Decizia de joi a Curtii Constitutionale a Republicii Moldova privind recunoasterea limbii romane ca limba oficiala a tarii a fost imediat consemnata de presa electronica din România.
Ziarul „România liberă” explica temeiul Curtii, si anume Declaratia de independenta a Republcii Moldova, fata de care formularea din articolul 13 al Constitutiei tarii este in eroare. Articolul ar trebui modificat, dar in clipa de fata nu exista o majoritate de doua treimi in parlamentul dela Chisinau. ”N-ar fi de neglijat posibilitatea unei furtuni politice la Chişinău”, scrie autorul articolului, Dan Gheorghe.
In ziarul „Adevărul”, Cristi Dumitru explica in ce fel decizia istorica a Curtii Constitutionale a Moldovei va influenta situatia romanilor din Ucraina. Starea acestei comunitati nu a reusit niciodata sa treaca pe primul plan in preocuparea autoritatilor romane. Motiv a fost si lipsa de viziune aguvernelor de la Bucuresti, dar si politica de dezbinare practicata de Kiev. In Ucraina sunt inegsitrate doua comunitati separate, una a românilor, alta a moldovenilor. Insumarea lor nu acopera numarul total de vorbitori de limba romana: 600.000. Odata ce nu se mai poate vorbi de limba moldoveneasca, aceasta segmentare nu-si mai are temeiul. Scolile nu ar mai trebui sa predea unele in limba romana, altele in limba moldoveneasca, iar romanii ar putea deveni cea mai numeroasa minoritate pe teritoriul Ucrainei. In noul context, România va putea fi interesată în mod direct în respectarea drepturilor comunităţii vorbitoare de limbă română din Ucraina, fără a mai putea fi acuzată de autorităţile ucrainiene de abuz.
Tot in „Adevărul”, Vasile Ernu isi explica pe larg teoria ca Basarabia nu se va uni cu România - o pozitie pe care a avut prilejul sa o sustina si intr-o emisiune de televiziune, unde spune insa ca nu a reusit sa-si plaseze foarte bine argumnetele din pricina celorlalti invitati. ”Toţi (...) făceau parte cam din acelaşi grup politic: o viziune liberală, cu puternic accent de sec.19, centrată pe etnicism, ornat cu atribuirea unui rol civilizator „european” „patriei Mamă” faţă de „copilul mai mic” dinspre Est, Basarabia. Eu am fost adus, probabil, pe post de oaie neagră: pentru a ne juca de-a diversitatea”, spune Ernu. In opinia lui, presedintele Basescu a pomenit de unire ca proiect de tara, dar nu a si prezentat-o ca pe un adevarat proiect, cu analiza la baza s.a.m.d. Comentatorul se intreaba apoi ironic ce vor spun comisarii europeni si Fondul Monetar International de o asemenea idee. Cetatenii de peste Prut nu au fost nici ei intrebati, dar politicinii din Republica Moldova au spus deja in cor ca nu vor unirea. Vasile Ernu mai are si un alt argumnet, pe care il citam, cu tot cu retorica lui: ”Ştie cineva la Cotroceni că RM este un spaţiu care şi-a construit modernitatea, aşa fragilă cum e ea, aparţinînd unor state precum Rusia Ţaristă şi URSS şi doar cîţiva ani României?”.
Site-ul Ziare.com citeaza o declaratie a europarlamentarului roman Monica Macovei despre situatia de la una din scolile românești din Transnistria, unde s-au inregistrat incidente. In opinia d-nei Macovei, pentru Moldova greul abia incepe. Ca si in cazul Ucrainei, Moscova va face tot posibilul ca acordul parafat cu Uniunea Europeana sa nu ajunga sa fie si semnat.
