Linkuri accesibilitate

Valentina Ursu în dialog cu Loretta Handrabura, ministrul adjunct al învățământului.



Loretta Handrabura: „Indiscutabil că este nevoie, cel puţin, din câteva raţionamente. Ne propunem să trecem de la o economie bazată pe forţă de producţie la o economie bazată pe rezultate şi eficienţă, să avem o piaţă economică bazată nu pe exportul forţei de muncă, dar pe exportul produselor realizate în Republica Moldova, cu muncitori calificaţi aici, la noi acasă, dar, desigur, şi cu salarii competitive şi şansă de angajare în câmpul muncii mai mare decât acuma, pe moment.”

Europa Liberă: O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă a Ministerului Educaţiei, împreună cu Ministerul Economiei, cu alţi parteneri?

Loretta Handrabura:
„Avem şi o agendă comună, dar avem şi o agendă separată. Pentru prima dată, anul acesta, am elaborat şi aprobat strategia subsectorială pentru dezvoltarea învăţământului vocaţional-tehnic. Este o prioritate a guvernului nu doar declarată, dar şi una susţinută, ca acest deziderat care apare, în mai multe documente, în strategia noastră, la care făceam referinţă, în foaia de parcurs pentru dezvoltarea învăţământului vocaţional-tehnic, aprobată în 6 noiembrie anul curent, în foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii în Republica Moldova, elaborată de Ministerul Economiei, în baza angajamentelor din Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Prin urmare, e un pachet complex. Şi ziceam, acest deziderat trebuie să se transpună, într-un timp scurt, în nişte indicatori, creşterea şanselor de angajare în câmpul muncii, pe de altă parte, noi să oferim pieţei muncii muncitori cu competenţe şi profesionale, şi transversale mai bune decât demonstrăm că reuşim să pregătim astăzi şi, desigur, aceşti muncitori să aibă şansa să fie valorificaţi la justa valoare şi atunci când merg în afara ţării.”

Europa Liberă: Doamnă Handabura, şi dacă tot vorbim despre trecerea de la învăţământul secundar profesional la învăţământul vocaţional-tehnic, care e soarta celor 60 de instituţii care au mai rămas să activeze, cât de competitive sunt ele?

Loretta Handrabura:
„Noi avem, pe moment, 66 de instituţii, când am preluat mandatul, erau 76. S-au comasat unele dintre ele, din necesitatea de a deveni mai puternice, de avea un management mai eficient, de a avea un parteneriat mai bun cu agenţii economici din regiune şi la nivel naţional, în ultimă instanţă, de a rezista în competiţia acerbă deja şi pentru elevii care sunt tot mai puţini şi reprezintă un factor de risc pentru foarte multe instituţii, dacă nu rămân competitive şi nu oferă calitate prin programele de formare profesională.”

Europa Liberă: Mai mulţi experţi, cu care am discutat şi la microfonul Europei Libere, au adus în prim-plan modelul german, când e vorba despre învăţământul vocaţional eficient. Poate Moldova astăzi prelua acest model?

Loretta Handrabura:
„Mai multe ţări, nu doar Republica Moldova, valorifică practica pozitivă a modelului german, a modelului austriac care constă în formarea muncitorului şi a verigii medii pentru economie sau chiar a specialiştilor din învăţământul superior, prin asigurarea elementului dual: pe de o parte, orele teoretice, cursurile să se ţină în cadrul instituţiilor de învăţământ, fie că vorbim de entităţi care oferă programe de formare profesională şi care se regăsesc în şcoala profesională, sau în colegiu, sau în universitate. Pot să fie şi asociaţii obşteşti care oferă formare. Deci orele teoretice în aceste instituţii care oferă programe de educaţie, orele practice să se realizeze în întreprindere, în sectoarele reale ale economiei, şi care întreprinderi să asigure financiar acel utilaj necesar pentru ca studenţii noştri, elevii, să exerseze în profesie, în meserie, imediat pe echipamentele pe care vor munci deja, aducând în producţie plusvaloare.”

Europa Liberă: Goana pentru a obţine, cu orice preţ, diplomă de studii superioare a lăsat, într-un fel, orfane aceste şcoli profesionale?

Loretta Handrabura:
„Mai mulţi factori au contribuit la acest declin, în primul rând, că ele au ajuns să fie neatractive, având o infrastructură uzată, depăşită, care poate fi trecută doar la muzeul şi evoluţia şcolilor profesionale din Republica Moldova, cu cadre didactice, foarte multe dintre ele, fără formări, în ultimii 10 ani, cu cadre didactice şi manageriale care nu au grade, în jur de 70% din aceste cadre – din 2100 şi ceva de maiştri cadre didactice, directori, directori adjuncţi din aceste 66 de şcoli profesionale – nu deţin niciun grad. Prin urmare, problema resurselor umane este una foarte acută, mai cu seamă în învăţământul vocaţional.”

Europa Liberă: Şi contingentul care ajungea aici care era?

Loretta Handrabura:
„Şi contingentul, desigur că, reprezenta elevii cu o reuşită academică mai mică, 5,6,7, mai rar, cu o medie...”

Europa Liberă: Ştiu că şcoala profesională aproape ajunsese să fie de ocară. În familie mama sau tata spuneau odraslei că, dacă nu înveţi bine, nu faci carte, vei merge la şcoala profesională.

Loretta Handrabura:
„Eu am invocat un factor. Alţi factori ţin deja de misiunea şi responsabilitatea altor ministere şi a guvernului, în întregime, trebuie să recunosc franc acest lucru. Atâta timp cât dânşii nu erau căutaţi pe piaţa locurilor de muncă, cei mai mulţi dintre ei, nu mă refer la electrogazosudor, lăcătuş-montator auto sau cei care stăpânesc calificări din domeniul construcţiilor, deci, atâta timp cât nu găseau un loc de muncă sau, dacă îl găseau, era cu un salariu foarte mic, desigur, toate au condus, luate împreună, la aceea ca acest sector să fie tratat ca cel mai netractiv din sectoarele care oferă formare profesională.”

Europa Liberă: Dar suflul reformei în educaţie a ajuns şi în aceste şcoli profesionale?

Loretta Handrabura:
„Categoric a ajuns. Eu văd cu cât efort au început să se implice nu doar unii directori ai acestor instituţii, dar descopăr şi sunt atât de încântată şi aceasta îmi şi dă doza de optimism, cadre didactice, maiştri, indiferent de vârsta pe care o au, care sunt foarte buni, dar care au fost ţinuţi în umbră de anumite persoane mai mediocre, tocmai pentru a nu-i scoate din zona de confort, în care foarte mulţi s-au complăcut pe această durată, o dată în plus, noi neavând nici mecanismul de responsabilizare pentru aceşti directori. Şi vreau să vă spun o cifră, iarăşi care va şoca, sună pentru prima dată: din cei 65 de directori pe care îi avem, pe moment, 42 sunt numiţi pe viaţă. Respectiv, ei sunt foarte relaxaţi. Toate încercările noastre, prin verificări, prin indicatori de calitate, pe care dânşii trebuie să îi asigure, se rezumă cu un fiasco, chiar şi atunci când ajungem în instanţă, deoarece legea este imperfectă. Şi noi, în curând, printr-un efort comun şi cu Ministerul Justiţiei, şi cu Ministerul Muncii, şi cu celelalte autorităţi, vom veni cu acest proiect al unei legi organice cu privire la managementul instituţiilor de învăţământ, proiect de lege care prevede că toţi directorii care au fost numiţi pe un termen nedeterminat vor intra, din momentul adoptării acestei legi, într-un concurs, dacă îşi vor propune acest lucru, prin care să facă dovada unor competenţe manageriale, să facă dovada că au un plan de dezvoltare strategică a instituţiei, pe care îşi propun să o reprezinte, împreună cu o echipă şi nu de unul singur, aşa cum au înţeles foarte mulţi, până în prezent, şi să nu ajungem la faptul că unele şcoli deja sunt în agonie, sunt în ruine. Şi am să dau şi două exemple, este vorba de şcoala profesională din localitatea Taraclia din Căuşeni, fosta şcoală profesională de la Cucuruzenii de Sus, din Orhei. Una din ele deja şi-a sistat activitatea şi încercăm să mai salvăm ceea ce se poate. Alta, având cea de la Taraclia 300 de ha de teren arabil, 11 ha doar infrastructură, a ajuns astăzi să fie cu peste 50 de eleve. Şi acelea, atunci când am mers eu la faţa locului, fiind nişte doamne care au venit să salveze situaţia pe moment, din sat, şi care mi-au recunoscut foarte firesc şi cu ruşine, că au fost rugate să vină şi să spună că sunt eleve la croitorie.”

Europa Liberă: Trist.

Loretta Handrabura:
„Trist şi dramatic. De aceea, am declarat, este un angajament pe care mi l-am luat eu, ca fiind examenul meu de licenţă această reformă pe învăţământul vocaţional-tehnic.”

Europa Liberă: Acuma care sunt garanţiile că toţi elevii antrenaţi în procesul educaţional în aceste şcoli profesionale vor fi asiguraţi cu locuri de muncă sau, din contra, ar putea să completeze armata şomerilor şi să ia drumul pribegiei.

Loretta Handrabura:
„Garanţiile vin şi din partea domnului prim-ministru Iurie Leancă care are multiple întrevederi cu marile companii, cu investitorii, cu producătorii noştri locali, de exemplu, „Ionel,” „Starnet”-ul, „Bălţeanca”, „Incomplac”-ul, „Tricon”-ul. Am avut, săptămâna trecută, conferinţele pedagogilor şi maiştrilor, unde aceşti mari producători locali, cu producţie de desfacere şi în afara ţării, care sunt foarte bine cotaţi, fiind prezenţi, o dată în plus, au reiterat şi dânşii angajamentul de a merge în aceste parteneriate sociale împreună cu instituţiile care oferă programe de formare profesională, fiindcă de unii singuri ei, pe de o parte, noi, pe de altă parte, nu vom ajunge la asigurarea pieţei locurilor de muncă, cu muncitori, cu tehnicieni sau cu ingineri bine pregătiţi să satisfacă aşteptările angajatorului.”
XS
SM
MD
LG