Linkuri accesibilitate

Experţi din cinci ţări au constatat că lipsa femeilor în procesul electoral se datorează implementării defectuoase de către guverne a legislaţiei privind asigurarea egalităţii de gen.


Printre ţările Parteneriatului Estic Republica Moldova deţine întâietate, nu doar numerică, la capitolul implicării femeilor în viaţa politică. Cel puţin aşa arată datele raportului pe ţară prezentat astăzi la o conferinţă internaţională despre participarea femeilor în viaţa publică şi politică în ţările Parteneriatului Estic, organizată la Chişinău de Consiliul Europei. Alla Ceapai relatează:

Rapoarte naţionale despre participarea femeilor în politică au fost prezentate de experţi din 5 state ale Parteneriatului Estic, cu excepţia Ucrainei, care nu au reuşit să ajungă la lucrările Conferinţei. Experţii au ajuns la concluzia că lipsa femeilor în procesul electoral se datorează implementării defectuoase de către guverne a legislaţiei naţionale şi internaţionale privind asigurarea egalităţii de gen. Printre statele Parteneriatului Estic Republica Moldova are cele mai bune performanţe atât la capitolul aplicării legilor, cât şi la reprezentarea numerică a femeilor în politică. Bunăoară, în Parlament femeile sunt reprezentate în proporţie de 19 la sută, iar în Guvern – de 25 la sută. Autoarea raportului pentru Moldova, experta în egalitate de gen Daniela Terzi-Barbăroşie:

„Nu aş vrea să ne lăsăm îmbătaţi cu apă rece pentru că lucrurile nu sunt chiar atât de roz. Ştim foarte bine că luptele în interiorul partidelor sunt foarte mari. Femeile nu prea sunt auzite, vocea lor nu prea contează. organizaţiile de femei sunt deseori marginalizate în interiorul partidelor atunci când se iau decizii. La nivel de parlament nu avem un focus parlamentar pentru femei care să se unească printr-o agendă comună şi să promoveze problemele femeilor sau anumite probleme de gen.”

Raportul pe ţară constată că participarea femeilor la procesul decizional este neomogenă şi femeile continuă să fie subreprezentate în funcţii de conducere din administraţiile publice locale şi centrale. Consiliul Europei recomandă o reprezentare de cel puţin 40 la sută a femeilor în procesul decizional acest indicator nu a fost atins însă niciodată în legislativul moldovenesc. Deşi partidele politice au o pondere semnificativă a femeilor în rândul candidaţilor, acestea de obicei sunt poziţionate pe locuri cu mai puţine şanse de a accede la o funcţie decizională. Daniela Terzi-Barbăroşie spune că deocamdată partidele politice nu îşi doresc să promoveze femeile:

„Partidele politice sunt încă destul de netransparente din punct de vedere financiar şi asta oarecum îi determină să fie tributari celor care plătesc, dar femeile nu prea au foarte mulţi bani şi chiar dacă o să le aibă nu o să plătească pentru un loc pe listă. În rândul doi, chiar şi felul cum sunt promovate femeile bune din partid, atunci când vor de exemplu să participe la alegerile locale. Neavând bani pentru a-şi organiza propria campanie electorală la nivel local, de cele mai dese ori aleg să nu candideze. Când există suport din interiorul partidului însă femeile la nivel local reuşesc să obţină voturi.”

Daniela Terzi-Barbăroşie crede că impunerea anumitor cote partidelor politice ar asigura participarea echilibrată a femeilor la procesele de luare a deciziilor, numai că deocamdată nu este voinţă politică. Acum câteva luni adoptând planul de acţiuni pentru asigurarea egalităţii de gen Guvernul a omis propunerea de a acorda o cotă de 30 la sută pentru femei pe liste electorale. Cote de reprezentare a femeilor nu se regăsesc nici în proiectul de lege privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale aflat în Parlament. Însă proiectul de lege prevede o finanţare suplimentară pentru partidele în care femeile vor fi reprezentate în proporţie de cel puţin 30 la sută.
XS
SM
MD
LG