Linkuri accesibilitate

Nicola Harrington-Buhay: „Puterea unei societăţi se măsoară prin modul în care aceasta reuşeşte să-i protejeze pe cei mai vulnerabili”


Nicola Harrington-Buhay

Nicola Harrington-Buhay

Şefa reprezentantei ONU de la Chişinău, în dialog cu Vasile Botnaru.


ONU acorda in fiecare an premii pentru cei care s-au remarcat în apărarea drepturilor omului. Vasile Botnaru a stat de vorba cu doamna Nicola Harrington Buhay despre motivaţia pe care aceste premii le aduc în stimularea respectării drepturilor omului:

Nicola Harrington-Buhay: „Conform dreptului internaţional, responsabilitatea principală de a proteja drepturile omului revine statului. Prin urmare, guvernul, societatea civilă are acest rol de a asigura şi promova drepturile culturale, economice, civile, politice. Şi, în situaţiile în care guvernele nu pot asigura această protecţie a drepturilor omului, atunci cei care sunt sau deţin controlul sunt obligaţi de a asigura
Un aspect foarte important este ca oamenii să-şi cunoască care sunt drepturile lor, astfel încât acestea să fie realizate sau exercitate pe deplin...
protecţia şi respectarea drepturilor omului într-o societate. De asemenea, un aspect foarte important este ca oamenii să-şi cunoască care sunt drepturile lor, astfel încât acestea să fie realizate sau exercitate pe deplin. Şi aici rolul societăţii civile este foarte important, pentru că, pe de o parte, ei ajută oamenii să-şi cunoască mai bine aceste drepturi, iar pe de altă parte, lucrează cu guvernele pentru a asigura că aceste drepturi sunt asigurate şi protejate.”

Europa Liberă: De multe ori drepturile minorităţilor sunt neglijate, pentru că majoritatea consideră că are dreptate şi are dreptul să impună anumite rigori minorităţii. Cum se poate obţine echilibrul astfel încât şi majoritatea să nu se simtă lezată, dar şi minoritatea să fie protejată?

Nicola Harrington-Buhay: „Mă bucur foarte mult că aţi adresat această întrebare, pentru că nivelul de democraţie a unei societăţi sau puterea unei societăţi se măsoară prin modul în care aceasta reuşeşte să asigure şi să-i protejeze pe cei mai vulnerabili. Conform normelor de drept internaţionale, legea trebuie să-i protejeze absolut pe toţi, pe fiecare. Şi deseori această discriminare pozitivă a unor grupuri este
Este foarte regretabil faptul că majoritatea deseori nu realizează că au de suferit şi ei, atunci când drepturile celor mai vulnerabili nu sunt respectate...
de a aduce drepturile acestor grupuri la acelaşi nivel cu drepturile altor grupuri. Este foarte important ca toată lumea să înţeleagă că, prin protejarea acestor grupuri vulnerabile şi prin consolidarea normelor de drept pentru aceste grupuri, avem de câştigat noi toţi. În urma consolidării acestor norme de drept, beneficiem noi toţi. Este foarte regretabil faptul că majoritatea deseori nu realizează că au de suferit şi ei, atunci când drepturile celor mai vulnerabili nu sunt respectate. Pentru că aceste norme de drept sunt pentru fiecare. Şi, în cazul în care aceste drepturi nu sunt respectate, noi avem de suferit toţi sau suntem afectaţi toţi.”

Europa Liberă: Ce drepturi sunt încălcate mai frecvent în Republica Moldova şi dacă putem vorbi de nişte drepturi care sunt ca şi hârtie de turnesol, care arată maturitatea şi evoluţia unei democraţii?

Nicola Harrington-Buhay: „Aşa cum aţi remarcat şi dumneavoastră, toate categoriile de drepturi sunt interdependente. Deci, ele nu pot fi separate. Aşa cum a remarcat şi raportorul special ONU pentru drepturile omului şi sărăcie extremă, atunci când s-a aflat în vizită în Republica Moldova, dreptul la o asistenţă medicală bună sau la încălzire la un preţ rezonabil, sau la un loc de muncă, este, de asemenea, important, precum libertatea de exprimare este importantă pentru cineva într-un alt context sau într-o altă ţară. Kofi Annan, ex-secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, spunea, la un moment dat, că, atunci când reuşim să scoatem pe cineva din sărăcie, noi reuşim să-i asigurăm drepturile omului... Iar atunci când nu reuşim acest lucru, de fapt, respectarea drepturilor omului este compromisă sau nu este asigurată. Dacă m-aş referi la persoanele cu dizabilităţi, pot menţiona că în Republica Moldova s-a
Atunci când reuşim să scoatem pe cineva din sărăcie, noi reuşim să-i asigurăm drepturile omului...
reuşit nu numai ajustarea legii sau legislaţiei, dar am observat şi o implicare a societăţii civile, îmbunătăţirea serviciilor sociale. De asemenea, integrarea acestor persoane în comunitate. Şi, în general, au fost depuse foarte multe eforturi pentru ca aceste persoane să se poată bucura deplin de drepturile lor.”

Europa Liberă: O întrebare provocatoare, dacă vreţi. Acuma societatea liberală, bazată pe afacere, pe capitalism este criticată tocmai pentru că ar neglija drepturile unor minorităţi, în special, a celor care sunt săraci, care sunt marginalizaţi, în virtutea construcţiei sociale. Cum credeţi dumneavoastră, se poate construi un capitalism responsabil, cu faţa umană, care să aibă grijă, într-adevăr, de drepturile tuturor cetăţenilor?

Nicola Harrington-Buhay: „Aţi menţionat un aspect foarte important. Republica Moldova este una dintre cele 88 de ţări în care au avut loc consultări naţionale despre viitorul pe care ţara şi-l doreşte. Şi aceste discuţii au fost parte a procesului de elaborare a agendei de dezvoltare ONU pentru viitor. Problema inegalităţii a apărut în rezultatul sau a fost evidenţiată, pe parcursul acestor consultări, nu doar în ţările care sunt în curs de dezvoltare sau sărace, dar şi în cele dezvoltate. Deci, chiar problema
Ţările, care au reuşit să asigure această egalitate dintre femei şi bărbaţi, dintre sate şi oraşe, au fost mult mai pregătite şi mai rezistente la crizele globale...
inegalităţii este o problemă identificată, în cadrul acestor consultări care au avut loc în mai multe ţări din lume. Ţările, care au reuşit să asigure această egalitate dintre femei şi bărbaţi, dintre sate şi oraşe, au fost mult mai pregătite şi mai rezistente la crizele globale. Deci, capitalismul cu o faţă umană poate rezista, poate învinge. Însă, de asemenea, este nevoie şi de politici relevante în acest domeniu, pentru a asigura acest lucru, această egalitate. În cadrul consultărilor din Republica Moldova, aspectul ce ţine de solidaritate a fost, de asemenea, foarte-foarte evident. Şi atunci când oamenii au fost întrebaţi cine sunt cei care au nevoie de ajutor sau de sprijin, ei întotdeauna s-au referit la altcineva. Şi chiar oamenii, care aparţin elitelor de la oraşe, au remarcat acest decalaj sau această diferenţă dintre oraşe şi sate şi cumva şi-au exprimat angajamentul pentru a face mai multe, astfel încât să nu existe această divergenţă sau acest decalaj mare. Pentru că, până la urmă, au de suferit sau sunt afectaţi toţi.”

Europa Liberă: Ultima întrebare ar fi: imaginaţi-vă că aveţi misiunea lui Dumnezeu să recompensaţi o ţară ca Moldova. Ce aţi alege să-i daţi? Resurse naturale sau solidaritatea despre care vorbiţi?

Nicola Harrington-Buhay: „Eu cred că i-aş da această diversitate extraordinară, pe care ţara o are sau de care dispune deja.”
XS
SM
MD
LG