Linkuri accesibilitate

Alexandru Tănase: Parlamentul poate să modifice Constituția, dar nu şi valorile fundamentale care au stat la baza fondării statului nostru...


Alexandru Tănase

Alexandru Tănase

Preşedintele Curţii Constituţionale despre decizia privind denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova.



La Chișinău, dar și la București și Moscova a avut ecouri recenta decizie a Curții Constituționale a RM care a părut să sugereze că „limba română” este denumirea corectă a limbii de stat din Moldova. Valentina Ursu a cerut lămuriri despre raționamentul din spatele acestei decizii președintelui Curții Constituționale, judecătorul Al. Tănase.

Europa Liberă: Un document politic a fost ridicat la rangul unui document juridic, cum e Constituția. Puteți combate acest argument al celor care nu sunt de acord cu această decizie?

Alexandru Tănase: „Pentru a combate un argument el trebuie să existe. Este suficient să menționez că textul Hotărârii Curții Constituționale încă nu a fost publicat, prin urmare, reacțiile la Hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie nu s-au bazat pe argumente. Revenind la esența întrebării, este incorect când se afirmă
În baza Declarației de Independență a fost adoptată Constituția noastră. Anume în baza Declaraţiei de Independenţă țara noastră a obţinut recunoaşterea internațională...
că Declarația de Independență este un document politic nu și un act juridic.

Declarația de Independență este actul fondator al statului nostru, in baza căruia Republica Moldova exista ca stat suveran şi independent. În baza Declarației de Independență a fost adoptată Constituția noastră. Anume în baza Declaraţiei de Independenţă țara noastră a obţinut recunoaşterea internațională, inclusiv din partea fostei metropole.

Curtea doar a constatat o situație, de fapt, când a spus că Declaraţia de Independenţă, prin Preambulul Constituţiei, face corp comun cu Legea Fundamentală şi are, astfel, valoare constituţională, fiind parte a blocului de constituţionalitate. Este o abordare caracteristică pentru majoritatea sistemelor constituționale, inclusiv cel francez și german.”

Europa Liberă: În textul Declarației de Independență scrie „limba română”, iar în textul Constituției este menționată „limba moldovenească”.

Alexandru Tănase: „Declaraţia de Independenţă este un document juridic fundamental care nu poate fi modificat, nici completat şi, cu atât mai puţin, anulat. Acest document constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei. Prin urmare,
Nicio prevedere a Constituţiei nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă...
nicio prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă. Declaraţia de Independenţă vizează Constituţia în integralitatea sa și are un rol-cheie în înţelegerea şi aplicarea textului Constituţiei, iar în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează.”

Europa Liberă: Și dacă mâine va dori cineva să modifice Constituția?

Alexandru Tănase: „Fiecare ordine politică îşi are un „an zero” al său, de unde ia naştere sistemul său valoric şi legal. Pentru sistemul valoric, legal şi politic existent la ora actuală în Republica Moldova, „anul zero” a fost anul 1991, când în frontierele
Actul care atestă crearea Republicii Moldova – Declaraţia de Independenţă – conţine tezele esenţiale ale sistemului valoric şi legal pe care îşi are fundamentul statul moldovenesc...
fostei RSSM a fost creat statul Republica Moldova. Actul care atestă crearea Republicii Moldova – Declaraţia de Independenţă – conţine tezele esenţiale ale sistemului valoric şi legal pe care îşi are fundamentul statul moldovenesc, enumerând şi „elementele de identificare” ale acestuia: limba oficială, drapelul de stat, stema de stat, denumirea oficială a statului. În cazul în care Parlamentul va dori modificarea Constituției, poate să o facă oricând, respectând procedura legală. Dar, chiar având numărul necesar de voturi nu înseamnă că pot fi modificate acele valori fundamentale care au stat la baza fondării statului nostru.”

Europa Liberă: Bunăoară, dacă o putere care ar deține o majoritatea constituțională eventual ar decide de a înlocui actualul drapel de stat, stema de stat sau de a reveni la grafia chirilică, acest lucru nu va fi posibil, deoarece ar veni în contradicție cu principiile stabilite în actul fondator al statului nostru, care este Declarația de Independență. Reacții virulente nu au venit doar din partea comuniștilor?

Alexandru Tănase: „Reacțiile virulente au venit din partea celor care în mod tradițional au luptat împotriva independenței țării noastre și care, după mai bine de 20 de ani de independență, încă mai deplâng defuncta URSS si valorile ei. Din păcate,
Reacțiile virulente au venit din partea celor care în mod tradițional au luptat împotriva independenței țării noastre...
pentru aceștia, ziua de 27 august 1991 este o zi neagră, când „occidentul a distrus URSS”, în timp ce pentru restul societății aceasta este ziua când țara noastră a devenit independentă.

Comuniștii fac ceea ce au făcut mereu. Îmi amintesc de referendumul eșuat pentru modificarea Constituției din 2010, când aceștia încurajau oamenii să nu vină la referendum, pentru că de fapt acesta este un referendum de unire cu România. Azi se întâmplă exact același lucru. Cei care blamează azi actul fondator al statului nostru, omit să spună că, doar datorită proclamării independenței, au ajuns a fi deputați, miniștri, președinți etc.”

Europa Liberă: Și cum rămâne cu cei care se identifică ca moldoveni și susțin că vorbesc limba moldovenească?

Alexandru Tănase: „Este un conflict fals, creat de forțele ostile independenței Republicii Moldova, pentru a menține dezbinată societatea moldovenească. Nicio lege și nicio constituție nu poate contesta nimănui dreptul de a se identifica ca moldovean.
Cetățenii vor continua să vorbească limba pe care au vorbit-o și până la hotărârea CC din 5 decembrie...
E o chestiune personală a fiecăruia. La fel este dreptul constituțional al fiecărui cetățean de a-și numi limba așa cum consideră el. Statul nu are ce interveni în acest proces. Atât Declarația de Independență, cât și articolul 13 din Constituție fac referire la limba de stat (limba oficială), adică denumirea limbii în care funcționează statul prin administrația sa, denumirea limbii de instruire în școli, și alte domenii unde pentru anumite considerente poate decide statul să o impună. Prin urmare, cetățenii țării noastre vor continua să vorbească limba pe care au vorbit-o și până la hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie și vor rămâne la convingerile sale privind denumirea acesteia.”

Europa Liberă: Și cum va fi numită în continuare limba în administraţia statului?

Alexandru Tănase: „Cu toate că în art. 13 din Constituție este menționată sintagma de „limbă moldovenească”, în învățământ limba vorbită în Republica Moldova întotdeauna a fost numită limbă română. Datorită naturii anacronice a sintagmei de
Datorită naturii anacronice a sintagmei de „limbă moldovenească” în actele administrației de stat de regulă se folosește sintagma ezitantă și ambiguă de „limba de stat”... După hotărârea CC din 5 decembrie, această situație anacronică ar trebui să înceteze...
„limbă moldovenească” în actele administrației de stat de regulă se folosește sintagma ezitantă și ambiguă de „limba de stat”. Pe portalurile oficiale guvernamentale limba indicată este cea română. Academia de Ştiințe a Moldovei a spus-o, de mai multe ori, că, din punct de vedere științific, denumirea corectă este cea de limbă română. Menționez că situația a fost mereu așa, și nu după 2009, cum încearcă să o prezinte comuniștii. După hotărârea CC din 5 decembrie, această situație anacronică ar trebui să înceteze.”

Europa Liberă: Și dacă, eventual, un referendum privind denumirea limbii de stat are un rezultat contrar deciziei CC, ce se întâmplă?

Alexandru Tănase: „Nu am auzit ca undeva în lume să fie organizate referendumuri pe probleme științifice. Sunt curios, ce fel de referendum ar fi acesta? Îmi amintesc de controversatul sondaj de opinie „La sfat cu poporul”. Cei care l-au inițiat preferă azi
Nu am auzit ca undeva în lume să fie organizate referendumuri pe probleme științifice...
să nu li se amintească de acest lucru... Sugestia mea pentru toți care au anumite neclarități, ar fi să ia o pauză şi să aștepte mai întâi publicarea hotărârii motivate a Curții Constituționale și abia mai apoi să decidă cum să procedeze. Imediat ce va fi tradusă în limba rusă, Hotărârea CC din 5 decembrie va publicată în Monitorul Oficial.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG