Linkuri accesibilitate

Reacții în parlament după ce Curtea Constituțională a stabilit că limba română e limbă de stat în R. Moldova


Puțini cred că legislatorii vor schimba Legea Supremă.



Decizia de ieri a Curtii Constituţionale de a considera Declaraţia de Independenţă mai puternică decit Constituţia si de a decide, in consecinţă că limba vorbită în Moldova este „identică cu limba româna”, oricind de complicat a fost prezentată a fost înţeleasa mult mai simplu: limba romana este limba vorbită în Republica Moldova… Si ca urmare… a stirnit discutii aprige vineri n parlament, aşa cum se intimpla ori de cite ori acest subiect este adus in fata politicienilor. Academia de ştiinte, cea din care fac parte specialist in lingvistica a salutat decizia Curtii Constitutionale, apreciind că ea se bazeaza pe considerente ştiinţifice si nu politice. Liliana Barbaroşie relatează.

Nerăbdător astăzi să-şi spună punctul de vedere faţă de decizia de ieri a Curţii Constituţionale, liderul democraţilor, Marian Lupu, nu a aşteptat să fie întrebat, ci s-a grăbit să iasă singur în faţa jurnaliştilor cu următorul mesaj:

“Practic s-a stabilit că limba moldovenească şi limba română au valoare juridică egală pe teritoriul Republicii Moldova. Nimeni nu a anulat articolul 13 din Constituţie, respective şi aceste prevederi rămân valabile în măsura în care sunt valabile prevederile din Declaraţia de Independenţă. A prevala nu înseamnă a exclude,” a spus răspicat liderul democrat, anunţând totodată cum, în viziunea partidului său, ar putea fi soluţionată dilema – prin referendum.

Aşadar, democraţii nu cred că decizia Curţii ar obliga Parlamentul să substituie în articolul 13 al Constituţiei limba moldovenească cu cea română şi vor convocarea unui plebiscid în această chestiune, dar nu mai devreme de 2015, după semnarea acordului de asociere la UE.

„Am spus-o de foarte multe ori: eu personal vorbesc limba moldovenească”, aşa a răspuns însă liderul democrat la o întrebare directă a jurnaliştilor.

O decizie corectă în fond, dar nu se ştie dacă ar fi la fel de corectă ca formă – astfel s-ar putea rezuma reacţia unui alt partid de guvernământ, PLDM-ul condus de Vlad Filat.

„Decizia CC noi o considerăm justificată, ea corespunde adevărului ştiinţific, dar vrem să ne convingem că se încadrează în normele jurisdicţiei constituţionale din Republica Moldova, ” a declarat astăzi liderul grupului parlamentar al liberal-democraţilor, Valeriu Streleţ.

Nici celelalte grupuri parlamentare nu au spus nimic neaşteptat: comuniştii au condamnat decizia, liberalii au insistat că parlamentul ar fi obligat acum să modifice legea supremă, iar liberali reformatori au ţinut să-şi apostrofeze foştii colegi pentru că ar încerca să-şi atribuie meritul pentru această clară, la părerea lor, „victorie”.

Socialiştii, prin liderul lor Igor Dodon, au spus că continuă să considere “moldovenească” limba pe care o vorbesc şi au ţinut să critice coaliţia pentru repunerea pe tapet a acestui subiect:

„Noi am fost, suntem şi vom fi moldoveni. Responsabilitatea pentru decizia de ieri a CC o poartă toate partidele din coaliţie. Să spună acum clar – ei susţin sau nu decizia. Noi o condamnăm.”

Cu excepţia liberalilor, nimeni nu crede însă că parlamentul ar putea foarte curând să înfăptuiască substituţia din Legea Supremă. Care este în aceste condiţii valoarea practică a deciziei Curţii, l-am întrebat pe expertul în drept constituţional, Nicolae Osmochescu:

„Decizia CC este irevocabilă şi obligă legiuitorul să introducă modificările respective în actul fundamental, fără să fie indicat termenul. Când va fi modificat – atunci când se va întruni numărul de voturi necesare. Decizia curţii le va permite însă tuturor celor care se temeau înainte să spună că e limba rămână, acum vor spune că eu execut hotărârea CC. Problema este că asta nu se răsfrânge asupra persoanelor particulare. Şi oricine, chiar parlamentarii, pot ieşi la tribuna Parlamentului şi spune că vorbesc moldoveneşte. Pentru că el consideră că e moldovenească. Şi nu va putea fi sancţionat. Dar iată când deputaţii din Autonomia Găgăuză vor lua decizia ca să înlocuiască denumirea de limbă română prin limba moldovenească în şcoli, se va considera încălcare, pentru că este vorba de instituţie a statului.”

La fel, decizia Curţii va permite folosirea glotonimului „limba română” în tratatele internaţionale pe care le va semna de acum încolo Republica Moldova, acesta fiind altminteri, la părerea lui Osmochescu, şi efectul politic cel mai important al verdictului Curţii.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG