Linkuri accesibilitate

Ministerul educaţiei respinge noile acuzaţi ale Partidului Liberal privind siguranţa datelor cu caracter personal în şcoli.


Deputaţi ai PL au acuzat, între altele, Ministerul Educaţiei de practici certate cu legea de colectare abuzivă în scopuri electorale a datelor personale de la elevi şi profesori, precum şi de eliminare dintr-o listă de examene pentru gimnazişti a Istoriei românilor… Ce replică vine din partea Ministerul Educaţiei faţă de seria de acuzaţii şi cereri tăioase trimise din ringul politicului? Vom discuta azi dimineaţă cu ministrul adjunct al Educaţiei, Igor Grosu.

Europa Liberă: Aşadar, dle Grosu, Ministerul Educaţiei ar fi – potrivit unor acuzaţii ale deputaţilor liberali – agent electoral care colectează abuziv şi ilegal date personale de la elevi şi părinţi, cu scopul fraudării alegerilor în folosul unui partid de la guvernare… De asemenea, că ar fi întruchiparea „mâinii Moscovei” sau, mai soft, doar unealta din această mână când e vorba de disciplina Istoria românilor pentru gimnazişti…Haideţi să le luăm pe rând: mai întâi povestea cu datele personale…

Igor Grosu

Igor Grosu

Igor Grosu: „Într-adevăr să le luăm pe rând. Primul subiect ţine de sistemul informaţional educaţional. Este un sistem foarte răspândit în ţările dezvoltate cu care Ministerul Educaţiei colectează şi are la îndemână date despre persoanele care sunt în sistem, fie că este vorba de elevi, fie că este vorba de profesori, materiale didactice, infrastructura şcolară etc. Acest sistem a fost iniţiat încă în 2007. De atunci şi în 2011, şi în 2012 au fost colectate date pe care noi le folosim, ca să exemplific, pentru elaborarea politicilor. Bunăoară, probabil toată lumea a auzit despre Strategia Educaţiei 20/20, sau proiectul Codului Educaţiei, unde venim cu date despre populaţia şcolară, cadre didactice, copii în situaţii de risc, copii cu cerinţe educaţionale speciale – toate aceste date noi le colectăm prin acest sistem informaţional. Este un sistem securizat, adică pentru orice situaţie când colectezi date ale persoanelor autoritatea elaborează şi un sistem de protecţie a datelor cu caracter personal. Lucrul acesta noi la fel îl facem. Vreau să
Unul din distinşii deputaţi pe atunci era mare persoană în stat şi tocmai în perioada acea unul din reprezentanţii partidului era viceministru al educaţiei, care la acel timp a făcut prima colectare de date de acest fel...
mai precizez că întâmplarea face că unul din distinşii deputaţi pe atunci era mare persoană în stat şi tocmai în perioada acea unul din reprezentanţii partidului era viceministru al educaţiei care la acel timp a făcut prima colectare de date de acest fel.”

Europa Liberă: Vă referiţi la domnul Ghimpu, care era preşedinte interimar, şi dna Potâng, care era viceministră?

Igor Grosu: „Aşa face întâmplarea. Doar am menţionat lucrul acesta. Atunci a fost totul OK şi noi ne mirăm de faptul că e o reacţie atât de întârziată, de câţiva ani…”

Europa Liberă: De fapt, care au fost cerinţele minime juridice pe care a trebuit să le ia în consideraţie ministerul pentru a nu se expune unor asemenea acuzaţii? De exemplu, a fost necesar, cum susţin acuzatorii Dvs. să notificaţi Centrul Naţional pentru Protecţia datelor cu caracter personal?

Igor Grosu: „Noi am notificat Centrul Naţional pentru Protecţia datelor cu caracter personal conform unei proceduri speciale – elaborezi politica de protecţie a datelor şi te loghezi pe pagina de internet a Centrului Naţional pentru Protecţia datelor cu caracter personal şi, respectiv, instituţia trece prin filtrul rigorilor pe care le are şi îţi spune: este OK, nu este OK. Apropos, noi aceiaşi procedură am făcut-o în cadrul examenului de bacalaureat şi, la fel, acelaşi partid s-a dat în spectacol atunci. Şi atunci, vara, noi chiar două politici de protecţie a datelor cu caracter personal le-am elaborat şi le-am înregistrat şi au apărut polemici: că imaginile video o să apară în
Suntem, cred eu, cu riscul de a fi învinuiţi de lipsă de modestie, singurul minister care elaborează aceste politici, le înregistrează şi respectă buchea legii...
spaţiul virtual, că textele scanate ale elevilor iarăşi o să fie în spaţiul virtual. Dar noi suntem, cred eu, cu riscul de a fi învinuiţi de lipsă de modestie, singurul minister care elaborează aceste politici, le înregistrează şi respectă buchea legii.”

Europa Liberă: Şi Centrul Naţional pentru Protecţia datelor cu caracter personal a confirmat că totul e OK?

Igor Grosu: „Da. Mai mult ca atât, când se spune despre IDNP-uri (număr de identificare), că se colectează şi ale părinţilor. Păi, în cazul părinţilor da, noi le colectăm, dar nu de dragul colectării. IDNP este necesar atunci când ajungem să eliberăm diplome pentru elevi… În cazul părinţilor noi nu colectăm IDNP, ci solicităm doar număr de telefon pentru situaţiile de urgenţă, atunci când se întâmplă ceva şi trebuie să luăm legătura cu părinţii. Şi aceste date, apropos, se colectează de mulţi ani în formă scrisă – ele există în fiecare şcoală.”

Europa Liberă: Au fost şi alte acuzaţii, foarte grave: inclusiv că, aşa cum susţin fruntaşi ai PL, unii copii ar fi fost supuşi unei presiuni foarte dure şi au fost puşi în situaţii umilitoare şi degradante”… Adică mai că ţinuţi în poziţii de drepţi, fiind interogaţi despre date personale… Aţi avut vreun semnal în acest sens?

Igor Grosu: „Nu, noi nu am avut. Imaginaţia domnilor este un pic inflamată. Ştiţi cum la modul practic are loc colectarea acestor date? Eu tot sunt părinte şi am şi eu elevi
IDNP este necesar atunci când ajungem să eliberăm diplome pentru elevi. În cazul părinţilor noi nu colectăm IDNP, ci solicităm doar număr de telefon pentru situaţiile de urgenţă...
de şcoală şi a venit fiul meu acasă şi a zis: tată, iată un chestionar pe care trebuie să-l completăm. A fost unul din chestionarele cu informaţii despre elev şi cu informaţie despre mine, soţie, etc. Eu am completat chestionarul şi el l-a dus la şcoală. Iată cum se face. Ceea ce au debitat domnii distinşi mi se pare din domeniul fantastic. Nici nu am avut semnale că elevii ar fi fost scoşi în faţă.”

Europa Liberă: Ca să trecem la al doilea subiect, a existat o declaraţie, nişte precizări din partea ministerului referitor la excluderea disciplinei Istoria din lista examenelor gimnaziale…. Dar anterior se pare că şi istoricii se declaraseră nemulţumiţi… Explicaţia doar prin aspecte tehnice a problemei consideraţi că este suficientă în continuare?

Igor Grosu: „Noi am avut două-trei runde de dialog cu istoricii… Mai mult ca atât, la ultima întrevedere noi ne-am păstrat poziţia şi am propus o altă abordare către distinşii istorici care a fost acceptată: am zis că dacă anul acesta nu putem schimba lucrurile, - dar sunt dimensiuni mult mai importante, unde ne putem conjuga eforturile, - am zis că haideţi împreună să discutăm conţinuturile, cum motivăm ca cei mai buni studenţi să vină la facultăţile de istorie, ca să sporim calitatea predării istoriei în şcoală. Pentru că existenţa sau neexistenţa unui examen nu trebuie să fie tratată ca o condiţionare a însuşi procesului de învăţare. Logica celor care insistă pe examen ar fi una un pic deplasată: dacă nu este examen, nu trebuie să învăţăm…”

Europa Liberă: Cu alte cuvinte, ca să simplificăm lucrurile, în această întâmplare nu-i nici urmă de dispreţ faţă de disciplina respectivă?

Igor Grosu: „Profesorii care au fost la noi la discuţie foarte mulţi dintre ei mi-au fost profesori de facultate, pentru că eu tot am făcut istorie. Şi le-am zis: domnilor, imaginaţi-vă că chemăm profesori de la toate disciplinele şi începem o polemică… Eu sunt sigur că şi matematicienii, şi lingviştii, şi cei de la geografie o să găsească suficiente argumente ca să opteze în favoarea disciplinei lor.”

Europa Liberă: Dar argumentul ministerului atunci când a zis că facem examen la limba modernă care a fost?

Igor Grosu: „Cum spuneam şi în comunicat: din cele trei examene, două sunt prestabilite, - limba de instruire şi matematica, - iar unul este stabilit prin rotaţie. Istoria
Din cele trei examene, două sunt prestabilite, - limba de instruire şi matematica, - iar unul este stabilit prin rotaţie...
din 2005 deja în două cicluri a fost ca examen. Şi ultimii doi ani a fost istorie. Ultima discuţie era între două discipline: limba modernă şi informatică, ca două competenţe foarte importante.”

Europa Liberă: Cerute şi pe piaţa muncii de altfel…

Igor Grosu: „Exact. Ei, când am ajuns să analizăm foarte bine pe care o alegem, am constat că la competenţa digitală ar fi o problemă că nu toate instituţiile de învăţământ avem asigurate cu calculatoare, deci accesul nu este egal, şi atunci am zis că e un pic devreme cu informatica şi mergem pe competenţa lingvistică, de comunicare într-o limbă străină. Iată tot raţionamentul care a fost în decizia noastră.”
XS
SM
MD
LG