Linkuri accesibilitate

Diana Răileanu în dialog cu Irina Lencauţan, organizatoarea evenimentului.



Cei mai buni voluntari din Republica Moldova vor fi premiaţi duminică în cadrul unui festival menit să-i încurajeze pe cei care din proprie iniţiativă, fără a fi remuneraţi, aleg să facă bine altora. Festivalul Voluntarilor a ajuns în acest an la cea de-a 11-a ediţie. Discutăm în această dimineaţă despre cum e să fii voluntari în Republica Moldova, cu Irina Lencauţan, organizatoarea evenimentului.

Europa Liberă: Aşadar, Festivalul Voluntarilor este la cea de-a 11-a ediţie. Cel mai probabil, despre interesul moldovenilor de a face bine din iniţiativă proprie, fără a fi remuneraţi, ar vorbi cifrele. De-a lungul anilor cum a evoluat interesul voluntarilor faţă de Festivalul organizat pentru a-i încuraja?

Irina Lencauţan:
„Într-adevăr, acest Festival este destinat celor mai activi voluntari. De la an la an interesul de a schimba ceva spre bine este tot mai mare. Probabil că mulţi dintre noi au înţeles că doar atunci când vrei să schimbi, vrei să ajuţi, vrei să fie mai bine în jurul tău, trebuie să depui un efort şi să îl faci necondiţionat. Iată de ce în anul 2003 a apărut această dorinţă de a le spune un mare „Mulţumesc” voluntarilor care, de fapt, pe parcursul anilor au lucrat asupra unei fapte nobile. Dacă în 2003 erau mai puţine dosare, în 2013 am avut peste 120 de dosare înaintate la concurs şi cred că este o cifră destul de mare.”

Europa Liberă: După ce criterii este ales cel mai activ dintre voluntari?

Irina Lencauţan: „Avem un regulament stabilit încă atunci când anunţăm concursul şi rugăm ca voluntarii să aplice. Ulterior, avem un juriu independent care evaluează dosarele. Anul acesta a făcut parte din juriu Ministerul Tineretului, UNFPA, Direcţia Generală Tineret, CNTM, Serviciul pentru Pace care este şi organizatorul acestui Festival. Împreună au evaluat aceste dosare. Un punct important la care se atrage atenţia este creşterea, pentru că de la an la an voluntarul trebuie să se dezvolte, atunci când depui un efort în 2013, el trebuie să fie mai mare decât în 2012. Această creştere se vede în numărul de diplome, de activităţi, prin ideea proiectului, pentru că în nominaţii sunt 12 categorii, fiecare având specificul său legat de voluntariat. Vorbim despre Cea mai activă, Cel mai tânăr voluntar, Cel mai experimentat voluntar, Cea mai creativă fotografie, deci sunt 12 categorii, fiecare având specificul său.”

Europa Liberă: Mulţi dintre cei cu care am stat de vorbă au percepţia că voluntariatul se potriveşte mai mult tinerilor, în special elevilor sau studenţilor, care îşi pot dedica timpul pentru binele altuia. Aşa să fie?

Irina Lencauţan:
„Nu cred că este aşa, dar nu vreau să fiu categorică, deoarece în experienţa mea am avut ocazia să cunosc voluntari care aveau 4 anişori şi chiar avem o dovadă la categoria Cel mai tânăr voluntar. De fapt, cel mai în etate voluntar care a înaintat dosarul la noi are peste 80 de ani. Deci, voluntariatul nu are vârstă, nu are credinţă. Vine dintr-o cerere interioară de a ajuta aproapele, vine din suflet.”

Europa Liberă: Putem spune că în Republica Moldova există o cultură a voluntariatului, cum este în Statele Unite, care are celebra organizaţie de voluntari „Corpul Păcii” ce îşi trimite voluntarii în toată lumea?

Irina Lencauţan:
„Şi în Republica Moldova pot să spun că voluntariatul are un nume şi voluntarii noştri au posibilitatea să facă un schimb intercultural şi să meargă şi ei în străinătate, să lucreze voluntar, ceea ce fac şi cei de peste hotare, din America. Ei vin la noi, noi mergem la ei.”

Europa Liberă: În Republica Moldova întotdeauna a fost o discrepanţă între localităţile rurale şi oraşe, când vorbim de mărimea salariilor, a locurilor de muncă. Sunt voluntarii la fel de activi în localităţile rurale cum sunt şi la oraşe, sau domeniul nu este o excepţie?

Irina Lencauţan:
„De fapt, diferenţa e de la zonă la zonă, dar nu pot să spun dacă sunt în egalitate sau nu. Voluntariatul este un domeniu în care nu e neapărat să fii într-o organizaţie ca să ajuţi pe cineva. Totul depinde, iarăşi, de tine. Nu e neapărat să aplici într-un proiect ca să fii voluntar. Singur, atunci când vrei să ajuţi o bătrânică să îşi facă de mâncare, o faci. În Moldova, da, voluntariatul în formă înregistrată este mai dezvoltat la oraş. Sunt ONG-uri specifice care lucrează cu voluntari. Dar vreau să spun că şi la sate ele sunt dezvoltate. Sunt mai puţine, dar sunt şi acolo.”

Europa Liberă: Care sunt beneficiile muncii de volntar? De exemplu, tinerii care fac voluntariat au facilităţi la studii, or bătrânilor lise compensează clătoriile în transpotrul public?

Irina Lencauţan:
„Deci, în primul rând vorbim despre mulţumirea internă, vorbim despre mulţumirea publică atunci când realizezi un proiect şi eşti parte din echipă. Mai nou, a fost aprobată Legea Voluntariatului care va permite fiecărui voluntar să aibă un carnet în care îşi va expune experienţa pe care o va acumula pe parcursul activităţii de voluntar, deci când va merge la muncă va avea înscrisă experienţa de voluntar pe care o are.”

Europa Liberă: Din câte îmi amintesc, Legea a fost aprobată în 2010. Înţeleg că întârzie realizarea ei?

Irina Lencauţan:
„Într-adevăr, Legea a fost aprobată, dar se lucrează la anumite momente tehnice pentru ca să nu creăm alte împiedimente, pentru că un voluntar trebuie să capete experienţă. Vorbesc de mine, pot să mă laud cu 10 ani de voluntariat activ şi anume aceasta m-a ajutat să fiu acum angajată. Tocmai ca să remunerăm munca voluntarilor am organizat şi creat acest Festival al Volntarilor, ca să le spunem un mare mulţumesc, ca să le spunem «Jos Pălăria în faţa ta, voluntare».”
XS
SM
MD
LG