Linkuri accesibilitate

Situaţia liceelor cu predare în limba română ce activează în stânga Nistrului (Jurnal de Chișinău).




Moţiunea comunistă de miercuri, a treia din acest an, îi serveşte comentatorului Vitalie Ciobanu pretextul pentru o amplă analiză în cotidianul Adevărul despre rolul opoziţiei într-un stat democratic, în contrast cu felul cum îşi înţelege acest rol opoziţia comunistă de la Chişinău. „Într-un stat democratic, Opoziţia reprezintă o alternativă, o contragreutate necesară la politicile guvernamentale, un prieten al mass-media şi un aliat al societăţii civile. Spectacolul pe care l-am urmărit miercuri, în Parlament, la dezbaterea moţiunii de cenzură, a demonstrat că pierderea puterii nu i-a ajutat cu nimic pe iniţiatorii acesteia, comuniştii”, scrie Vitalie Ciobanu.

Comentatorul le impută comuniştilor moldoveni că „nu l-au trimis la pensie pe Voronin, nu şi-au schimbat denumirea (în folosul unei titulaturi mai onorabile, specifice stângii europene), au rămas tributari aceloraşi anacronisme cu Lenin, 9 mai, revoluţia bolşevică ş.a.m.d, au degenerat până la condiţia unui partid extremist, care boicotează legile, cheamă la insurecţie civică, instigă minorităţile naţionale împotriva cursului de integrare europeană, agită preoţimea cu vederi conservatoare, ameninţă cu represalii adversarii politici.”

PCRM mai e, potrivit autorului, şi un partid antiintelectual prin definiţie „care, prin comportamentul său brutal şi limbajul grobian, răspândeşte un model eminamente nociv pentru sănătatea morală şi spirituală a naţiunii, sugerează ideea că un lider politic poate avea succes în Moldova doar imitând conduita lui Voronin, aşa cum o fac mai tinerii comilitoni şi discipoli ai acestuia.”

Un comentariu semnat de sociologul Lilian Negură în Jurnal de Chişinău critică „criticismul” la moldoveni. Am convingerea, scrie autorul, că pentru ca o societate să poată avansa, ea are nevoie de niște cetățeni activi care să ia o poziție critică mai ales față de acțiunile celor care dețin puterea. Potrivit sociologului, critică practicată pe scară largă în R. Moldova este însă de altă natură: ea afectează moralul general al societății prin faptul că este una esențialistă și nu oferă soluții. Acest tip de critică poate fi numit mai degrabă criticism. „Societatea moldovenească are nevoie de critică, însă această critică trebuie să fie una care să vizeze emanciparea și revolta constructivă, nu o atitudine defetistă care incită la pasivitate resemnată sau la evadare. Pentru aceasta e nevoie însă ca moldovenii să adopte o critică lucidă, care explică problemele prin cauzele lor, și nu prin referirea la o ipotetică natură defectuoasă intrinsecă a societății. Critica trebuie de asemenea să presupună căutarea unei soluții și să încurajeze implicarea activă în punerea în practică a acestor soluții”, conchide Lilian Negură.

Guvernul R. Moldova trebuie să facă tot posibilul pentru ca liceele româneşti din Transnistria să activeze în continuare fără a fi înregistrate la administraţia neconstituţională. Este ideea pe care se bazează un alt articol din Jurnal de Chişinău care discută situaţia liceelor cu predare în limba română ce activează în stânga Nistrului în baza programelor educaţionale din R. Moldova care se subordonează ME din R. Moldova. „După ce au primit notificări din partea autorităţilor locale de a achita impozitele, directorii liceelor sunt somaţi să prezinte autorităţilor neconstituţionale informaţii despre instituţiile pe care le administrează,” notează publicaţia. Avocatul Alexandru Postică de la Asociația „Promo-LEX” este citat cu afirmaţia că directorii nu au dreptul să difuzeze informaţii ce conţin date cu caracter personal, iar Guvernul R. Moldova trebuie să depună efort pentru ca liceele să activeze în continuare fără a fi înregistrate la administraţia neconstituţională.
XS
SM
MD
LG