi până acum de micul trafic de frontieră au simţit. Acum cred că vor trebuie să accepte noile reguli de joc şi cred că va fi nevoie de puţin timp ca ei să le cunoască.”

Europa Liberă: Cam supărată lumea că trebuie să facă aceste declaraţii la hotar.

Rodica Cucereanu: „E supărată că nu ştie. Şi oamenii se agită atunci când nu ştiu. În momentul când devine o obişnuinţă, deja lumea nu se mai agită şi acceptă. Sunt condiţii – trebuie să le acceptăm. Sunt reguli – trebuie să le respectăm, tot aşa cum şi legea, este dură, dar este lege. Aşa şi regulile.”

Europa Liberă: Ca reformele să fie conform standardelor europene, ştiu că şi dumneavoastră, cei care reprezentaţi administraţia locală, le-aţi dat dureri de cap celor de la centru referitor la descentralizare. Cât de mult e nevoie de această descentralizare a puterii?

Rodica Cucereanu: „Este nevoie. Şi ceea pentru ce noi am optat cu Congresul Autorităţilor Locale din Moldova se va lăsa puţin aşteptat. Am dori această Lege pătimită a finanţelor publice să fie implementată cât de curând.”

Europa Liberă: Aţi aşteptat, de la 1 ianuarie 2014, Legea să fie funcţională?

Rodica Cucereanu: „Da, am aşteptat, din 2014, să fie funcţională. Pentru că localitatea mea este mare, 4500 de Noua Casă de Cultură

Noua Casă de Cultură

locuitori, dar după Anul Nou, din 2014, voi avea în jur de 6000 de locuitori. Şi, după recensământ, voi şti exact ce număr de populaţie avem. Dar această Lege ne-ar fi permis să utilizez foarte raţional şi foarte eficient resursele pe care eu le am. Sigur, este nevoie nu numai de Legea cu privire la finanţele publice, dar şi cu privire la delimitarea proprietăţii publice, şi alte, alte reforme care se ţin lanţ şi cu Codul fiscal. Este mult de muncă şi cred că nu trebuie să ne sperie, dar trebuie de răsucit mânicile şi de muncit.”

Europa Liberă: Doamnă primar, bate la uşă un nou an, un an electoral, credeţi că mult timp se va irosi, în această campanie electorală, şi mai puţină atenţie va fi acordată îmbunătăţirii traiului cetăţenilor?

Rodica Cucereanu: „Va fi campanie şi se va bate în toţi şi toată lumea va alerga. Primarul este al tuturor, primarul oricum va rămâne cu problemele comunităţii şi eu nu cred că aceasta va afecta calitatea serviciului şi a activităţii sale, pentru că el trebuie să muncească pentru cetăţenii lui. Iar echipele îşi vor face treaba, indiferent de la care partid sunt. Dacă primarul şi autoritatea publică locală lucrează cu fondurile europene, oamenii simt lucrul acesta, se discută, se comunică cu ei, atunci probleme nu pot să apară.”

Europa Liberă: Dar relaţia cu Rusia cum ar trebui să fie?

Rodica Cucereanu: „Nu trebuie nici de stricat relaţiile de bună vecinătate
Trebuie să avem verticalitate şi să nu stăm cu picioarele în două luntre...
cu Rusia, dar, odată ce noi am luat orientarea spre Europa, cred că trebuie să avem verticalitate şi să nu stăm cu picioarele în două luntre. Am apucat vectorul european, trebuie să muncim, dar să nu uităm de relaţiile de bună prietenie şi de parteneriat care ne leagă, dar nu trebuie să ni se impună nimic. Deci este decizia unui popor, este decizia unui guvern, oamenii vor înţelege şi vor face diferenţă că, până la urmă, adevărul iese la iveală.”

Europa Liberă: Ştiţi ce mă surprinde în teritoriu? Că mai puţin lumea se gândeşte la interes naţional şi mai mult la interesul personal, adică ceea ce se întâmplă până la uşa casei sau până la poarta gospodăriei.

Rodica Cucereanu: „Sunt rădăcinile cele vechi. Pentru că, când era puterea sovietică, pentru ei gândeau, pentru ei se făceau, cetăţenii erau dirijaţi şi manipulaţi aşa cum se dorea. Acuma este oferită independenţă, suveranitate, fiecare om are posibilitate să aleagă ceea ce el doreşte să facă, unde să înveţe. Şi, totodată, el trebuie să asigure un venit stabil şi familiei.”

Europa Liberă: Dar înţelege simplul cetăţean că e mai bine să primeşti undiţa decât peştele?

Rodica Cucereanu: „Cred că depinde de vârsta pe care o are cetăţeanul. Pentru că tinerii văd că libertatea şi posibilitatea de a decide singuri este mult mai preţioasă şi este o valoare pentru el decât să fie rezervat în nişte spaţii închise şi să se decidă în locul lui. Dar pe bătrâni trebuie să îi stimăm, să îi respectăm pentru ceea ce au făcut şi să le oferim un trai decent, la o bătrâneţe liniştită şi calmă, cu nişte condiţii şi cu nişte servicii bune.

Tineretul are de muncit şi tineretul trebuie să explice şi la cei în vârstă ce este bine pentru el. Că nu poate să decidă cel în vârstă ce este bine pentru mine şi pentru viitorul meu sau pentru viitorul copilului meu. Este dreptul nostru de a decide ce vrem noi. Este o misiune foarte importantă a copiilor, copiii să le explice la bătrâni pentru că bătrânul oricum este nostalgic şi melancolic, şi noi trebuie să acceptăm că există lucrul acesta. Dar noi, ca părinţi, în momentul când ştim că copilului nostru îi este bine, şi copilul nostru are posibilitatea să facă studiile pe care le vrea, că copilul nostru are posibilitate liber să circule în toată lumea, să cunoască şi să crească, să se dezvolte profesional, să crească în carieră, un serviciu foarte bun pentru el şi pentru viitorul lui, atunci noi, ca părinţi, suntem foarte mulţumiţi şi ştim să recunoaştem chestia aceasta. Şi este bine să se explice şi la bunei ca buneii să se bucure de nepoţii şi strănepoţii lor.”

Europa Liberă: Guvernarea, când insistă pe această idee de a promova reformele, ca impactul acestor reforme să fie resimţit şi de către simplul cetăţean, cum înţelegeţi bunul mers al reformei?

Rodica Cucereanu: „La noi în Moldova pe cap de locuitor sunt cele mai multe reforme şi câteodată ele sunt luate la nivel central în beneficiul cetăţeanului simplu care nici treabă nu are şi nu înţelege ce se adoptă şi ce se decide. La începutul mandatului, şi eu făceam nişte proiecte şi nişte idei le aduceam în comunitate, mi se părea că e în beneficiul comunităţii. Şi chiar sunt lucruri bune. Dar a fost nevoie, după aceasta, să muncesc foarte mult, să schimb această mentalitate şi să îi demonstrez omului că este pentru el făcut, că este în folosul şi în beneficiul lui. Aşa va fi şi cu reformele.

Ne vom agita puţin, ne vom certa cu ei că nu s-au consultat cu noi şi nu ne-au întrebat, cu toate că estre nevoie să ţină cont şi ei pe viitor de lucrul acesta şi să practice consultarea cu populaţia, consultarea cu autoritatea publică locală, pentru că noi suntem în mediul acesta, noi activăm în mediul acesta şi cunoaştem mai bine ceea ce se întâmplă. Şi atunci cred că şi reforma va avea o altă dinamică de implementare şi un alt succes. Pentru că trebuie să meargă totul de jos în sus, nu invers.”

Europa Liberă: Când discuţi cu simplul cetăţean şi îi spui despre o opţiune pro-Est sau pro-Vest, el, mai degrabă, vorbeşte despre corupţie, sărăcie, vorbeşte despre problemele care îl macină, zi de zi.

Rodica Cucereanu: „Cetăţeanul nostru este zombat de mass-media şi eu aceasta am să o spun tot timpul, pentru că ceea ce se pune pe masă, în faţa televizorului, şi în ziare, aceea el şi spune. Pentru că foarte puţine lucruri pozitive, în ultimul timp, sunt redate în mesajele jurnaliştilor noştri. Chiar vă admir şi pe dumneavoastră, că lucraţi foarte mult cu autorităţile publice locale şi aflaţi adevărul din prima sursă. De aceea nu este neapărat ceea ce spun bătrânii noştri sau mesajul care vine din teritoriu...”

Europa Liberă: Da, dar au şi ei dreptate, că vor să scape de corupţie, sărăcie.

Rodica Cucereanu: „În sate nu sunt atât de multe cazuri cu mită. Toate acestea sunt la nivel mai superior care include business, afaceri, ca să poţi să prosperi. La nivel local cetăţeanul are un serviciu simplu...”

Europa Liberă: Bine, dar cu justiţia se ciocneşte.

Rodica Cucereanu: „Cu justiţia se ciocneşte şi cred că reformele care sunt acum iniţiate totuşi, până la urmă, vor avea o finalizare. Şi cei care au făcut gafe şi au fost implicaţi în nişte infracţiuni de diferite domenii, să fie traşi la răspundere. Şi lucrul acesta să fie mediatizat, ca oamenii să ştie că a fost aşa caz...”

Europa Liberă: Şi dacă doi, zece funcţionari stau după gratie, atunci lumea va percepe altfel această luptă cu corupţia?

Rodica Cucereanu: „Nu neapărat. Oamenii vor să aibă încredere. Atunci când el se ciocneşte cu problema lui, el vrea ca problema lui să fie soluţionată şi ca dreptate să se facă. Dacă eu ştiu că sunt vinovată, înseamnă că trebuie să port răspundere pentru faptele mele. Şi justiţia trebuie să îşi facă treaba. Cetăţeanul judecă corect, atunci când vede că dreptatea s-a făcut. Indiferent că el este vinovat sau altcineva este vinovat, el vrea ca dreptatea să triumfe. Şi dacă noi vom pune legea în capul mesei, atunci vor fi interpretate altfel şi reformele în domeniul justiţiei. Deci fiecare trebuie să aibă o imensă responsabilitate pentru tot ceea ce el face.”

Europa Liberă: Ce speranţe legaţi de 2014?

Rodica Cucereanu: „Sper să trecem uşor peste campania aceasta electorală. Pentru că va fi oleacă de haos, o perioadă anumită, dar sper consiliul local să fie lucrativ şi deciziile ce ţin de administrarea acestui buget care este mic sau mare, patru milioane lei, nu este mai mult, aşa că urmează ca noi să ne străduim să îi folosim cât mai eficient. E bine să avem cât mai mulţi, dar cât de bine folosim aceşti bani şi cât de eficient, să facem ca cetăţeanul să simtă o schimbare pozitivă şi în ochii lui va apare un licăr de credinţă şi de speranţă. Iată aceasta este misiunea noastră.”

***

Şi Valeriu Guţu, primar de Cioreşti, Nisporeni, spune că satul moldovenesc se zbate între nostalgia trecutului şi perspectiva europenizării.

Primarul Valeriu Guțu

Primarul Valeriu Guțu

Valeriu Guţu: „Eu zic că suntem pe calea cea dreaptă, cum se europenizează satul şi statul. Chiar în satul Cioreşti, raionul Nisporeni, avem proiecte în derulare de 36 de milioane de lei, proiecte accesate de la toate fondurile naţionale.”

Europa Liberă: Cetăţeanul, săteanul de aici, de la Cioreşti, înţelege că banii Uniunii Europene ajută la dezvoltarea localităţii?

Valeriu Guţu: „Cetăţeanul înţelege, dar trebuie să-i mai spunem permanent, va trebui să mergem şi să le explicăm cetăţenilor.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să explicaţi atât de mult omului? Omul nu vede?

Valeriu Guţu: „Omul vede, dar consideră că aceasta este o obligaţie a primarului. Nu întotdeauna cunoaşte de unde se iau aceste surse financiare şi trebuie de explicat, că, uite, acesta este proiect european. Cu toate că cel mai mult cetăţeanul înţelege, atunci când el nemijlocit este implicat în aceste proiecte. De Instalații de apă la Ciorești

Instalații de apă la Ciorești

exemplu, avem un proiect în derulare de aprovizionare cu apă potabilă în satul Vulcăneşti, un sat populat preponderent de romi, costul estimativ e de 6 milioane de lei, deja se construiesc reţelele în sat. Şi oamenii, nemijlocit, au participat cu contribuţii de 3.500 de lei şi contribuţia autorităţii publice locale constituie 20% din toată suma. Erau sceptici, chiar după ce au dat această sumă de bani, nu credeau. Acum, când deja văd că lucrările se fac, dumnealor înţeleg acest lucru.”

Europa Liberă: Şi totuşi, din discuţiile pe care le-am avut eu cu locuitorii Cioreştiului, îmi spun că gazul vine din Federaţia Rusă, că mai sunt săteni care merg şi câştigă bucata de pâine în Federaţia Rusă, că piaţa de desfacere pentru producţia moldovenească e una tradiţională, cea din Rusia. Şi mai puţin vorbesc despre UE, doar atunci când amintesc despre aceste remitenţe care vin de la fiii şi fiicele bătrâneilor rămaşi în sat.

Valeriu Guţu: „Cetăţenii sunt diferiţi, sunt şi cu opinii, aşa cum aţi spus dumneavoastră. De aceea eu şi vorbeam că mai este de lucru, ca să le explicăm. Cât nu ar părea de paradoxal, ar trebui să vorbească faptele de la sine, dar, până la urmă, cetăţeanul nu conştientizează. De multe ori este dus în eroare chiar de către răuvoitori, să zicem aşa, şi este nevoie de explicat permanent. Vă ziceam că sunt 36 de milioane şi, poate, dumneavoastră nu mă credeţi, dar acum m-am convins de mai multe ori, când construim apeducte, că deja în Cioreşti este apeduct, acum construim în satul Vulcăneşti, ţevile de apă şi cele de gaze au fost îngropate în pământ, cetăţeanul mai apoi uită.

Foarte mare priză are la cetăţean atunci când se construiesc drumuri. Noi acum construim un drum finanţat din Fondul Rutier, al cărui cost este de 23 de milioane de lei, drum de acces, 3 km 600 m de drum asfaltat, care trebuie, până la sfârşitul anului viitor, să fie dat în exploatare. Până la sfârşitul anului sau, poate, chiar să zicem aşa, cu rezervă, să fie la începutul anului viitor, vom da în exploatare un centru modern de sănătate, care este susţinut din banii Băncii Mondiale şi atunci vom chema tot satul.

Permanent eu le spun: „Vedeţi, toate sunt proiecte europene. Însă
Care ţi-i prieten? Acel care te ajută sau acel care te şantajează?...
spuneţi-mi, vă rog, măcar unul dintre proiecte (căci sunt multe proiecte, cetăţenii le ştiu), care a fost finanţat de Rusia?” Şi dumnealor răspund: „Păi, nu este niciunul”. Atunci care ţi-i prieten? Acel care te ajută sau acel care te şantajează? Şi ei înţeleg, dar este încă foarte şi foarte mult de lucru. Fiindcă ei pornesc, aşa cum am spus, de la interesul personal.”

Europa Liberă: Această scindare a societăţii face ca şi în mediul rural lumea să fie cu opţiuni pro-estice, pro-vestice. Despre interesul naţional, care trebuie să fie unul prioritar, lumea nu prea vorbeşte.

Valeriu Guţu: „Lucrul acesta porneşte de la interesul personal al fiecăruia. Cetăţeanul se gândeşte la ceea ce lui personal sau familiei lui îi este convenabil. Sigur că este un fel de egoism. Noi trebuie să ne dăm seama de unde venim, din ce societate, cine este categoria aceasta de cetăţeni care a fost minţită permanent şi ei cu greu încep să creadă că suntem pe calea cea dreaptă. Dar, dacă să mă întorc la întrebarea dumneavoastră, dacă cineva are soţ ori soţie, ori fecior plecaţi la Moscova şi de acolo primeşte un ban şi vede că o salvare este acolo, cred că el se gândeşte dacă mâine nu o să mai fie posibilitate de mers în Rusia, atunci nu vor avea cu ce să întreţină familia.

Noi trebuie să reformăm toate sferele vieţii sociale, inclusiv economia. Diferite instituţii sociale se construiesc din nou. Iată, eu am mai spus, şi casa de cultură, am acum un proiect câştigat de la Fondul de Eficienţă Energetică, după vreo doi ani de zile, de vreo 3,5 milioane, care prevede conservarea energiei termice la şcoală şi la grădiniţa de copii şi instalarea bateriilor solare, adică tehnologii noi, schimbarea geamurilor şi alte lucruri.”

Europa Liberă: Dar această dezbinare vine cumva şi de sus? Iată, iarăşi din discuţiile cu oamenii, care îmi spun că în Parlament se face atâta circ, atâtea confruntări uneori neargumentate, nejustificate. Că, mai degrabă, slugile poporului ar trebui să se gândească la problemele cetăţeanului şi nu la interesul personal.

Valeriu Guţu: „Da, într-adevăr, este aşa cum spuneţi dumneavoastră. Cetăţeanul nostru, în primul rând, nu a fost deprins, primind numai o informaţie, dintr-o singură sursă, de la un În discuție cu primarul Valeriu Guțu

În discuție cu primarul Valeriu Guțu

singur post de televiziune, acuma îl buimăceşte avalanşa de informaţii. În al doilea rând, sigur, este şi cultura noastră, inclusiv şi a Parlamentului, dar mai mult este vorba şi de cultura noastră politică. Să ştiţi că cetăţeanul nostru din Republica Moldova nu apreciază cearta aceasta de mahala, el o detestă. Şi faptul că erau neînţelegeri chiar şi în precedentele alianţe, s-a răsfrânt asupra dispoziţiei cetăţenilor. Dar acum, când deja se vede o oarecare stabilitate, cel puţin, nu se ceartă...”

Europa Liberă: Domnule primar, dumneavoastră ziceaţi că şi în baza fondurilor europene, cât de cât exteriorul satului se schimbă, prin construcţia acestor apeducte, modernizarea instituţiilor de menire socială. Dar, pe de altă parte, când vezi elevul sau omul în etate mergând în glod, până la glezne, sigur că, se asociază cu sărăcie, mizerie.

Valeriu Guţu: „Oamenii de la sate înţeleg că o gospodărie nu o poţi face într-un timp scurt. E clar că fiecare vrea, dar lucrurile nu se schimbă peste noapte. Când oamenii au observat că se face drumul central, dar în localitate sunt 35 de kilometri de drumuri, dacă 3 km de drum de acces costă 23 de milioane, vă închipuiţi celelalte ca să le facem în variantă de asfalt cât ar costa, dar eu zic în variantă simplă trebuie vreo 50 de milioane, cetăţeanul începe să mă penalizeze pe mine şi să mă apostrofeze, să-mi facă observaţie, unii dintre cetăţeni, de ce fac drumul central, de ce nu îl fac pe acel de la poarta lui.

Logică păguboasă, individualistă, iarăşi porneşte de la rânza moldoveanului nostru, de la interesele lui personale, oamenii nu au idee ca să se simtă ca o comunitate, ca o comuniune dintre oameni. Aceasta este foarte greu, lucrul acesta nu se face peste noapte, cum se zice, dar totuşi o bună parte dintre cetăţeni înţeleg. De aceea, eu vă zic că noi în continuare avem încă foarte mult de muncit cu fiecare cetăţean şi de explicat.

Un proiect sprijit de elvețieni...

Un proiect sprijit de elvețieni...

Dacă satul Cioreşti, să zicem, urmează să acumuleze impozite directe 200 de mii lei şi ei au acumulat 150 de mii lei pe parcursul unui an şi, uite, câţi bani au venit prin proiecte. Şi, mai mult ca atât, le explic că este Proiectul „Casa sănătăţii” de la Banca Mondială, acesta e din Fondul Rutier, tot bani europeni, acest apeduct finanţat de elveţieni, tot sunt europeni. Avem acum cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, mai este şi acolo un proiect.”

Europa Liberă: Domnule primar, mai există această supărare a autorităţilor publice locale pe administraţia centrală, căci cu atâta greutate se implementează reforma descentralizării?

Valeriu Guţu: „În calitatea mea de primar, am avut şi am obiecţii faţă de nivelul doi, faţă de raion, fiindcă acolo mai mult se tratează lucrurile un pic greşit, pe principii politice. Fiindcă, dacă se aprobă bugetul, nu aşa cum ar trebui să se aprobe, de jos în sus, dar de sus în jos şi dacă de la nivel central, se zice, s-a dat pentru întreţinerea unui copil la grădiniţă circa 11 mii de lei, când ajung la nivelul doi, mai mult de 2 mii de lei pentru fiecare copil ni le taie şi nouă ne dă normativul mai mic pentru întreţinerea unui copil. Şi atunci, numai comuna Cioreşti pe aceste transferuri pierde mai mult de jumătate de milion de lei. Şi aceasta a fost aproape în fiecare an. Şi mai apoi structura respectivă strânge mijloacele financiare, le foloseşte sau le repartizează pe principii politice.

Consider că, atunci când va fi implementarea reformelor O comună în dezvoltare...

O comună în dezvoltare...

respective, pe tot teritoriul ţării, atunci va fi mai bine, vom putea să ne planificăm şi sursele dinainte financiare. Fiindcă anul acesta eu m-am pomenit într-o situaţie foarte penibilă, considerând că va fi implementată de la 1 ianuarie 2014 Legea privind finanţele publice locale, am făcut nişte acumulări din nişte vânzări de terenuri şi, când am primit cifrele de control de la nivelul raionului, mi s-a spus că, uite, dumneata ai acumulat venituri şi înseamnă că şi în anul viitor ai posibilitatea să-ţi acumulezi şi mai mari venituri, respectiv, ne-au dat transferurile mai puţine. Deci, Legea finanţelor publice locale va da o viziune clară fiecărei comunităţi şi cum să se dezvolte.”

Europa Liberă: Anul 2014 va fi un an electoral. Ce aşteptaţi de la anul care iată va păşi pragul?

Valeriu Guţu: „În anul 2014, aşteptăm implementarea unor noi proiecte. De asemenea ne vom implica foarte serios şi foarte plenar în aceea ca să
Doamne fereşte, ca să se întoarcă comuniştii la putere, care ne orientează într-o cu totul altă direcţie...
asigurăm dezvoltarea acestui curs european al Republicii Moldova. Ar fi un mare păcat, noi suntem datori şi obligaţi, şi sortiţi de a face acest lucru, să nu admitem, Doamne fereşte, ca să se întoarcă comuniştii la putere, care ne orientează într-o cu totul altă direcţie.

Nu e vorba spre Rusia, despre care am spus că nu ne ajută şi nu ne va ajuta cu nimic. E vorba că înspre un alt mod de viaţă, nu spre democraţie, dar spre totalitarism. Eu le vorbesc cetăţenilor noştri, păcat va fi şi vom fi blestemaţi de copii şi de nepoţi, dacă vom face acest lucru. Sper foarte mult în înţelepciunea moldoveanului nostru ca să nu pierdem această şansă. Este foarte greu. Prea mult, prea lungă este această perioadă de tranziţie. Dar prea mult plângem, dar şi puţin răsucim mânecile.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG